Rezultatele cautarii

Autorităţile au anunţat, marţi seara, ridicarea unor restricţii în perioada Crăciunului şi Revelionului. De Crăciun și Revelion restaurantele pot rămâne deschise peste noapte. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă va propune Executivului o formulă de relaxare limită pentru perioada Sărbătorilor de Iarnă. De Crăciun și de Revelion, restaurantele vor putea funcționa toată noaptea și vor avea acces inclusiv persoanele care prezintă un test negativ de Covid, dar numai în limita a 50% din locuri. De asemenea, pentru hoteluri și locuri de cazare, este permis accesul și cu test, pe lângă certificat de vaccinare sau boală.

Craiova, 07 decembrie: La nivelul mai multor ministere vor fi create în perioada următoare grupuri de lucru pentru identificarea, împreună cu industria ospitalității, celor mai eficiente măsuri de susținere a industriei ospitalității. Aceasta este cea mai importantă concluzie a dezbaterii organizate astăzi la Craiova de Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) cu participarea reprezentanților Executivului și ai autorităților locale. Dezbaterea a avut loc în condițiile în care din luna martie a anului trecut industria ospitalității nu a funcționat nici măcar o zi fără restricții. Conform FPIOR, implementarea de măsuri de susținere, atât prin reevaluarea și modificarea restricțiilor actuale care afectează domeniul, ca și prin promovarea unor măsuri reale de sprijin economic și financiar reprezintă o urgență maximă pentru supraviețuirea industriei. Prezent la eveniment, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, dl. Marius Budăi, a subliniat că alături de măsuri precum prelungirea valabilității voucherelor de vacanță până la 31 decembrie 2022, introducerea de vouchere noi pentru 2022 și prelungirea șomajului tehnic până la 31 martie, se discută și prelungirea programului de funcționare al magazinelor și restaurantelor. Un grup de lucru comun cu Inspectoratul pentru Muncă și specialiști HoReCa va fi creat pentru a aborda dificultăți concrete ale industriei HoReCa. La rândul său, dl. Florin Spătaru, ministrul Economiei, a declarat că trebuie evaluate provocările industriei ospitalității în viitor și organizate politicile de competitivitate astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea și reziliența sectorului. Dl, Levente Vass, secretar de stat în Ministerul Sănătății a subliniat că se susține utilizarea certificatului verde ca modalitate de a facilita mişcarea liberă și că noi dezbateri sunt necesare pentru o colaborare cât ma bună cu industria ospitalității. Primarul municipiului Craiova, D-na Lia Olguța Vasilescu a punctat faptul că autoritățile locale sunt interesate de susținerea acestei industrii și în special în acest context,de eliminarea restricțiilor de oră de funcționare pentru restaurante. Reprezentanta industriei ospitalității, D-na Corina Macri, președinte FPIOR a declarat: „Industria ospitalității cere șansa de a aduce oamenii într-un mediu controlat (cu 85% din personal vaccinat), evitând, astfel, ca aceștia să se întâlnească într-un mediu clandestin, greu de controlat, fără certificat verde, fără distanțare etc. Apreciez astfel deschiderea și interesul autorităților centrale și locale pentru sprijinirea industriei ospitalității. Este nevoie de soluții urgente deci așteptăm crearea grupurilor de lucru ministeriale anunțate azi cât mai curând pentru a putea avea primele intalniri cât mai repede, astfel încât să avem și măsuri de sprijin implementate cât mai rapid. O problemă acută în prezent este, de exemplu, deconectarea multor companii din HoReCa de la utilități și sper ca această măsură să poată fi suspendată cât mai rapid. Noi, ca industrie a ospitalității, nu mai avem timp, ajutorul trebuie să vină acum!”. Conducerea FPIOR le-a prezentat în această ocazie autorităților competente mai multe solicitări ale industriei, precum renunțarea la limitarea programului de funcționare până la 21 și revenirea la program normal pentru deținătorii de certificat verde, eliminarea restricției de funcționare a restaurantelor și sălilor de evenimente cu capacitate de 50% și reluarea organizării de evenimente private cu persoane ce dețin certificat verde (toate solicitările pot fi consultate în documentul atașat). Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) reprezintă companii mici și medii din industria ospitalității la nivel national. FPIOR este compusă din 8 asociații locale și regionale ce reunesc peste 500 de societăți din industria HORECA din România. Acestea au o cifră de afaceri cumulată de peste 400 de milioane de euro și peste 11.000 de angajati. FPIOR sustine dialogul transparent cu autoritățile din România cu scopul consolidării unui climat de afaceri predictibil și sustenabil pentru dezvoltarea industriei ospitalității românești, cu beneficii importante la nivel economic și social.

Patronii de restaurante membri ai organizației HORA solicită, „de urgență”, Guvernului Ciucă, ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, și prefectului Capitalei, Georgiana Văcaru, să permită prelungirea funcționării localurilor din București în luna decembrie, considerată „cea mai bună lună” pentru sectorul HoReCa, „o gură de aer pentru industria cea mai încercată și afectată financiar”. Pentru noaptea de Revelion, antreprenorii HoReCa vor program nelimitat. Totodată, ei cer și plata integrală a ajutoarelor de stat din Schema HoReCa în anul 2021, în valoare totală de 2,1 miliarde de lei, precum și prelungirea schemei, cu noi fonduri, în anul 2022. Reamintim că guvernul intenționează să plătească anul acesta doar jumătate din ajutoare, iar restul, într-o tranșă a doua, în 2022, în funcție de bugetul de stat care se va forma. Reluăm integral scrisoarea deschisă semnată de președintele HORA, Ion Biriș: "Stimați Domni Miniștri, Stimată doamnă Prefect, În contextul scăderii continue a ratei de incidență la nivel național și a lipsei unei comunicări coerente și deschise din partea autorităților, organizația HORA face un apel imperativ la rectificarea restricțiilor și adaptarea acestora de urgență. Așadar, în contextul actual, având în vedere că: 1. la acest moment se înregistrează un trend descendent al cazurilor Covid inregistrate la nivel național, de exemplu, incidența cazurilor Covid cumulate la 14 zile la nivelul Municipiului București fiind la data de 05.12.2021 de 1.53 cazuri/ 1.000 de locuitori, conform informatiilor publicate de Directia de Sanatate Publica Bucuresti (https://dspb.ro/rata-de-incidenta); 2. Industria HORECA a fost grav si constant afectata inca de la momentul instituirii starii de urgenta pe teritoriul Romaniei; Reprezentăm industria care avut cele mai mari pierderi financiare, între 30% - 70%. Peste 30% dintre afacerile din domeniu au închis permanent, iar restul celor care încă supraviețuiesc, nu mai pot rezista cu un program scurt, care nu permite desfășurarea unui interval orar critic pentru un business din ospitalitate, respective intervalul orar pentru cină. Vă rugăm să dispuneți de urgență funcționarea cu restricții adaptate situației actuale, astfel: eliminarea restrictiilor privind programul (05:00 – 21:00) si permiterea funcționării în intervalul 05.00 – 02.00, respectând aceleași măsuri de acces pe baza certificatului verde funcționarea cu până la 70% din capacitatea maximă a spațiului permiterea în mod excepțional a funcționării cu program nelimitat în noaptea de Revelion Este vital pentru industria noastră revizuirea de urgență a restricțiilor întrucât luna decembrie este cea mai bună lună pentru antreprenorii din acest domeniu, iar aceasta va fi urmată de 2-3 luni foarte slabe ca activitate, raportându-ne la anii precedenți. Adaptarea restricțiilor ar reprezenta o gură de aer pentru industria cea mai încercată și afectată financiar. Precizăm faptul că solicitarea noastra este fundamentată inclusiv pe faptul deosebit de relevant că la nivelul operatorilor din industria HORECA accesul este condiționat de certificatul verde care atestă vaccinarea sau trecerea prin boală, iar categoriei de persoane vizată nu i se aplică restricții de circulație. Astfel, persoanele cu certificat verde pot circula libere de restricții, la orice oră și sunt singurii care au acces în restaurante, baruri și cafenele. Un alt punct stringent se referă la compensațiile promise operatorilor din Industria HORECA, industria noastră fiind și în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% în anul 2020, respectiv cu 50% în 2021 comparatic cu 2019 și a determinat suspendarea activității în cazul a peste 30% dintre operatori. Solicităm respectarea și prelungirea unor măsuri de sprijin esențiale pentru revenirea industriei, astfel: • plata aferentă măsurii „20%” pe anul 2020 • prelungirea măsurii „20%” pentru 2021 Misiunea noastră rămâne aceeași, de a apăra interesele industriei de ospitalitate și de a fi un sprijin pentru antreprenorii din acest domeniu, care în această perioadă de confuzie generală, au nevoie de ghidaj și de o comunitate puternică. Cu deosebită considerație, Ion Biriș Președinte HORA Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România."

