Românii au cheltuit peste 6 miliarde de euro pe ieșiri în oraș în 2024. Ce semnale transmite piața HoReCa?

Piața ospitalității din România se transformă accelerat, alimentată de o schimbare clară în comportamentul de consum. Potrivit unei analize recente realizate de Colliers pe baza datelor Oxford Economics, în 2024 românii au cheltuit peste 6,2 miliarde de euro pe mese în oraș – o sumă record care arată că ieșitul la restaurant nu mai este o ocazie specială, ci o parte constantă din viața socială a românilor.

O creștere de peste patru ori într-un deceniu

Față de anul 2014, cheltuielile totale ale românilor pentru consumul în unități HoReCa s-au cvadruplat. Conform raportului, o gospodărie a alocat în medie aproximativ 830 de euro anual pentru mese în oraș – de aproape două ori mai mult decât în urmă cu doar cinci ani.

România ocupă locul trei în lume în ceea ce privește ritmul de creștere al acestor cheltuieli, fiind depășită doar de Turkmenistan și China. Este o performanță remarcabilă pentru o piață care, până de curând, era considerată emergentă din perspectiva consumului HoReCa.

De ce cheltuie românii mai mult la restaurant?

Printre factorii care au alimentat această creștere se numără:

• Dublarea veniturilor reale ale populației în ultimii 10 ani;

• Urbanizarea accelerată și expansiunea marilor orașe;

• Schimbările în comportamentele generațiilor tinere, care prioritizează experiențele;

• Dezvoltarea platformelor de livrare și a conceptelor de casual dining, care au extins accesul la preparate de calitate.

„Pentru tot mai mulți români, ieșitul la restaurant nu mai este un lux, ci o parte integrantă a stilului de viață. Acest trend este alimentat de expunerea la culturi culinare diverse, creșterea rețelelor sociale și dorința de socializare activă în spații urbane moderne”, explică Liana Dumitru, Director Retail Agency la Colliers.

Încă suntem sub media regiunii

Cu toate acestea, România se află în continuare sub nivelul altor țări din Europa Centrală și de Est. În Ungaria, o familie alocă anual în jur de 2.000 de euro pentru mese în oraș, iar în Cehia aproximativ 1.700 de euro. Diferențele sunt explicate prin:

• un grad mai ridicat de urbanizare în acele țări;

• o pondere mai mare a clasei de mijloc;

• o rețea HoReCa mai densă, inclusiv în orașele medii și mici.

În România, disparitățile dintre București, Cluj, Timișoara sau Constanța – și orașele mai mici sau zonele rurale – sunt încă semnificative.

Ce înseamnă aceste date pentru jucătorii din HoReCa?

Pentru investitori, antreprenori și manageri din industrie, acest salt al consumului înseamnă o oportunitate majoră, dar și o provocare logistică. Piața este în expansiune, dar așteptările clienților cresc proporțional. Mai mult, pe fondul scumpirilor și al presiunii salariale, doar cei care oferă valoare clară, consistență în experiență și o poziționare adaptată segmentului lor de public vor reuși să capitalizeze acest moment.

Trei direcții strategice recomandate:

• Investiții în personal calificat și training – experiența la masă e cheia fidelizării.

• Digitalizare și livrare eficientă – clienții vor rapiditate, transparență și confort.

• Diversificarea ofertei și a zonelor de operare – orașele secundare devin tot mai atractive.

Indicator	Valoare
Cheltuieli medii pe familie (2024)	≈ 830 €
Total pe țară	≈ 6,2 miliarde €
Creștere față de 2014	+ de 4×
Ritm mondial de creștere	locul 3 (după Turkmenistan, China)
Comparație regională	Ungaria: ~2 000 €/an; Cehia: ~1 700 €/an
Motive	creșterea veniturilor, urbanizare, schimbări demografice

România intră într-o nouă eră a consumului în HoReCa, în care masa în oraș devine regulă, nu excepție. Cei care vor înțelege rapid schimbările demografice și comportamentale, vor putea construi branduri puternice, sustenabile și profitabile.

---

📌 Pentru mai multe informații despre competiții culinare, formare profesională și trenduri din HoReCa, urmărește platforma TopHospitality.ro și comunitatea noastră dedicată profesioniștilor din industrie.

📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact.