Organizația HORA susține actuala...

18/09/2019

Ministerul Finantelor a agreat p...

07/08/2019

Specialiștii din industria HoReC...

17/04/2019

​HARTA INTERACTIVĂ a turismului...

13/04/2019

Specialiștii din industria HoReC...

02/04/2019

Hochland relansează gama de spec...

26/03/2019

1/5
Please reload

Participare sub orice critică a României la cea mai importantă expoziție mondială

Deși este poate cel mai mare eveniment internațional de prezentare a potențialului economic al unei țări, România are una dintre cele mai slabe prezențe. Numărul vizitatorilor este jumătate față de ceea ce se estimase

 

Executivul, prin Ministerul de Externe, a găsit doar 3,6 milioane de euro pentru standul ce va reprezinta, timp de șase luni, România la Expo Milano, cea mai mică sumă la nivelul tuturor statelor din Uniune. Chiar și cu acești bani puteam face o „figură frumoasă”. Mulți dintre cei care au vizitat standul României s-au plâns însă de oferta slabă și chiar de aspectul neîngrijit al standului.

 

Nereguli la stand

 

 

 

 Marius Tudosiei, specialist în artă culinară, relatează pe blogul personal despre neregulile găsite la stand pe data de 5 iunie. „Aș vrea să vă povestesc starea pavilionului în 5 iunie. Două hostese plasate la intrare abia răspundeau la salut. Pe scaunele dintr-un plastic ieftin și prost, ca la un birt de țară, câțiva oameni în vârstă se adăpostiseră de soare. Priveau niște imagini despre „frumusețile României” – într-un colaj în care erau înghesuite, de-a valma, obiceiuri de vară și de iarnă la țară, imagini de prin păduri (puteau fi din orice pădure), niște pescari la treabă și alte asemenea.

 

Succesiunea lor nu m-a ajutat să descopăr logica în care erau puse. N-am descoperit-o nici în mixul de melodii, ba chiar mă gândeam că „Drumurile noastre toate” s-ar putea să nu impresioneze străinii. În spatele ecranului, pe culoar, parchetul se umflase: am mers ca pe o saltea de apă. O bucată de parchet ieșise din linie – dacă nu mă împiedicam de ea, n-aș fi remarcat- o. Eram cu ochii pironiți pe un raft complet gol. Acolo, în acele multe alveole, mă așteptam să văd câteva zeci de vinuri românești bune și excepționale. Am văzut doar două ghivece stinghere cu flori roz. Alte ghivece (doar 3) tronau pe vârful Pavilionului României. Erau cu viță de vie. Moartă. Uscată. “, a scris Tudosiei pe blogul său.

Obiectiv ratat

 

Specialiștii vorbesc despre un obiectiv ratat și descriu proiectul drept o casă tradițională, ultra-arhaică, având la etaj restaurant cu mâncare tradițională de calitate îndoilelnică. O apariție palidă, raportat la cea a standurilor vecine, ce par venite din era high-tech. Cât de importantă este prezența României acolo? Expoziția universală care este cel mai mare eveniment de acest gen la nivel global, fiind organizată o dată la cinci ani.

 

Vin aici toate statele lumii, pentru a prezenta cele mai importante și reprezentative simboluri și valori naționale, precum și ultimele cuceriri din domeniul științei și tehnologiei. Expo Milano este, totodată, unul dintre cei mai eficienți promotori de brand în fața turiștilor și investitorilor străini.

Ce înțelege străinul despre România

 

Criticile încep încă de la concepția proiectului, specialiștii atrăgând atenția asupra aspectului ultratradițional al standului, o casă așezată lângă o „baltă”, care nu reflectă imaginea României moderne. De la realizatorul proiectului aflăm ce idei au stat la baza acestuia. „Am urmărit ca pavilionul să reprezinte fidel situația și poziția actuală a României, ceea ce ne-a dus la o imagine ce implică cumpătare, modestie și echilibru, factori pereni de altfel și în arhitectura tradițională”, a spus pentru EVZ arhitectul Radu Teacă, realizatorul proiectului care a stat la baza standului românesc. Clasații pe locul doi susțin, însă, că nu s-a ajuns la o soluție relevantă. „La Milano, practic, s-a mimat o deltă, așa, o baltă de jur împrejurul standului și o casă care nu este tipică Deltei. Alea sunt norvegiene, nordice, în orice caz, nu în Deltă. Noi ne-am dus acolo cu o casă care nu e românească decât de la acoperiș în sus, care e pusă pe un cub, un paralelipiped fără vreo veleitate artistică sau vizuală”, a comentat pentru EVZ arhitectul Andrei Mihăilescu, al cărui proiect s-a clasat pe locul doi la concursul organizat de Ministerul Afacerilor Externe. Casa se vrea un spațiu verde, înconjurat de plante tradiționale, care, însă, atrag atenția unii vizitatori, între timp s-au ofilit. Oficialii dau vina pe clima italiană.