Ioan Cristian Serb a fost anuntat oficial ca fiind noul Executive Chef al restaurantului Solt Dining din cadrul hotelului Courtyard by Marriott Bucharest Floreasca . Cristian Șerb , câștigătorul primului sezon al competiției Chefi la cuțite in anul 2016, a avut un parcurs profesional foarte interesant dupa emisiunea concurs, fiind co-proprietar al unui restaurant din București (Bistro Amzei), coordonator culinar al Business Park Iride și chef la Energiea. Suntem mandri sa anuntam ca Chef Cristian Serb a fost desemnat ca noul Executive Chef al restaurantului Solt Dining Bucharest "Valorile si pasiunea echipei de la Courtyard m-a facut sa imbratisez aceasta noua provocare si sa accept cu mandrie pozitia de Executive chef in cadrul Solt Dinning" a spus Cristian Serb

Ambasada Italiei, Biroul ICE-Agenţia şi Institutul Italian de Cultură din Bucureşti, în colaborare cu Camera de Comerţ Italiană pentru România, organizează cea de-a şasea ediţie a Săptămânii Bucătăriei Italiene în Lume. Tema ediţiei din 2021 este Tradiţie şi perspective ale bucătăriei italiene: conştientizarea şi valorificarea sustenabilităţii alimentare. Subiectul este unul de mare actualitate, având în vedere că s-a discutat pe marginea lui la Food Systems Summit 2021 în cadrul Adunării Generale a ONU. Pe lângă subiectul sustenabilităţii, Săptămâna Bucătăriei Italiene îndeamnă la reflectarea asupra unei serii de tematici similare: promovarea dietei mediteraneene ca model de alimentaţie echilibrat şi sănătos; caracterul inadecvat al sistemului de etichetare bazat doar pe valoarea nutriţională generală a alimentelor fără a avea o bază ştiinţifică adecvată; protejarea şi valorificarea produselor cu denumire de origine protejată şi controlată, alături de acţiuni de combatere a alimentelor contrafăcute; legătura dintre biodiversitate şi varietate alimentară; promovarea vinului italian; valorificarea tradiţiilor enogastronomice ale regiunilor şi teritoriilor italiene, inclusiv în scop turistic. Saptamana italiana Programul Săptămânii Bucătăriei Italiene în România este dedicat tuturor categoriilor de interlocutori interesaţi de alimentaţie şi de “Vivere all’italiana”: profesionişti din sectorul HoReCa, consumatori, food lovers, iubitori ai noilor tendinţe. Activităţile desfășurate: Un seminar online, realizat în colaborare cu Metro, avându-i drept protagonişti pe maeştrii bucătari italieni Antonio şi Michael Passarelli, care vor prezenta patru reţete dedicate profesioniştilor în domeniu; “Interpretarea” de reţete italiene de către două faimoase food blogger românce; Activităţi de promovare în cadrul celor mai importante restaurante italiene din România, ce include oferirea unui “aperitiv italian” clienților fideli; Un seminar online pe tema nutriţiei, organizat în colaborare cu Federalimentare, cu accent pe aplicarea etichetei pe partea din faţă a produsului, asupra căreia Italia şi România au poziţii similare în cadrul UE; Vizionarea a trei documentare din seria “Food Markets”, dedicate pieţelor alimentare din Palermo, Florenţa şi respectiv Torino; Publicarea reţetei video a unei prăjituri exclusive realizate de un chef ales de Asociaţia Italiană Ambasadorii Gustului. De asemenea, numeroşi operatori italieni din principalele oraşe româneşti, sub coordonarea Camerei de Comerţ Italiană pentru România, vor adera la iniţiativă cu meniuri ad hoc şi reduceri pentru clienţi toată săptămâna dedicată evenimentului. Saptamana italiana Potrivit cuvintelor Ambasadorului Italiei la Bucureşti, Alfredo Durante Mangoni, “dieta mediteraneană, produsele alimentare şi bucătăria tradiţională sunt un patrimoniu italian privit cu admirație din diferite colţuri ale lumii”. Evenimentul anual este promovat de Ministerul Afacerilor Externe şi al Cooperării Internaţionale, de Ministerul Politicilor Agricole Alimentare şi Forestiere, de Ministerul Educaţiei Publice şi de Ministerul Dezvoltării Economice din Italia, cu scopul de a promova în străinătate excelenţa culinară italiană şi valorile care o inspiră.

Dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe a anunţat recent achiziţia hotelului Susai din staţiunea montană Predeal. Compania intenționează să investească circa 60 de milioane de euro pentru renovarea şi modernizarea proprietăţii, care se va numi H Susai. Potrivit anunțului companiei, viitorul proiect va fi dezvoltat pe baza referinţelor specifice conceptului internaţional Bio & SPA, care presupune integrarea a cât mai multe elemente verzi, alimentarea complexului cu energie provenită din surse regenerabile, restaurante certificate organic, aprovizionate din surse bio etc.. Proprietarea va trece printr-un amplu proces de transformare şi ţinteşte un standard de minim 5 stele. Odată finalizat, H Susai va fi administrat de un operator internaţional, selectat ulterior de dezvoltator. „Hagag Development Europe este un jucător bine poziţionat pe piaţa din Bucureşti, în special pe segmentul rezidenţial şi în creştere pe cel de birouri, iar diversificarea ariilor pe care activăm rămâne una dintre direcţiile cheie de dezvoltare ale companiei. Această nouă achiziţie reprezintă un pas important pentru consolidarea operaţiunilor noastre în România, pavând calea către noi oportunităţi de business. În acest sens, urmărim să adaugăm în portofoliu noi active care să ne permită extinderea cu succes pe piaţa hotelieră locală”, a declarat Yitzhak Hagag, Co-fondator şi acţionar al Hagag Development Europe. Compania prospectează activ piaţa în cautare de noi active cu potenţial investiţional şi de dezvoltare şi are în plan extinderea către segmentul hotelier. Sunt vizate proprietăţi localizate în zonele centrale ale celor mai reprezentative oraşe din România, pentru care investitorul va finanţa lucrările de reconversie şi modificările corespunzătoare transformării acestora în unităţi hoteliere.

