Cifrele Rușinii în Turism: România Pedepsită pentru Incompetența Statului / scădere medie de 12% a cifrei de afaceri și o pierdere de peste 35% a profitabilității
- Mirela Carstea - tophospitality.ro
- 5 iun.
- 3 min de citit
Un sector-cheie în dezechilibru: semnale de alarmă din partea patronatelor HoReCa
Anul 2024 a adus o realitate dură pentru industria ospitalității din România: o scădere medie de 12% a cifrei de afaceri și o pierdere de peste 35% a profitabilității față de anul precedent. Aceste date, prezentate de Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), conturează un peisaj economic în care unul dintre cele mai dinamice sectoare din economie este serios afectat de lipsa de sprijin instituțional, instabilitatea legislativă și povara fiscală.
În plus, România se află pe penultimul loc în Europa la capitolul atragerea turiștilor străini, conform Eurostat, luând în calcul numărul de înnoptări. Acest indicator arată nu doar un potențial turistic nevalorificat, ci și un management public insuficient ancorat în realitățile și nevoile domeniului.
Principalele cauze ale declinului în turism: între lipsă de viziune și reglementare excesivă
Potrivit reprezentanților FPIOR, motivele prăbușirii performanței sectorului sunt multiple și interconectate:
Lipsa unei entități guvernamentale dedicate turismului și ospitalității – Spre deosebire de țările europene fruntașe în atragerea de turiști străini, România nu dispune de un Minister al Turismului sau de o autoritate națională subordonată direct Guvernului. Această absență afectează direct coerența politicilor publice, capacitatea de reacție strategică și promovarea externă a destinațiilor autohtone.
TVA necompetitiv în raport cu piața europeană – Țările din topul Eurostat privind înnoptările practică, fără excepție, cote reduse de TVA la alimente și servicii turistice. România, în schimb, menține un regim fiscal rigid, descurajând consumul și investițiile în turism.
Creșterea presiunii administrative și fiscale – Patronatele HoReCa susțin că în loc să sprijine sectorul, statul a folosit resursele colectate pentru a angaja mai mulți inspectori, sporind controalele asupra agenților economici în loc să creeze un climat de încredere și parteneriat.
Un model instituțional învechit: între improvizație și lipsa unei direcții clare
Valentin Șoneriu, președintele FPIOR, subliniază nevoia urgentă de reformă instituțională:
„Dacă recunoaștem că turismul are potențial real de a genera venituri, de a crea locuri de muncă în zonele mai puțin dezvoltate și de a impulsiona antreprenoriatul local, atunci un Minister al Turismului separat, cu un mandat ferm și o viziune clară, ar putea fi un pas esențial pentru accelerarea progresului în acest sector.”
În lipsa acestei reforme, Șoneriu sugerează că statul ar trebui cel puțin să acorde un profil vizibil domeniului în cadrul actualei structuri, oferind autonomie reală unui secretar de stat dedicat și accelerând funcționarea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD) – element esențial pentru dezvoltarea regională coordonată.
„Orice altă majorare în zona de TVA aplicată doar pentru hoteluri va face absolut ușor de ales pentru un turist în a alege un hotel care fiscalizează și plătește toate aceste taxe, suplimentar vor fi procentele pe care acum le vehiculăm ca fiind o creștere a TVA-ului, versus un o cazare la apartament care probabil nu va avea aceste taxe”, a spus Simona Constantinescu, CEO Ana Hotels și preşedinte al Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR)
Critică dură la adresa statului: „plătim o pizza mare și primim una mică”
Antreprenorii din industrie trag un semnal de alarmă și în ceea ce privește modul în care statul își gestionează resursele și relația cu mediul privat. Răzvan Baltă, președintele HORECA Botoșani, a oferit o metaforă elocventă:
„De ani de zile, noi, antreprenorii și majoritatea oamenilor din generațiile noastre, plătim o pizza mare. Nu mică, nu medie, ci foarte mare. [...] Din banii ăștia plătiți de noi, dumnealor au angajat mai mulți oameni care să ne controleze tot pe noi. [...] Cred că e vremea să înțelegem că și statul este un business care trebuie scos pe profit și să încetăm cu părerile.”
Această declarație reflectă o stare de frustrare generalizată în rândul operatorilor economici, care percep relația cu statul mai degrabă ca una coercitivă decât colaborativă.
Profesionalizarea deciziilor: „Avem nevoie de specialiști, nu de păreri”
Călin Cozma, președinte executiv FPIOR, completează poziția colegilor de breaslă printr-un apel clar la competență:
„Solicităm ferm statului român ca în fiecare dintre comisiile nou formate să fie invitați specialiști care chiar să știe domeniile. Agricultura, economia, sănătatea, învățământul, HoReCa sau energia nu sunt domenii în care să avem păreri, ci domenii de care depinde supraviețuirea unui stat.”
Este o solicitare legitimă, într-o perioadă în care deciziile de politici publice se iau adesea fără consultarea reală a celor care cunosc problemele din interior.
între potențial și regres, un moment de răscruce pentru ospitalitate
Datele economice recente și vocile patronatelor din HoReCa arată clar că industria ospitalității din România este într-un punct critic. În lipsa unor măsuri urgente și bine calibrate, sectorul riscă nu doar stagnarea, ci și o pierdere de capital uman și investitori, greu de recuperat pe termen mediu. Fie că vorbim de un Minister al Turismului, o reformă fiscală echitabilă sau profesionalizarea procesului decizional, mesajul este același: România nu își mai permite să ignore industria ospitalității.
Comments