Turistii vor putea manca in satele romanesti, de la anul, bucate traditionale gatite "ca la mama acasa", dupa infiintarea Punctelor Gastronomice Locale Familiale (PGLF), un proiect initiat de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) cu scopul de a ajuta la dezvoltarea comunitatilor si a turismului local, potrivit Agerpres.
"Romania are un specific unic prin pozitionarea geografica si traditia gastronomica de peste 2.000 de ani, fiind totodata vestita in Uniunea Europeana prin ospitalitatea nativ romaneasca. De aceea, ANSVSA vrea sa aiba o contributie la dezvoltarea locala a comunitatilor, o dezvoltare pe orizontala, pe de o parte prin asigurarea unor locuri de munca la nivel local, iar pe de alta parte prin utilizarea materiei prime autohtone. Si nu in ultimul rand va da o nota in plus de interes turismului local. Analizand impreuna cu colegii, am considerat ca este mai bine sa le denumim Puncte Gastronomice Locale Familiale, pentru ca sunt deservite in integralitate de membrii unei familii. Va fi o apropiere familiara in modul de servire, modul de preparare a mancarii in aceste puncte pentru toti cei care le vor calca pragul", a declarat, pentru AGERPRES, presedintele ANSVSA, Geronimo Branescu.
Acesta a precizat ca ANSVSA desfasoara in prezent o campanie nationala referitoare la infiintarea acestor puncte in satele din Romania, campanie care a inceput pe 25 octombrie si va continua pana pe 30 noiembrie 2017.
"Campania are un dublu scop: pe de o parte sa informam potentialii aplicanti sa dezvolte o astfel de afacere, iar pe de alta parte sa preluam informatia de la acestia pentru a avea un cadru legislativ cat se poate de acoperitor. Nu vrem sa cream intai ordinul de functionare si pe parcurs sa il corectam. De asemenea, vrem sa avem o baza de informare cat se poate de generoasa. La finalul campaniei vom cuantifica toate informatiile primite de la cei care vor sa dezvolte o astfel de afacere, dar si de la cei care vor sa guste, si le vom transpune legislativ, masuri pe care le putem aplica si modul de interventie. Acestea vor avea un mod de identificare specific, dar se vor regasi si pe site-ul autoritatii", a explicat seful ANSVSA.
Desi proiectul a fost lansat relativ recent, directiile judetene sanitar-veterinare au primit deja numeroase solicitari, intrebari, dar si idei proprii referitoare la modul de functionare a acestor PGLF, sustine presedintele Autoritatii.
"Eu am fost oarecum uimit de intensitatea solicitarilor venite din tara si acest lucru se poate vedea prin intrebarile care se regasesc la directiile sanitar-veterinare judetene, dar si la nivel serviciului de comunicare din cadrul Autoritatii. Oamenii sunt interesati, vor sa afle, vor sa comunice si vor sa participe prin ideile proprii pe care noi le structuram pentru definirea unui cadru legislativ cat se poate de eficient si acoperitor. Este o masura de pionierat la nivelul tarii noastre, iar dintr-un anumit unghi poate fi privita si ca o masura de pionierat la nivelul Uniunii Europene. Incercam sa avem efecte bine gestionate si bine cuantificate, tocmai de aceea nu ne-am dat un orizont exact de timp. Important este sa facem bine ceea ce facem si cand incepem sa fim pregatiti si noi si potentialii aplicanti. Nu este foarte simplu sa le definesti, sa le incadrezi si sa le gestionezi. Daca va fi o initiativa de succes, poate fi un exemplu si pentru alte tari care vor sa faca acest lucru", a spus Branescu, mentionand ca inceputul anului 2018 este un orizont de timp fezabil pentru lansarea acestor puncte gastronomice in diferite regiuni ale tarii.
Potrivit sursei citate, Punctele Gastronomice Familiale Locale isi vor putea desfasura activitatea numai daca vor functiona intr-una din formele legale juridice din Romania, vor fi inregistrate sanitar-veterinar, evident contra unor taxe percepute de ANSVSA si vor indeplini conditiile minime legale.