Accor, lider mondial în domeniul ospitalității, își extinde în continuare portofoliul în regiune prin anunțarea semnării acordului pentru construcția unui hotel nou în Republica Moldova. Grupul a încheiat un contract de franciză cu Ciuhrii Ceslav, investitor și dezvoltator imobiliar, pentru deschiderea unui ibis Styles în apropierea aeroportului. Hotelul va fi primul care se va deschide în țară și își va primi primii oaspeți în 2024. Hotelul ibis Styles Chișinău Airport va avea 105 camere. Printre facilitățile oferite oaspeților săi se numără un restaurant la parter cu bar și o terasă exterioară, deschise atât pentru comunitatea locală, cât și pentru oaspeții hotelului. De asemenea, hotelul va dispune de un centru de întâlniri modern și modular de peste 200 de metri pătrați, menit să găzduiască evenimente în diverse formate și de dimensiuni variate, precum și de o zonă generoasă de fitness. Povestea hotelului este concepută în jurul tenisului – ca sport – și promite să ofere o experiență cu adevărat unică și surprinzătoare pentru toți oaspeții săi. Hotelul va face parte dintr-un proiect imobiliar mixt. Componenta de ospitalitate va fi alăturată unor clădiri rezidențiale, spații comerciale, de divertisment și zone comunitare, cum ar fi: magazine, grădiniță, biserică, ceea ce va aduce oaspeților confort și accesibilitate. Situat pe drumul principal spre aeroport, hotelul este ușor accesibil dinspre aeroport și dinspre oraș. În plus față de oaspeții care tranzitează aeroportul, unitatea va fi o destinație primitoare pentru diverse segmente de oaspeți, cum ar fi: participanți la evenimente sportive, turism de business, de leisure și membri ai comunității locale. ”Suntem încântați să aducem ibis Styles la Chișinău, deoarece este unul dintre cele mai dinamice branduri ale Accor, cu una dintre cele mai rapide expansiuni. Noul hotel propune un concept contemporan și orientat spre design, care se potrivește foarte bine cu poziționarea ansamblului rezidențial, precum și cu personalitatea orașului. Proiectul va fi, cu siguranță, un succes, deoarece, dincolo de oferirea serviciilor clasice de ospitalitate, permite călătorilor să se integreze în stilul de viață local al unei comunități tinere.”, declară Cătălina ROȘU – Director Dezvoltare România, Bulgaria, Republica Moldova și Republica Cehă. ”Construcția hotelului ibis Styles, parte a brandului cunoscutului grup internațional ACCOR, va fi unul din proiectele prioritare ale companiei noastre. Pentru că, până la urmă, nu este vorba doar de un hotel. Este vorba de standarde înalte, tehnologii și experiență internațională. Este vorba de investiții străine și imagine pentru țara noastră. Este vorba de locuri de muncă pentru cetățenii noștri. Iar pentru mine personal este vorba și de sport, de tenis, care, după cum se știe, este pasiunea mea. Mă bucur că ACCOR a ales echipa noastră în calitate de partener la realizarea acestui proiect investițional de amploare care va aduce beneficii atât țării noastre, cât și cetățenilor și oaspeților noștri de peste hotare.” afirmă Ciuhrii Ceslav, investitor și dezvoltator imobiliar. Despre ibis Styles Designul creativ și atmosfera ludică sunt ceea ce îi întâmpină pe călători când stau la ibis Styles. Cu un concept de design unic construit în jurul unei teme precise și o abordare încrezătoare și optimistă, hotelurile ibis Styles oferă ospitalitate simplă, contemporană și economică. Personalul prietenos se bucură să îi surprindă pe oaspeți cu mici detalii extra pentru ca fiecare sejur să fie unic și memorabil. Cuplurile, familiile, călătorii singuri și oaspeții de afaceri sunt întâmpinați cu căldură în cele peste 560 de hoteluri ibis Styles cu design unic, în peste 45 de țări. ibis Styles face parte din Accor, un grup de ospitalitate lider la nivel global ce cuprinde peste 5.000 de hoteluri și 10.000 de restaurante și baruri din 110 țări. Despre Accor Accor este un grup hotelier, lider mondial în domeniul ospitalității augmentate ce cuprinde peste 5.000 de hoteluri și 10.000 de restaurante și baruri din 110 țări. Grupul are unul dintre cele mai diverse și integrate ecosisteme de ospitalitate din industrie, ce cuprinde branduri de lux și premium, soluții ce se adresează segmentelor midscale și economic, concepte de lifestyle unice, spații de divertisment și cluburi de noapte, restaurante și baruri, reședințe private, proprietăți ce oferă cazare pentru grupuri, servicii de concierge, spații de coworking și multe altele. Accor se mândrește, de asemenea, cu un portofoliu de neegalat de mărci proprii și cu aproximativ 300.000 de membri ai echipei la nivel mondial. Peste 65 de milioane de clienți se bucură de programul de loialitate al companiei, ALL – Accor Live Limitless – care oferă acces la o mare varietate de beneficii, servicii și experiențe. Prin inițiativele Planet 21 – Acting here, Accor Solidarity, RiiSE și ALL Heartist Fund, grupul stimulează practicile pozitive, printr-o conduită de afaceri etică, promovează turismul responsabil, sustenabilitatea mediului înconjurător, implicarea în comunitate, diversitatea și incluziunea. Fondată în 1967, Accor SA are sediul central în Franța și este listată public la Bursa de Valori Euronext Paris (cod ISIN: FR0000120404) și pe piața OTC (Ticker: ACRFY) din Statele Unite. Pentru mai multe informații, vizitează group.accor.com sau urmărește Accor pe Twitter, Facebook, LinkedIn și Instagram.

București, 22 noiembrie 2021 – Cu o experiență de aproape 25 de ani în industria HoReCa, Ioan Mătieș este noul General Manager al JW Marriott Bucharest Grand Hotel, începând cu data de 15 octombrie 2021. Acesta îl înlocuiește pe Tino Lindner, care a asigurat conducerea hotelului în ultimii trei ani. În noul său rol, Ioan Mătieș își propune să continue reprezentarea modernă a brandului JW Marriott în segmentul lux. Lumea de astăzi este din ce în ce mai complexă și mai deconectată, prin urmare, JW Marriott vă permite să vă concentrați pe sentimentul de întreg - minte, corp și spirit. ‘Fac parte din echipa JW Marriott încă de la deschiderea primului hotel din România. Îi mulțumesc lui Tino pentru tot ceea ce a realizat și în mod special că a continuat să investească în implementarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți experiența oaspeților, mai ales în ultimul an și jumătate, o perioadă dificilă pentru industria ospitalieră. Ocuparea acestei noi poziții mă bucură, mă entuziasmează și mă onorează. Experiența dobândită în segmentul de lux al ospitalității mă va ajuta să îndeplinesc, alături de echipa mea, obiectivele de business ale companiei, cu accent pe inovație, personalizarea unor experiențe de lux pentru oaspeții noștri și creșterea notorietății,’ a declarat Ioan Mătieș noul General Manager al JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Ioan Mătieș s-a alăturat JW Marriott Bucharest Grand Hotel, în anul 2000, ca Director of Event Management. De atunci, datorită abilităților sale de lider a ocupat mai multe funcții de conducere în cadrul grupului hotelier, atât în țară, cât și în străinătate. Astfel, în perioada 2006 - 2014 a lucrat ca Director Food&Beverage în cadrul Frankfurt Marriott Hotel. În 2014, Ioan este numit Director General al Renaissance Atyrau Hotel și Marriott Executive Apartments din Kazakhstan. În 2017, a acceptat o nouă provocare, preluând funcția de Director General al Voronezh Marriott Hotel, ocupându-se de inaugurarea acestui nou hotel, pornind de la crearea planului de recrutare, coordonarea activităților de marketing, până la conceperea și implementarea strategiei de vânzări. În 2018, Ioan a fost numit Directorul General al Istanbul Marriott Hotel Sisli. Sub conducerea lui, hotelul a primit Premiul de Excelență pentru Performanța Financiară în urma căruia indicele cotei de piață s-a îmbunătățit semnificativ. Ioan Mătieș este licențiat în Managementul Turismului și Ospitalității, iar în 2019 a absolvit programul ASCENT - Leadership Accelerator de la Universitatea din Carolina de Nord, SUA, pe lângă alte programe de dezvoltare parcurse de-a lungul anilor.

