The Harp Irish Pub e deja de mulți ani un reper în București pentru că e primul pub autentic irlandez din capitală. Are mare success la expații din țara mamă a berii Guinness dar și la corporatiști români. E genul ăla de bar din seriale în care mergi după serviciu la o bere, un flirt și o cină zdravănă cu multă proteină animală și cartofi – clișeu culinar irlandez și în același timp atât de profund românesc.
Intâlnirea noastră cu cei din spatele businessului nu a fost însă despre pub, deși se anunță vești bune și în ceea ce-l privește. Despre asta, mai multe odată cu apariția ghioceilor lui 2016, după cum se preconizează.
Tot în Piața Unirii, în aceeași clădire dar mai spre gura de metrou, sub numele și conducerea The Harp, este în plin soft opening un nou reper geografic pentru cea mai aglomerată zonă a Bucureștiului. De vreo 6-7 luni, la adresa Bulevardul Dimitrie Cantemir nr. 2, se lucrează intens la instalații, sisteme de toate felurile obligatorii într-un spațiu public responsabil și adecvat, se investesc multi (aproape 250.000) euro în materiale de calitate: utilaje, design, mobilă pentru 45 de persoane. E vorba de The Harp Bakery, un loc despre care am convingerea că până la sfârșitul lunii când are parte de deschiderea oficială, va deveni, alături de McDonald’s, Hanul lui Manuc și covrigăriile dinspre Tribunal, următorul mare meeting point din buricul târgului.
Intrebarea “de ce ați ales să deschideți locul ăsta?” e ca și cum ai pune problema “daca găsești o hârtie de 100lei pe jos și nu mai e nimeni pe o rază de 500m, o ridici?”.Pentru că e ușor, e la îndemână, se cerea. Insă pe lângă toate elementele care ar asigura în mod evident succesul unei afaceri, mă-nclin în fața întregului proiect cu mare potențial de extindere în viitor, plan deja pus pe hârtie de owneri. Conceptul are la bază confortul, iar asta se simte de cum intri pe ușă și te încălzește blând șemineul – una din piesele centrale de design funcțional. S-au folosit și se vor folosi și în viitoarele The Harp Bakeries numai materiale de foarte bună calitate, apropiate omului dinainte să existe furculița și cuțitul-lemn, piele, în culori la fel de familiare – alb, negru, marouri, bejuri, îmbinate elegant, într-un stil eclectic – modern, Victorian, franțuzesc; și totuși neîncărcat. E un spațiu în care îți vine să stai cu orele la masă, unde te simți protejat și voyeur, având acces prin peretele imens de sticlă la trecătorii grăbiți în timp ce tu savurezi comod o cafea aburindă. Fumatul interzis e un detaliu deloc minor, care dă dovadă de curaj într-o țară încă atât de dependentă de tutun și demonstrează încă o dată atenție la confort și respect pentru mâncare.
Căci despre asta e vorba; mâncarea e o reflecție fidelă și chiar îmbunătățită a decorului, completându-l chiar și estetic: aproape tot ce poți mânca e expus frumos în vitrine iar bucătăria deschisă contribuie la familiarizarea clientului cu cel care-i pregătește masa. Chef Arpad Bran, căruia-i aparțin rețetele consacrate din Pub, a gândit meniul și aici. In mod normal m-ar enerva atâtea opțiuni însă la o privire mai atentă, am apreciat organizarea clară. Diversitatea este totuși un atu și o necesitate într-un loc targetat pe o arie atât de largă de clienți, celor fideli Pub-ului, adaugandu-li-se orice persoană în tranzit. Avem de ales dintre pâini de diferite feluri, produse de patiserie, produse de cofetărie, pizza, wraps, salate, sandviș-uri, quiche-uri, paste, fel principal, cu excepția patiseriei franțuzești, toate fiind produse proprii. Fiecare categorie include rețetele clasice, plus cel puțin o opțiune vedetă, creația neconvențională a bucătarului. Si toate sună bine: salată “Celtic” (salată verde, radicchio, bacon, nucă, roșii, brânză cu mucegai, fasole roșie, chilli, usturoi), Sandwich Black Jack, și Pizza The Harp cu rață sunt primele pe care le-aș încerca. La auzul expresiei “prețuri decente…raportat la calitate”, ai suspecta că punctele de suspensie cresc cu cel puțin 30% nota de plată la care să te aștepți. Nu este și cazul The Harp Bakery. Aș avea curaj să intru să-mi iau “ceva bun” și de ziua de naștere, după ce mă cadorisesc în bani toate rudele, dar și în ultimele zile dinainte de luarea salariului.
Parcă nu mi-ar veni să cred că sunt singura atât de fixistă, așa că mărturisesc un semi secret: în fiecare local în care mă poartă pasiunea pentru mâncat în oraș, dau note toaletelor, pe o scară de la “gara de nord jeg” la “curat de 5 stele”. E nasol să aterizezi într-un WC neglijent cu igiena indiferent de nivelul de pretenții dar și mai aiurea e să mănânci și mai ales să bei, într-un loc fără nici o toaletă. Nu m-așteptam tocmai asta să lipsească, gravitatea situației fiind atenuată numai de faptul că, dacă părăsești incinta și intri alături, în Pub, ai toate condițiile. Am obiectat rapid însă am înțeles că situația va fi reparată cât de curând.
Am încercat mult mai puține decât mi-ar fi plăcut să gust, însă cel puțin cinci variante mi-ar pune la grele încercări capacitatea de a lua decizii data viitoare când merg. Iar asta va fi curând, pentru că The Harp Bakery, deși mizează mult pe fidelizarea clienților care locuiesc sau muncesc în zonă și pe fluxul mare de trecători, este deja o destinație în sine.
Top Hospitality Network Romania