 

Oferta culinară, îndoielnică

 

Una dintre „vedetele” pavilionului este restaurantul, unde pot fi servite: sarmale, zacuscă, ghiveci de legume, salate, varză călită cu cârnați, plăcintă, măr copt, ne-a declarat Georgian Ghervasie, comisar general pentru Expo Milano. În plus, vor fi organizate o serie de evenimente de business și culturale. Criticile privind designul par floare la ureche în raport cu cele care atacă oferta culinară, ce ar trebui să fie printre principalele puncte de atracție ale standului, pornind chiar de la denumirea expoziției: „Hrănirea planetei, energie pentru viață”.

 

 

Selecția de vinuri, prea săracă

 

Vinurile românești puteau fi un bun ambasador la Milano, dar și aici există loc de critici. „Vinul Castel Starmina. Atât. Atât s-a putut” – este oferta pe care a găsit-o specialistul în arta culinară Marius Tudosiei în cadrul standului românesc. În total, în șase luni, doar șase soiuri românești vor fi prezentate la Milano. Specialiștii sunt de părere că România putea veni cu o ofertă mult mai bună. Numărul de vinuri selectate este prea mic, con sideră Sergiu Nedelea, director general al agenției de somelieri Wine Taste. „Aș fi selectat și anumite sortimente românești foarte importante, precum Feteasca Albă sau Crâmpoșie. Calitatea este bună, dar oferta putea fi mai bogată. Aș fi adăugat la această listă și crame foarte valoroase și reprezentantive pentru România, dintre care aș aminti doar Vinarte și Davino”, a spus pentru EVZ Nedelcu. Patronatul Național al Viei și Vinului (PNVV) nu a fost consultat cu privire la această selecție, a declarat pentru EVZ președintele PNVV, Ovidiu Gheorghe. „Nu poate fi reprezentativă atât timp cât: nu au existat criterii de selecție - noi nu le cunoaștem, nu știm cum vinurile selectate participă într-un pavilion național fără o licitație sau cerere de ofertă. Nu cunoaștem obiectivele prezentării acestor vinuri la Milano - notorietate, export”, a afirmat Gheorghe.

 

Ce spun organizatorii

 

Cei care se ocupă de prezența României la Milano ne-au explicat că „pavilionul este deschis propunerilor și criticilor constructive”. În ceea ce privește oferta culinară, ni s-a comunicat că „la restaurant lucrează trei bucatari specializați în gastronomia românească, selectați de Asociația Națională a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism, iar meniul și băuturile, aflate în administrarea companiei Fabbro din Italia, au fost schimbate periodic, vizân duse diversitatea”. „Feedbackul în ceea ce privește calitatea produselor gastronomice a fost unul pozitiv, iar unul dintre cele mai cerute produse a fost sarmale cu mămăliguță”, au susținut oficialii.

 

O dovadă că prezența României nu și-a atins țința în cadrul Expo Milano este numărul destul de redus de vizitatori care trec pragul standului.

 

Recent, Georgian Ghervasie, comisarul general pentru Expo Milano 2015, declara că România și-a propus să atragă o zecime din cele 20 de milioane de vizitatori așteptați în cele șase luni de expoziție. „Pavilionul României la Expo Milano 2015 are între 4.000 și 7.000 de vizitatori pe zi, cifrele atingând chiar 10.000 de vizitatori pe zi sau chiar 1.800 pe oră în zilele cele mai aglomerate”, au declarat pentru EVZ cei care administrează prezența României la Milano. Dacă luăm în calcul o medie de 6.000 de vizitatori pe zi, reiese că, timp de 180 de zile, cât se derulează expoziția, cel mult 1,08 milioane de vizitatori vor trece pragul standului nostru, deci jumătate din estimări.

 

sursa

 

Please reload

Parteneri