Federația Patronală a Industriei Ospitalității (FIO), mesaj dur adresat autoritatilor de catre organizatia ce aduna sub umbrela sa opt asociatii cu peste 500 de antreprenori si locatii din ospitalitate. Redam mai jos mesajul complet postat pe pagina de facebook al federatiei. "Deja e prea mult! Federația Patronală a Industriei Ospitalității (FIO), prin: HORETIM (Timiș) Horeca Transilvania (Cluj) RESTO Constanta HORECA Bacău Breasla Cârciumarilor Brașov Org. Patronală a Cârciumarilor Brașoveni Horeca Arges Horeca Oltenia Suntem deja în 19 octombrie 2021 și industria ospitalității este restricționată fără ezitare, din amânare în amânare, probabil până în martie-aprilie 2022! Să clarificăm: acest domeniu de activitate a funcționat fără restricții doar în perioada iunie- septembrie 2021. Patru luni de activitate plătind taxe și impozite pentru 12 luni. Cum să supraviețuim în aceste condiții?! Nu cerem nimic de pomană, cerem doar să fie respectat dreptul la muncă, dreptul de contribuabil român, care produce plusvaloare în comunitatea lui. Am fost parteneri ai autorităților, cu voie sau fără voie, dar cu respect și discernământ, din 14 martie 2020. Adică, de peste un an și opt luni! Inadmisibil, ca după această perioadă în care v-ați jucat de-a baba oarba cu toată industria ospitalității și turismul românesc, uite virusul, nu e virusul, uite măsuri de sprijin, dar nu primiți nimic, să ne prostiți în continuare cu aceste măsuri restrictive. Ne-ați cerut să susținem campania de vaccinare, să ne sprijinim angajații să se vaccineze pentru a nu mai depinde de rata de incidență. Suntem industria cu una dintre cele mai ridicate rate de vaccinare. Am sprijinit și respectat statul român în imposibilitatea lui de a își proteja contribuabilii și antreprenorii. Până când, domnilor, până când să fim marionete expuse pentru acest exercițiu de vizibilitate? Cerem renunțarea de urgență renunțarea la măsura aberantă de închidere la ora 21.00 a restaurantelor pentru persoanele vaccinate și trecute prin boală și revenirea la un program normal de funcționare pentru acești clienți. Am înțeles că ne-ați creat o nedreptate prin nerespectarea certificatului verde, confirmat la nivelul Uniunii Europene (ne tot raportăm la UE numai când ne convine) și ați redus una dintre opțiunile acestui certificat, prin testare. Am acceptat tacit acest efort, deși nu este vina noastră că toata vara nu s-au luat măsuri de protecție, chiar dacă le-am cerut public. Din octombrie ați revărsat brusc asupra unui întreg sector privat – industria ospitalității – vina unui management defectuos și iresponsabil la nivel guvernamental. Încercăm să funcționăm mai mult decât limitat, doar cu clienți vaccinați sau trecuți prin boală, ceea ce înseamnă un bazin extrem de redus de clienți. Totuși, de această masă critică de consumatori și noi, industria, să suferim și să nu ne lăsați libertate de mișcare controlată, după cum se întâmplă în toate statele Uniunii Europene?! Stimați domni, întreaga industrie plătește: Impozite și taxe locale pentru întregul an 2021, Impozit pe venit pentru anul 2021, chiar dacă toți funcționăm cu pierderi uriașe, Credite pentru susținerea activității și angajaților, Taxe pentru drepturi de autor pentru perioade de inactivitate, restaurante și hoteluri goale. Pentru toate luni de restricții cerem urgent compensații financiare. Antreprenorii nu au primit nici acum compensațiile datorate de statul român pentru anul 2020, în schimb ni se cere să ne achităm toate obligațiile și să fim contribuabili corecți. ~~~ Industria ospitalității cere urgent: Finalizarea măsurii 2 - capital de lucru demarată în decembrie 2020, sunt companii care nu și-au primit drepturile nici acum. Cât să mai credităm statul român? Finalizarea măsurii de compensare cu 20% a pierderilor înregistrate în 2020 față de 2019 pănă la finalul anului 2021. Când se vor primi aceste compensații? Va suporta statul penalizări pentru această întârziere nejustificată? Măsuri de protecție pentru 2021, dar nu realizate în anul 2023 Dacă statul nu poate asigura protecția contribuabililor cărora le închide activitatea, cerem o clarificare a poziției noastre în câteva variante: Compensații financiare raportat la 2019 sau Compensare datorii și obligații bugetare până în 30.06.2022 sau Amnistie fiscală pentru cei a căror activitate a fost restricționată în acest an, 2021, sau Amânare credite și datorii restante până în 30.06.2022 sau Acordarea de credite punte până la primirea compensațiilor datorate de stat pentru anul 2020 și neonorate încă. Plafonarea taxelor pe salariul de pana la 3100 lei, la nivelul salariului minim și acordarea unor reduceri și scutiri de taxe pe muncă Această măsură va aduce beneficii în sensul încurajării personalului calificat să rămână în țară, cât și eliminarea muncii la gri. Măsura ar ajuta nu doar la o relansare a sectorului, dar și la îmbunătățirea calității actului de turism și alimentație publică, permițând companiilor din sector să fie mai competitive în atragerea forței de muncă calificate. Forța de muncă din acest sector este forțată acum, brutal, să plece în exod. Reactivarea măsurii de sprijin financiar prin decontarea a 41,5% din salariul brut de încadrare a unui angajat care este readus in câmpul muncii cât și posibilitatea utilizării facilităților pentru angajați concomitent; Apreciem ca fiind extrem de importante și binevenite măsurile propuse de guvern in anul 2020 si considerăm ca ar trebui continuate si in anul 2021, pe perioada restricționării activității și a carantinei impuse. Măsura susținerii 41,5% din salariul brut a acelor angajați reactivați din șomaj tehnic în câmpul muncii este una care a produs rezultate reale. Pentru susținerea sectorului, această măsură ar trebui continuată. Anularea impozitului pe venit pentru anul 2021, pentru firmele afectate de restricțiile pandemiei. Reducerea impozitelor și taxelor locale, având în vedere funcționarea fără restricții a industriei ospitalității doar în perioada iunie - septembrie 2021. ~~~ Dacă toate acestea nu pot fi soluționate și nu există nicio cale de relansare a acestui sector de activitate, dacă munca antreprenorilor din acest domeniu chiar nu contează pentru societatea românească, vă propunem Greva fiscală din 25.11.2021 și protestarea la nivel național împotriva distrugerii ospitalitații românești! Lansăm un apel la unitate către toate organizațiile din industria ospitalității, din turismul românesc pentru: Susținerea funcționării libere a acestui sector de activitate, în condițiile în care se respectă Certificatul de vaccinare, Obținerea compensațiilor financiare datorate de statul român pentru 2020 și 2021."

Bacşişul de 10% din valoarea consumaţiei este cel mai frecvent în rândul românilor (55%). Dobrogea e regiunea cea mai generoasă a ţării, cu 70% dintre români care afirmă că lasă bacşiş 10%. Dacă ar avea posibilitatea să lase bacşiş cu cardul, 1 din 2 români ar face-o mai des. Bacşişul e probabil unul dintre cele mai controversate subiecte când vine vorba de răsplătirea serviciilor de care avem nevoie. Istoria ne spune că ciubucul s-a răspândit în spaţiul românesc în secolul al XVIII-lea. Acesta simboliza o mică recompensă în bani, oferită pentru calitatea unui serviciu deja plătit. Cât bacșis lasă românii Acum, 3 secole mai târziu, cifrele arată în felul următor: 55% dintre români sunt generoşi şi lasă 10% bacşiş din valoarea consumaţiei, 30% dintre participanţii la studiu au afirmat că lasă 5% sau mai puţin din valoarea notei finale, iar 9% răsplătesc serviciile HoReCa oferind bacşişuri în valoare de 15% sau mai mult. 6% dintre români au declarat că nu lasă bacşiş deloc, conform bookingham. Dintre cei care lasă 5% bacşiş, majoritari tinerii – cu vârste sub 18 ani (60%) – şi cei cu venituri sub 1500 lei pe lună (40%). La cealaltă extremă, printre cei care lasă 15% sau mai mult, se găsesc persoanele între 18-25 ani şi cei cu venituri lunare între 2500-3000 lei. Topul generozității pe regiuni Întrebaţi cât de des lasă bacşiş atunci când ies în oraş, 61% dintre respondenţii din Muntenia au răspuns că de fiecare dată. 60% dintre dobrogeni obişnuiesc acelaşi lucru şi foarte aproape se situează şi moldovenii, alături de bucovineni, care, în proporţie de 59%, au afirmat că de fiecare dată răsplătesc extra serviciile localurilor pe care le frecventează. Oltenia se află la polul opus. Doar 36% dintre respondenţii din această regiune au declarat ca lasă bacşiş. Alături de olteni, sub media pe ţară a românilor care lasă bacşiş de fiecare dată (53%), se află şi Banat, Crişana (47%) şi Transilvania (50%). Cifrele arată încă o dată cât de generoşi sunt dobrogenii: 20% dintre respondenţii la studiu afirmă că lasă bacşiş 15% sau mai mult din valoare consumaţiei. 94% dintre respondenţii la studiu sunt influenţaţi de atitudinea chelnerilor, 57% mizează pe rapiditatea serviciilor, adică pe cât de repede au fost serviţi, iar 52% pun accent pe calitatea mâncării şi a băuturilor.