"Gospodariile trebuie sa fie obligatoriu identificate, obligatoriu vor fi inregistrate sanitar-veterinar, obligatoriu vor fi catagrafiate de care directiile sanitar-veterinare judetene si se vor afla in evidenta lor pe toata perioada functionarii lor si vor fi obligatoriu controlate daca respecta conditiile sanitar-veterinare si siguranta alimentelor. Aici nu este vorba de alimente procesate, ci doar de mancare gatita, tot ceea ce se gateste intr-o zi se mananca in acea zi. Exact ca la bunica acasa, de exemplu. Bucataria bunicii trebuie sa indeplineasca un minim standard sanitar-veterinar si ea trebuie sa ne spuna ce alimente a folosit, fie ca sunt din ograda proprie sau cumpara carne de la macelarie. Nu are nicio o obligatie sa asigure din sursa proprie alimentele, insa alimentele trebuie sa vina dintr-o sursa inregistrata sau autorizata sanitar-veterinar", a explicat Branescu.
Seful ANSVSA afirma ca legislatia pentru functionarea acestor puncte va fi elaborata "intr-un cadru adecvat nativ romanesc si fara a aduce atingere legislatiei europene", dar nu exclude solicitarea unor derogari de la normele europene pentru anumite produse.
"Pe de o parte, noi incercam sa asezam legislatia intr-un cadru adecvat nativ romanesc, fara a aduce atingere legislatiei europene si fara a genera nicio forma de risc sanitar-veterinar. Prioritatea noastra este ca alimentul sa fie sigur. Pe de alta parte, avem si suportul autoritatilor locale. Am fost placut surprins sa vad ca administratia locala este foarte dornica de a promova acest gen de intreprindere, ceea ce nu vine decat sa ne dea esenta de carburant pentru activitatile viitoare. Au fost primari care au spus ca au doua, trei puncte de interes in localitatea lor, un copac in varsta, un monument, oamenii vin, fac o fotografie si pleaca, dar adaugand aceste puncte gastronomice poate raman, gusta ceva traditional, leaga prietenii, isi noteaza traseul. In privinta necesitatii unui acord din partea Comisiei Europene, suntem in perioada vazand si facand, iar in functie de presiunea dorintelor si nivelul solicitarilor vom incerca sa obtinem eventuale derogari de la anumite nivele de aplicabilitate ale legislatiei europene pe anumite segmente, pe produse si materie prima, dar despre derogari de la siguranta alimentara nici nu poate fi vorba", a adaugat presedintele ANSVSA.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul Romaniei au fost identificate 300 de produse care se pot incadra pe sistemele de calitate nationale si europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele de calitate europene.
Aproximativ 20 de produse au fost identificate pentru o posibila inregistrare la nivel european, pana in 2019, respectiv Telemea de Vaideeni (judet Valcea), Telemea de Sibiu, Branza de burduf de Bran, Gem de rabarbar, Branza de Gulianca, Salata deltaica cu icre de stiuca, Virsli de Hunedoara, Paine de Pecica, Salam de Nadlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copalau, Ceapa de Pericei, Sunca ardeleneasca, Varza de Toboliu, Bere nemteana, Cobza cu pastrav afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Samburesti, Carnati oltenesti, Mere de Voinesti etc.
In prezent, Romania are protejate la nivel european patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Tara Barsei (IGP) si Telemea de Ibanesti (DOP). De asemenea, alte trei produse se afla in analiza la Bruxelles, respectiv Carnati de Plescoi (IGP), Scrumbie de Dunarea afumata (IGP) si Cascaval de Saveni (IGP). Tot pentru obtinerea de indicatii geografice protejate se afla intr-un proces de verificare si noua bauturi spirtoase: Vinars Tarnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palinca, Horinca de Camarzana, Tuica de Arges si Tuica Zetea de Mediesu Aurit.
