Ministerul Finantelor a agreat propunerea Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei cu privire la reglem
Bucuresti, 6 August – La initiativa Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei, astazi, 6 august, s-a organizat o intalnire lucrativa in colaborare cu HORA Romania si FIHR, la care au participat ministrul Finantelor, dl Eugen Orlando Teodorovici, precum si Presedintele Anaf, dna Mirela Calugareanu, intalnire ce a avut ca subiect reglementarea bascisului in industria HORECA.
In cadrul intalnirii, s-a dezbatut pe marginea propunerii initiate de Organizatia Patronala a Hotelurilor si Restaurantelor din Romania (HORA), care presupune clarificarea si reglementarea tratamentului fiscal aplicat bascisului in vederea crearii unui sistem fiscal mai relaxat pentru toti jucatorii implicati.
Urmare a sedintei lucrative, s-a agreat propunerea de reglementare si s-a stabilit implementarea masurilor incepand din aceasta toamna.
RETROSPECTIVA A TIPS-ULUI IN ULTIMII ANI in ROMANIA
Tratamentul fiscal reglementat prin Legea 571/2003 privind Codul fiscal si normele de aplicare, aprobate prin HG 44/2004:
∙ Nu se aplica TVA la bacsisul distribuit angajatilor ( nu este asimilat unei livrari de bunuri sau unei prestari de servicii)
∙ Veniturile obtinute de persoanele fizice sub forma bacsisului sunt incadrate ca „ venituri din alte surse”. Impozitul pe venit se retine si se vireaza la stat de catre angajator.
OUG 8/22 aprilie 2015 modifica OUG 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale:
∙ introduce definitia bacsisului „Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar”
∙ introduce obligatia operatorilor economici de a emite bon fiscal distinct pentru bacsisul incasat.
MFP renunta la aplicarea reglementarilor privind bacsisul pentru ca:
1. Masura a fost adoptata de MFP in contextul controalelor ANAF. Intentia nu a fost sa reglementeze impozitarea bacsisului, ci sa gaseasca o solutie privind banii nefiscalizati, gasiti in casele de marcat.
2. Operatorii economici erau obligati sa emita bonuri fiscale pentru bacsis in conditiile in care reglementarile nu au reusit sa acopere toate situatiile posibile intalnite in diferite domenii de activitate ( livrarea la domiciliu, taximetria, cazarea in unitati hoteliere, s.a. )
3. S-a introdus in definitia bacsisului si „ restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar” ceea ce a facut dificila aplicarea prevederilor in zona comertului cu amanuntul.
Ca urmare, OUG 8/22 aprilie 2015 se abroga prin legea 186/02 iulie 2015. Legea 571/2003 privind Codul fiscal si HG 44/2004 se abroga la 31.12.2015.
RETROSPECTIVA A TIPSULUI IN ALTE TARI
În lume, cultura bacşişului diferă de la ţară la ţară. Dacă în majoritatea lăsăm între 5 şi 20% din valoarea totală a notei de plată ca „tip”, în statele arabe, acesta variază de la 5 la 35% din valoarea serviciilor. Ţări în care bacşisul se pune pe nota de plată, dar e cuviincios să mai laşi şi peste: Italia, Elveţia, Columbia, Egipt, Bolivia. Ţări în care bacşişul este inclus în notă şi nu se aşteaptă nimic în plus: Argentina, Franţa, Brazilia. Ţări în care nu se lasă bacşiş: Finlanda, Danemarca, Japonia, Noua Zeelandă, China.Ţări în care clientul lasă între 10 şi 20% din nota de plată: Germania, Marea Britanie, Cehia, Croaţia, Canada, Turcia, Grecia, Spania, Rusia, Statele Unite ale Americii etc.
In Uniunea Europeana, abordarea nu este una unitara. Unele tari, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare in legislatie. Altele, insa, au prevederi in acest scop.
In Franta, bacsisul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel incasate de catre companii sunt, ulterior, distribuite catre angajati, conform legii. Se considera insa a fi veniturile angajatorului iar taxarea se face la angajator.
In alte state, de exemplu, in Germania, Italia sau Cehia, societatile includ fie in pretul produselor, fie pe un rand separat de pe bon o “taxa pentru servicii”, cuprinsa intre 10%-15% din valoarea notei de plata. Sumele devin venit la nivelul companiei si, ulterior, sunt de asemenea distribuite catre angajati si astfel impozitate ca atare.
In America, unele state chiar au incercat si au dat legi care sa interzica bacsisul. Cele mai noi reglementari, propuse de Guvernul Trump in 2017, prevad ca tipsul sa revina angajatorului in totalitate, iar el sa decida impartirea intre staff-ul de servire si staff-ul din bucatarie. Acesta poate insa decide si sa il pastreze, legal. Angajatul are obligatia sa isi declare veniturile din tips, ce vor fi taxate cu 8%. In situatia in care din salariu + tips, angajatul nu ajunge la un venit de minim 7.25 $ pe ora, angajatorul trebuie sa suplimenteze cu bani pentru a ii asigura venitul minim. Angajatorul colecteaza impozitul pe venit, taxa de asigurare sociala si taxa medicala pe veniturile din tips declarate de angajat.
SITUATIA DE FACTO IN PREZENT
In momentul de fata, sunt in vigoare urmatoarele prevederi fiscale referitoare la impozitarea bacsisului:
H.G. nr 1/2016 privind Normele metodologice de aplicare ale legii 227/2015 privind Codul fiscal, punctul 34, al 1, lit i, aplicabil articolului 114 al Codului fiscal, prevede ca in categoria veniturilor din alte surse se includ: „veniturile obtinute de persoanele fizice sub forma bacsisului, potrivit prevederilor legale”.
Prevederea fiscala nu este aplicabila in activitatea de alimentatie publica pentru ca nu exista o legiferare a bacsisului in sectorul HORECA. (Notiunea de bacsis apare in actele normative care reglementeaza activitatea jocurilor de noroc)
In acest sens, conform raspunsului primit de la MFP, se propune ca solutie: „reglementarea conditiilor de primire /distribuire a bacsisului intr-un act normativ de organizare si functionare a activitatii HORECA”
In contextul cadrului fiscal aplicabil, in eventualitatea unei inspectii fiscale, exista riscul ca veniturile din bacsis distribuite angajatului sa fie considerate venituri de natura salariala.
PROPUNEREA HORA
Propunere privind tratamentul fiscal aplicat bacsisului incasat in cont bancar:
Suma reprezentand bacsisul oferit de client se evidentiaza in bonul fiscal, separat de contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate;
Bacsisul nu se supune cotei de TVA pentru ca nu este asimilat unei livrari de bunuri sau unei prestari de servicii si ca urmare;
Bacsisurile oferite de clienti se distribuie angajatilor de catre conducerea operatorului economic;Veniturile din bacsis obtinute de persoanele fizice sunt considerate venituri din alte surse si impozitate la sursaprin aplicarea cotei de 10%;
Operatorul economic va intocmi documente justificative privind incasarea sumelor din bacsis de la clienti si distribuirea acestora catre angajati;
Operatorul economic va evidentia in contabilitate operatiunile de incasare a sumelor din bacsis si distribuirea acestora catre angajati.
Propunere privind tratamentul fiscal aplicat bascsisului cash:
Tipsul castigat de ospatar va fi tratat ca un venit din alte surse si nu ca venit salarial, fiind impozitat cu 10%.