Marți, 16 noiembrie 2021, Ministerul Economiei a transmis primele decizii de acceptare de principiu la finantare, cu o pro-rata de 100%, firmelor eligibile care au aplicat la Schema de ajutoare de stat HoReCa. De observat că, deși bugetul disponibil este de numai 1 miliard de lei (circa 200 de milioane de euro), mult sub nivelul total de 2,5 miliarde de lei (500 de milioane de euro) promis inițial de guvernanți. Aprobarea sumelor pro-rata de 100% este pentru contactare. Plățile se vor face însă, în prima fază, anul acesta, parțial. Potrivit unor surse dn minister, se vor plăti până la 45% din suma aprobată, anul acesta. Ulterior, pe bugetul de stat din anul viitor, aplicanții vor mai putea spera la restul de 55% din suma aprobată. Trebuie menționat însă și numărul mic al solicitanților care s-au înscris, nivelul finanțării eligibile pe solicitant, precum și respingerile decise - toate acestea au condus la „economii” în bugetul schemei. Atenție însă că solicitanții admiși la finanțare pot să facă, la rândul lor, noi contestații, în 5 zile de la primirea notificării, privind suma care le-a fost aprobată ca eligibilă. Potrivit unor surse din minister, unii dintre beneficiari s-au trezit cu sumele solicitate tăiate, pentru că „nu aveau autorizare pe toate activitățile pentru ceruseră ajutor de stat”. Un alt motiv de diminuare a sumelor cerute este și faptul că unele companii se află în situația de a fi „întreprinderi legate”. Consultă Tutorialul privind deciziile de finanțare HoReCa Anunțul complet al Ministeului Economiei: „Astazi, 16 noiembrie 2021 au fost transmise in cadrul programului HORECA primele decizii de acceptare de principiu la finantare, cu o pro-rata de 100%. Mentionam ca in aceasta etapa contractul nu este disponibil la descarcare, iar aplicantii care nu sunt de acord cu suma aprobata in urma evaluarii pot depune contestatie in termen de 5 zile de la data notificarii. De asemenea, valoarea proratei poate suferi modificari, in urma finalizarii etapei de solutionare a contestatiilor formulate la sumele aprobate. Deciziile finale insotite de contractele de finantare vor fi transmise dupa finalizarea etapei de solutionare a contestatiilor formulate si aplicarea celei de a doua prorate la contractare”. Reamintim că la Schema HoReCa, în perioada 29 iunie-26 iulie 2021, s-au înscris doar 10.185 solicitanți, mult sub nivelul maxim de 74.000 pe care îl estimau inițial guvernanții. Evaluarea dosarelor a mers anevoios și nu s-a finalizat nici acum. Vineri, 12 noiembrie 2021, erau 8197 solicitanți admiși la finanțare și 1786 respinși. Alți 202 solicitanți erau în clarificări, vineri, dar, din câte spune acum MEAT, s-au finalizat și acelea. Reamintim că Schema HoReCa a fost inițiată încă din toamna anului 2020, în campania electorală, de către fosta guvernare Orban. Pe atunci, ministrul inițiator era Virgil Popescu (PNL), care conducea Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Ulterior, ministerul acesta s-a spart în două: Energie și Economie. Popescu s-a dus la Energie, iar la Economie a venit Claudiu Năsui (USR). Năsui a modificat puțin schema și i-a dat drumul în vara anului 2021. Între timp, USR a ieșit de la Guvernare, iar Popescu a preluat iarăși și Ministerul Economiei, ca interimar, gestionând acum schema HoReCa, din nou. Descarcă de AICI Lista aplicanților admiși și respinși la Schema HoReCa, la data de 12 noiembrie 2021. Ce prevede Schema HoReCa Se vor acorda ajutoare de stat HoReCa plafonate la 800.000 de euro fiecare, dar ajutoarele însumate primite de o firmă și prin alte scheme nu trebuie să depășească 1,8 milioane de euro (noul prag setat de Comisia Europeană în cadrul temporar). Valoarea ajutoarelor va fi de 20% din scăderea activității beneficiarului în anul 2020 comparativ cu anul 2019. Ca modalitate de atribuire a ajutoarelor, dacă valoarea însumată a cererilor de finanțare depășește creditul de angajament sau bugetar alocat pentru schemă, angajarea, respectiv plata către beneficiari se va face proporțional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanțare aprobate - conform noii OUG 10/2021. Astfel, dacă volumul solicitărilor depășește bugetul alocat schemei vor scădea și ajutoarele obținute individual. Bugetul total al schemei de ajutoare HoReCa este de 2,5 miliarde de lei, dar numai 1 miliard de lei este acum asigurat în buget sub formă de credite de plată. Restul de 1,5 miliarde de lei sunt credite de angajament, care necesită o rectificare bugetară pentru transfoartea lor în credite bugetare, care să permită plățile.

Impactul certificatului verde asupra industriei ospitalităţii: Vânzările au scăzut cu 40%, iar 2021 este al doilea an dificil pentru HoReCa. „Tot ce am câştigat pe vară, am pierdut odată cu introducerea noilor restricţii“ În această toamnă, odată cu creşterea numărului de cazuri de COVID-19, s-a redus programul de funcţionare al restaurantelor, cafenelelor şi barurilor şi s-a decis ca accesul în aceste unităţi să se permită doar pe baza certificatului verde, care atestă vaccinarea ori trecerea prin boală. Vânzările din restaurante, cafenele şi baruri au scăzut cu circa 40% după ce autorităţile au decis ca accesul în HoReCa să se facă doar pe baza certificatului verde, ca urmare a creşterii accelerate a numărului de îmbolnăviri începând cu a doua jumătate a lunii septembrie. Acum cifrele se află pe un trend descendent, însă la mijlocul lui octombrie România înregistra aproape 20.000 de cazuri de COVID-19 pe zi, un nivel maxim istoric. În contextul noilor restricţii de funcţionare, care vin după o vară relativ liniştită, dar şi după un 2020 zbuciumat, jucătorii din HoReCa vorbesc despre un an chiar mai slab decât precedentul. Iar asta în contextul în care în 2020 localurile au fost închise timp de câteva luni sau au funcţionat cu restricţii în restul anului, motiv pentru care încasările s-au redus cu circa 30%, un declin mai drastic decât în criza financiară ante­rioară. La finalul lui 2020, după primul an de pandemie, în industria de restaurante, baruri, cafenele şi firme de catering erau active 27.600 de companii cu afaceri cumulate de 13,2 mld. lei şi cu 115.000 de salariaţi. „Din nefericire, anul acesta este unul mai slab decât 2020, având în vedere şi cheltuielile mai mari cu chiriile şi salariile, dar şi luând în considerare creşterea preţurilor atât la materii prime, cât şi la utilităţi. Iar comparaţia cu 2019 (ultimul an de dinainte de pandemie – n.red.) nu o putem lua încă în calcul“, spune Dani Caramihai, unul dintre cei patru fondatori ai grupului Fratelli, care cuprinde circa 15 cluburi, bistrouri şi restaurante, fiind unul dintre cei mai cunoscuţi jucători din HoReCa. Iniţial, grupul Fratelli, controlat de mai mulţi antreprenori români, îşi bugetase pentru 2021 o cifră de afaceri de 51 mi­lioane de lei, apropiată, deşi în continuare cu 12% mai mică decât în 2019, anul de dinaintea izbucnirii pandemiei. Businessul era estimat însă a fi cu 31% mai mare decât în 2020, la momentul acela cel mai dificil an pentru industria HoReCa locală şi din lume. Fondatorii Fratelli, ca de altfel ai celor mai multe businessuri din industria de profil, nu au putut anticipa o serie de probleme precum evoluţia pandemiei sau inflaţia galopantă, mai ales creşterea explozivă a preţurilor la energie. „Anul acesta va fi un altul dificil pentru industria ospitalităţii, cu scăderi de vânzări pe zona de restaurante de circa 40% în medie faţă de 2019. Dacă s-ar fi păstrat trendul pozitiv de recuperare din trimestrul al treilea, am fi înregistrat un declin de 25%“, spune Dragoş Petrescu, fondatorul grupului de restaurante City Grill, cel mai puternic nume românesc de pe această piaţă. Faţă de 2020 însă, businessul grupului va creşte, urmând a ajunge la 24 mil. euro, faţă de 16 mil. euro în primul an de pandemie, afirmă Petrescu. Dacă nu ar fi existat regula intrării pe baza certificatului verde, vânzările ar fi fost însă cu circa 3 mil. euro mai mari. El adaugă că după impunerea certificatului verde se remarcă scăderi de 40% faţă de lunile anterioare. Practic, tot ce a fost câştigat în lunile de vară a fost pierdut odată cu introducerea de noi restricţii la final de septembrie. „Consider ca sunt mai mulţi factori la mijloc (care afectează businessul – n.red.). Pe de o parte, ora de inchidere este un factor destul de important, oaspeţii nu sunt obisnuiţi cu conceptul „early dinner“, preferând să ia masa acasă, unde nu au restricţii. Pe de altă parte, nu mai ies în spaţii publice nu neapărat din cauza obligativităţii certificatului verde, cât şi a unui soi de teamă de socializare, deşi întreaga piaţă resimte şi o scădere a folosirii aplicaţiilor de livrare la domiciliu.“ Tot mai mulţi antreprenori din diferite industrii vorbesc despre pericolul inflaţionist care va afecta puterea de cumpărare şi implicit consumul. Unii zic că deja se remarcă un comportament de consum mai temperat. Pentru industria HoReCa, introducerea certificatului verde a fost un motiv în plus de temperare a consumului în contextul în care România are una dintre cele mai mici rate de vaccinare din UE, de sub 40%. Astăzi, persoanele de peste 12 ani care merg la restaurant sau la cafenea, fie pe terasă, fie la interior, trebuie să prezinte certificatul verde care este scanat de angajaţii localurilor. „Avem oameni dedicaţi din echipele de concierge Fratelli Grup din locaţiile noastre care fac acest lucru, îi întâmpină pe oaspeţi la intrarea în restaurantele noastre, folosind aplicatia CHECK DCC, singura acreditată în Romania până în acest moment“, explică Dani Caramihai. Un model similar există şi în Franţa, spre exemplu. Dragoş Petrescu afirmă că nu a angajat la City Grill oameni special pentru scanarea certificatului verde. Grupul foloseşte aplicaţia, un proces „foarte simplu de realizat“. „Este dificil de verificat identitatea persoanelor, dar considerăm că scopul este atins. Rata de fraudare este extrem de mică.“ El adaugă că au fost reclamaţii pe procedura de acces mai ales la implementare. Multe anulări de evenimente au fost datorate nevaccinării membrilor de familie. „Cu copiii de peste 12 ani nu am înregistrat probleme semnificative. Exista un impact, inclus în scaderea de 40%, dar ei nu sunt în baza principală de clienţi“, explică antreprenorul. El face referire la copiii de peste 12 ani dat fiind că şi pentru aceştia este valabilă regula certificatului verde, fiind aprobate vaccinuri la categoria lor de vârstă. „Clienţii casei continuă să vină în continuare în familie, exact ca şi până acum, în special la micul dejun, dar şi la prânz. Un număr destul de mic aş putea spune că au luat în calcul această opţiune (de a lăsa copiii acasă ţinând cont de rata mică de vaccinare în rândul lor – n.red.)“, adaugă Dani Caramihai. El completează că până acum grupul Fratelli nu a avut probleme odată cu impunerea certificatului verde. El declară că oaspeţii grupului încearcă să se adapteze situaţiei date, la fel ca operatorii HoReCa de altfel. „În general, accesul în restaurantele noastre se face pe baza unei rezervări în prealabil, prin urmare colegii nostri de la concierge le menţionează telefonic oaspeţilor toate aspectele legate de condiţiile de intrare înainte de sosirea acestora, evitând astfel orice fel de surpriză neplacută.“ Autorităţile au decis prelungirea acestei măsuri până la 12 decembrie. sursa

Sphera Group, administratorul KFC şi Pizza Hut în România, trece pe profit de 28 mil. lei la nouă luni din 2021, faţă de o pierdere netă de 4,7 mil. lei în perioada similară a anului trecut. Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, a raportat în primele nouă luni ale anului un profit de 28 mil. lei (excluzând impactul adoptării IFRS 16), faţă de pierderea netă de 4,7 mil. lei înregistrată în perioada similară a anului trecut, în timp ce vânzările în restaurante s-au cifrat la 728,7 mil. lei, echivalentul unei creşteri de 45%. În ceea ce priveşte performanţa individuală, în primele nouă luni ale anului 2021, toate mărcile de pe cele trei pieţe de activitate, România, Italia şi Republica Moldova, şi-au îmbunătăţit performanţa faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020. Astfel, vânzările CFF (Taco Bell) au crescut cu 75%, USFN Moldova (KFC Moldova) cu 54%, USFN România (KFC România) cu 48%, USFN Italia (KFC Italia) cu 36% şi ARS (Pizza Hut) cu 25%. “Trimestrul trei a fost unul excelent pentru Sphera Franchise Group. Am continuat aceeaşi dinamică de creştere pe piaţa românească şi moldovenească ca şi în trimestrul precedent, dar am completat-o cu o performanţă îmbunătăţită în Italia, datorită relaxării restricţiilor impuse de autorităţi”, spune Călin Ionescu, Directorul General al Sphera. La nivel de brand, în T3/2021, KFC a adus venituri totale de 243,4 milioane lei, Pizza Hut – 26,7 milioane lei şi Taco Bell 14 milioane lei. Profitul de exploatare în restaurante a fost de 35 milioane lei, o creştere cu 24% faţă de T3/2020. “Deoarece cheltuielile generale şi administrative au crescut cu 21%, ajungând la 13,1 milioane lei, profitul din exploatare în T3/2021 a fost de 21,9 milioane lei, o creştere cu 26% % faţă de T3/2020. Costurile financiare sau dublat din cauza impactului negativ al cursului valutar, ajungând la 2 milioane lei, în timp ce veniturile financiare au înregistrat o scădere cu 12%, ajungând la 0,8 milioane lei”, se specifică în raportul grupului. În consecinţă, grupul a încheiat T3/2021 cu un indicator EBITDA de 32,1 milioane lei, plus 21% (EBITDA normalizat de 29,8 milioane lei, plus 11% faţă de anul trecut), profit brut de 20 milioane lei, plus22% şi un rezultat net de 22,9 milioane lei, plus 30%. “Suntem încrezători, dar mai rezervaţi cu privire la perspectivele pentru ultimul trimestru al anului, în special în contextul introducerii certificatului verde, care a devenit obligatoriu pentru accesul în interior. De la introducerea acestei măsuri, toţi operatorii economici din sectorul HoReCa şi din retail, inclusiv noi, au înregistrat o scădere moderată a vânzărilor din cauza traficului mai scăzut. Cu toate acestea, chiar şi cu previziuni uşor ajustate pentru acest an, estimăm atingerea unui prag istoric de 1 miliard de lei, un nou reper pentru Sphera Franchise Group”, concluzionează Valentin Budeş, directorul financiar al Sphera. Sphera Franchise Group deţine francizele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România şi dezvoltă brandul KFC şi în Republica Moldova şi Italia. sursa

Trendul vegan a luat amploare în ultimii ani și în România. De la postări populare pe rețelele sociale si până la rafturi cu produse vegane in supermaketuri, este un trend care capătă tot mai mult teren. În ceea ce privește gastronomia românească stilul vegan de alegere și preparare a mâncării este mai degraba asemanator cu mâncarea de post. În perioadele de post se renunța la produsele de proveniență animală din motive de purificare și curățenie sufletească. Dar trendul vegan nu are rațiuni religioase ci mai degraba se concentrează pe sustenabilitate. Trendul vegan a fost preluat și de majoritatea restaurantelor mari din România care au inclus alături de meniul clasic sau tradițional varietăti de preparate vegane, adică feluri de mâncare exclusiv pe bază de plante. Ce înseamnă asta ? Că ușor, ușor stilul de manca vegan va fi tot mai accesibil. La o simplă căutare pe internet puteți găsi numeroase restaurante care oferă si feluri de mâncare pentru vegani atât in restaurant cât și în regim de livrare. Și lucrul acesta nu se întâmplă doar în capitala ci și în restul țării. Toate orașele mari sunt capabile la momentul actual să ofere clienților și preparate vegane, fie și limitate, și asta pentru că patronii de restaurante au înțeles că nu este doar un simplu trend ci este cel mai adesea legat de un stil de viață. Felurile de mâncare pe care le oferă aceste restaurante se pliază pe cele mai populare produse standard. Spre exemplu, orice local clasic si cu opțiuni vegane va avea cel putin o variantă de burger, pizza și un desert vegan. Un alt lucru fantastic pe care l-a reușit acest trend vegan în România este apariția unor localuri care oferă doar mâncare pe bază de plante (vegană). Nișa nu mai este atât de mică ci se extinde pe zi ce trece și tinde să devină un segment tot mai important al industriei. Mai mult decât atât, pentru că trendul este unul asociat cu un stil de viață sănătos și echilibrat, bradurile nu se sfiesc să folosească termenul in numele restaurantului, în descrierile de pe site-uri și social media dar și în numele preparatelor. Meniurile restaurantelor complet vegane nu sunt deloc sărăcăcioase. Acestea cuprind aperitive, supe și ciorbe vegane, feluri principale inclusiv cu produse care imită carnea dar și opțiuni variate de desert vegan. Iar prețurile sunt comparabile cu felurile clasice. Pot fi însă și puțin mai ridicate, depinde foarte mult de calitatea și varietarea de produse vegane folosite pentru preparat. Precum și de complexitatea acestuia. Dar per total, piața restaurantelor vegane se descurcă din ce în ce mai bine să ofere calitate consumatorilor. Pe plan internațional trendul este ascendent și pare că se va menține. Restaurantele cu specific vegan din afara tării lucrează in continuu la a face meniurile tot mai ataragătoare și mai complexe. Spre exemplu, puiul vegan, brânza vegană sau tiramisu vegan sunt doar câteva dintre opțiunile pe care le pun la dispoziție consumatorilor și sunt destul de răspândite și în rândul restaurantelor clasice care au inclus și preparate vegane.

Din 26 noiembrie, cei care vin la târgul de Crăciun din București vor găsi produse artizanale, globuri pictate manual, clopoței, coronițe, decorațiuni și ornamente. „Nu vor lipsi nici aromele specifice sezonului: cozonacii, prăjiturile, plăcintele, acadelele, turta dulce, ciocolata de casă, băuturile sau gustările calde”, a transmis primăria condusă de Nicușor Dan. Anul acesta, evenimentul se va desfășura în condiții speciale din cauza pandemiei de COVID-19, „iar siguranța vizitatorilor, a expozanților și a personalului rămâne primordială”, se arată în comunicat. Astfel, pentru a gestiona numărul de vizitatori, accesul în târg se va face pe bază de bilet, care va acoperi o parte din costurile organizării evenimentului. Prețul biletului care asigură o intrare/zi la târg este de 5 lei la achiziționarea online, respectiv de 7 lei, la casa de bilete din locație. Copiii cu vârsta până în 12 ani beneficiază de acces gratuit. Biletele online vor fi disponibile începând cu 12 noiembrie, iar casa de bilete, funcționează pe toată durata de desfășurare a evenimentului Bucharest Christmas Market. Accesul la Târgul de Crăciun din București, permis doar celor vaccinați sau trecuți prin boală Conform legislației în vigoare, accesul se realizează în limita a 30% din capacitatea spațiului și este permis doar persoanelor vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanelor care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, în baza prezentării Certificatului Digital European COVID-19. Sunt exceptați de la prezentarea acestor documente copiii cu vârsta mai mică sau egală cu 12 ani, însoțiți de o persoană majoră care se află în una dintre situațiile prevăzute mai sus. Pentru persoanele care provin din state membre UE este obligatorie prezentarea Certificatului Digital European COVID-19, a mai transmis instituția condusă de Nicușor Dan. Organizatorii au obligația de a scana codul QR fără a reține niciun fel de date sau informații din certificatul verificat. Totodată, purtarea măștii de protecție este obligatorie, excepție fiind copiii cu vârsta mai mică de 5 ani, iar la intrare, toți participanții vor trece printr-un triaj observațional/termoscanare.

„Suntem amplasaţi în cartierul Primăverii, în nordul Bucureştiului. Avem două in­trări, cea din strada Herăstrău numărul 4, şi cea din Bule­vardul Primăverii. Am ales această locaţie întrucât este o zonă rezidenţială care se potriveşte conceptului de vilă în care oaspetele se poate simţi ca acasă“, spune chef Cezar Predescu, cel care a creionat conceptul gastronomic şi designul restaurantului Caupona „Restaurantul are o capacitate restrânsă, fapt ce ne permite să avem o suprafaţă destul de mare dedicată zonelor de service şi producţie, de care au nevoie localurile de acest tip.“ Restaurantul Caupona are o capacitate maximă de 50 de clienţi, fapt ce permite personalului să acorde timp şi atenţie oaspetilor. Lucrările de amenajare a restaurantului, crearea şi dezvoltarea conceptului, toate au început acum zece luni. „Putem spune că, în mare măsură, am realizat tot ceea ce ne-am propus“, spune chef Cezar Predescu. El lucrează în acest domeniu de peste 20 de ani, având experienţă atât pe piaţa locală, cât şi pe cea din Italia. De altfel, experienţa din Italia l-a inspirat în crearea actualului concept. „Conceptul gastronomic, ca şi amplasarea, dezvoltă o identitate puternică. Astfel, extinderea se efectuează doar printr-o linie de evenimente personalizate, dar care au drept scop o experienţă uni­că, creionată în jurul clientului.“ Filozofia restaurantului şi oferta sa gastronomica sunt strict de sorginte italiană. „Ţinem cont de teritoriu (terroir) şi de ingredientele pe care ni le oferă acesta.“ Bucătăria este una bazată pe calitatea produsului şi pe sezonalitate. Astfel, în meniu se pot găsi trufe albe sau un peşte de captură, în funcţie de sezon. „Avem şi o zonă de confort, unde se regăsesc preparate tradiţionale, dar şi aici venim cu o propunere creativă care ne diferenţiază.“ Chef-ul e de părere că materiile prime excelente stau la baza unui business gastronomic durabil. În ceea ce priveşte Caupona, acestui „ingredient“ extrem de important din reţeta de business i se adaugă şi o tehnică actuală, contemporană, în ceea ce priveşte bucătăria. Totodată, într-un scenariu de pandemie precum cel actual, localul se diferenţiază în piaţă prin faptul că a fost construit în jurul conceptului de „privacy“ (intimitate) şi de maximă siguranţă. Tocmai de aceea numărul de clienţi e limitat la 50 per serviciu. Scena gastronomică a Bucureştiului, precum şi cea a marilor oraşe de provincie au început să se dezvolte în ultimii ani, în piaţă apărând localuri pe toate segmentele de preţ şi clienţi. Totuşi, în continuare, România nu are niciun restaurant înscris în ghidul Michelin, cea mai importantă distincţie în domeniu. Cele mai bune restaurante din lume primesc stele Michelin - de la una la trei -, dar sunt şi localuri menţionate în ghid, fără a fi încununate cu stele, acesta fiind un semn că sunt pe drumul cel bun. „Referitor la ghidul Michelin, cel mai vechi şi cunoscut ghid de referinţă pentru hotelurile şi restaurantele europene, România nu este prezentă pe harta gastronomică a acestuia pentru că Michelin este un ghid stradal. Iar structura noastră de străzi şi autostrăzi nu permite încă prezenţa ghidului pe piaţa românească“, spune chef Cezar Predescu. El speră însă ca, în curând, să ne alăturam şi noi, urmând modelul Sloveniei, o ţară nou intrată în universul Michelin. „Am avut ocazia să intrăm în ghidul Michelin în Italia şi, cunoscând bine acest sistem, cred că este un semn de recunoştinţă la nivel profesional care încununeză cariera unui chef şi recunoaşte standardul de excelenţă al unui restaurant. Că vom fi noi sau altcineva, important este să reuşim“, adaugă el. Cezar Predescu face referire la restaurantul Perpetual din Roma, care spune el că a fost inclus în ghidul Michelin. Acesta este un concept lansat de cheful român acum circa şase ani. Acum el a revenit acasă cu un alt proiect - Caupona - şi consideră că România merită să fie pe harta gastronomică a lumii, chiar dacă drumul este lung şi foarte dificil. „Proiectul Caupona nu şi-a propus să meargă în direcţia ghidului, chiar dacă oferim o experienţă culinară deosebită. Rămânem cu filosofia de a fi un restaurant de top, cu aspiraţia de a crea un client cât mai exigent, care să ridice standardele noastre şi ale concurenţilor noştri“, conchide el. Caupona Bd. Primaverii, nr. 56 Bucatarie italiana contemporana caupona.ro www.facebook.com/restaurantcaupona 0755.768.866

Brânza Horezu, produsa de catre firma romaneasca Five Continents Group SRL din Botosani, a primit medalia de bronz la World Cheese Awards, eveniment care a avut loc în cadrul International Cheese Festival, desfășurat în orasul Oviedo, Spania, în perioada 3 - 7 noiembrie 2021. Firma producatoare, Five Continents Group SRL. este o companie cu capital integral românesc, axată pe producția de produse lactate. Urmărind ideea grupului de acționari, de a dezvolta o fabrică modernă în zona Municipiului Botoșani, cu cele mai noi dotări și care să beneficieze de tehnologie de ultimă generație, în anul 2005 firma a demarat activitatea unei noi fabrici de produse lactate, amplasată pe fosta platformă industrială din Răchiți. O fabrică ridicată de la zero, în urma unei investiții de 1,4 mil.euro. În prezent, Five Continents Group SRL. este remarcat ca fiind unul dintre cei mai importanți producători români de produse lactate, recunoscut atât pe piața internă, cât și pe piața externă. Produsele sunt disponibile la nivel național, în cadrul rețelelor IKA., dar și în piața TT. din Regiunea Moldova. Online, puteti comanda prosusele accesand magazinul online https://www.shop.revino.ro/branza-si-vin/branzeturi/82/ ADRESA: RĂCHIȚI, JUD. BOTOȘANI / Tel.:+40 231 544217 / office@five-continents.ro

Hotelul Marmorosch Bucharest, Autograph Collection anunță lansarea oficială a restaurantului Blank, care-și va primi oaspeții începând cu 16 noiembrie, și totodată numirea lui Flaviu Mureșan ca Head Chef. Restaurantul va propune o experiență fine dining de inspirație franceză și internațională, de care se vor putea bucura atât oaspeții hotelului, cât și cei care nu sunt cazați. Flaviu Mureșan este originar din Cluj și are o experiență dobândită în cadrul unui restaurant cotat Michelin în Berlin și alte roluri gastronomice locale și internaționale în restaurante de renume, de exemplu, JW Marriott Venice Resort & Spa de pe insula venețiană „Isola delle Rose”. „Hotelul Marmorosch Bucharest, Autograph Collection, prin intermediul Restaurantului Blank, definește noua eră a experienței culinare și fine dining. Obiectivul meu este să găsesc unicitatea și să ridic nivelul restaurantului la cote fără precedent în București. Meniul nostru va fi inspirat de natură și de cele mai emblematice arome și culori ale anotimpurilor. Arta și istoria, valorile și viziunea hotelului vor inspira și mai mult povestea din spatele meniurilor”, a declarat Flaviu Mureșan, Head Chef, Restaurantul Blank. Conceptul de meniu „Forest meets the Sea” este construit în baza fructelor și legumelor de sezon, carne și fructe de mare, prin utilizarea ingredientelor în întregime. Astfel, oaspeților li se amintește despre importanța sustenabilității și a risipei alimentare. Restaurantul va avea trei meniuri principale bazate pe resurse culese din pădure și din mare, dintre care unul exclusiv vegan. „În conformitate cu strategia noastră de dezvoltare și poziționare ca hotel premium, obiectivul nostru principal în materie de bucătărie este să oferim cea mai bună experiență Fine Dining din București. Cu acest scop, vom continua să investim tot timpul și resursele necesare pentru a construi cea mai bună echipă, care poate să răspundă, să depășească și chiar să anticipeze nevoile oaspeților noștri în ceea ce privește experiența culinară. Expunerea internațională, creativitatea și progresul aduse de Flaviu ne vor permite să fim în prima linie în materie de experiențe gastronomice din București. Viziunea și inspirația lui sunt ceea ce am căutat până acum”, a declarat Gerhard Erasmus, CEO, Apex Alliance Hotel Management. Compania lituaniană Apex Alliance Hotel Management operează cinci hoteluri în București, cu o capacitate totală de peste 1.000 de camere: Hilton Garden Inn Bucharest Old Town, Hilton Garden Inn Bucharest Airport, Courtyard Bucharest Floreasca, Moxy Bucharest Old Town și The Marmorosch Bucharest. Grupul a investit circa 120 de milioane euro până în prezent în proprietățile hoteliere din România.

Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc propune fiscalizarea tips-ului începând cu 1 ianuarie 2022 şi impozitarea cu 10% din 1 ianuarie 2023 pentru activităţile specifice turismului (cazare, alimentaţie publică etc), activităţile de alimentaţie publică neclasificate, având un impact pozitiv la bugetul statului de aproximativ 5-7 milioane euro/an, modificarea Codului Fiscal privind impozitarea contravalorii cazării şi a meselor angajaţilor asigurate de angajator - în prezent acestea fiind considerate avantaje de natură salarială şi sunt impozitate cu 45% şi impozitarea cu 10% (aşa cum sunt impozitate tichetele de masă) pentru o sumă fixă lunară ce reprezintă contravaloarea cazării şi a meselor pentru personalul angajat cu timp integral de muncă şi care are domiciliul în altă localitate din ţară (care nu face naveta) sau în străinătate. Şi modificarea legislaţiei drepturilor de autor Legea 8/1996 se doreşte a fi introdusă în programul de guvernare, astfel încât operatorii economici din turism şi din alimentaţie publică să plătească remuneraţia doar pentru turistul/clientul cazat respectiv clientul consumator. În prezent, există 5 organisme de gestiune colectivă, care colectează şi obligă operatorii economici din turism/alimentaţie publică la plata de remuneraţii, din cele 19 organisme de gestiune colectivă avizate de ORDA: UCMR-ADA - pentru comunicare publică a operelor muzicale; CREDIDAM- pentru comunicare publică drepturi conexe ale artiştilor interpreţi şi executanţi; UPFR - pentru comunicare publică drepturi conexe ale artiştilor interpreţi şi executanţi; UPFR-ARGOA - pentru producători de fonograme; DACIN-SARA - pentru comunicare publică a operelor cinematografice şi audiovizuale. Fiecare utilizator din turism este obligat în prezent să elaboreze documentaţii şi să obţină 5 licenţe şi să plătească 6 remuneraţii: 2 remuneraţii CREDIDAM, o remuneraţie UPFR, o remuneraţie UCMR - ADA, o remuneraţie UPFR-ARGOA, o remuneraţie DACIN - SARA, iar operatorii vor ca remuneraţia să fie stabilită în funcţie de gradul de ocupare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Propunerile mai vizează modificarea normelor metodologice de clasificare incluzând procedura specifică aferentă persoanelor fizice şi clasificarea tuturor unităţilor de cazare, inclusiv cele de până la 5 camere, administrate de persoane fizice, stabilirea unor măsuri ferme şi predictibile cu sancţiuni imediate pentru stoparea răspândirii Covid-19, eliminarea neconcordanţelor legislative privind staţiunile balneare şi turistice, asigurarea unei reglementări privind preluarea de către operatorii economici deţinători de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare sau/şi de sănătate, a bazelor de tratament aflate în perimetrul lor care aparţin Ministerului Sănătăţii şi sunt nefolosite. FPTR mai subliniază că, în următorii 5 ani, România trebuie să devină o destinaţie atractivă care să conteze pe harta turistică a Europei pentru acele forme de turism pentru care există surse de avantaj competitiv susţinute şi obiectivul general de marketing trebuie să fie formarea/consolidarea sau, după caz, schimbarea imaginii României pentru fiecare microdestinaţie componentă pentru fiecare piaţă selectată, prin eforturi de marketing susţinute, pornind de la analize şi studii de marketing efectuate permanent, în colaborare cu mediul academic, cu INCDT etc.

Un nou hotel Double Tree by Hilton de 150 de camere va fi deschis la Braşov în 2023. Investiţia este de 21 mil. euro. Un nou hotel din lanţul hotelier Double Tree by Hilton va fi deschis în 2023 la Braşov, cu o capacitate de 150 de camere. Investiţia este în valoare de 21 de mil. de euro, a dezvăluit în premieră Mircea Drăghici, Managing Director, EST Hospitality Consulting, în cadrul proiectului editorial ZF Polii de Business ai României, realizat în parteneriat cu Bucharest Real Estate Club (BREC). EST Hospitality Consulting este companie de consultanţă, studii de piaţă şi fezabilitate pentru industria hotelieră. „Avem în derulare mai multe proiecte, în Capitală şi în ţară. În Braşov tocmai am semnat primul proiect Hilton, vorbim de un proiect Double Tree by Hilton de 150 de camere care va fi chiar lângă AFI Braşov şi care va fi deschis în anul 2023, undeva în vară. Va avea săli de conferinţă, casino, sky bar, este vorba de clădirea turn, fostul sediul al BCR”, a spus Mihai Drăghici. ZF în parteneriat cu BREC a organizat,marţi, evenimentul ZF Polii de Business ai României, o videoconferinţă care a adus la masa discuţiilor unii dintre cei mai importanţi investitori din zona de real estate din România. În cadrul dezbaterii jucători din piaţa de profil au vorbit despre planurile şi strategiile de investiţii, precum şi de noile zone „fierbinţi” din România. Mihai Drăghici a dat detalii despre investiţia Double Tree by Hilton la Braşov: „Hotelul Double Tree by Hilton va avea o capacitate de 150 de camere, spre 160. Investiţia va fi de 20 mil. euro – 21 mil. euro. Compania este compania care a şi cumpărat clădirea de la BCR şi o va transforma în hotel.”