Rezultatele cautarii

Ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, spune că proiectul legii turismului, care va fi pus, luni, pe site-ul ministerului şi va intra în dezbatere publică, prevede că proprietarii unităţilor hoteliere lăsate în paragină vor fi amendaţi, transmite corespondentul MEDIAFAX. Ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, a declarat, sâmbătă seară, la o întâlnire cu investitorii din turismul de pe litoral, desfăşurată la Năvodari, că toate modificările de legislaţie trebuie să răspundă cerinţelor investitorilor în turism. "Acest eveniment este o încununare a unor eforturi, în ultimele luni, de colaborare între agenţi de turism şi partea guvernamentală. Este o adaptare a eforturilor guvernamentale şi a tot ceea ce înseamnă schimbarea legislaţiei în turism şi nu numai, şi în domeniul fiscal, modificări care să răspundă cu adevărat doleanţelor operatorilor din turism şi evident şi intereselor statului", a declarat Mihai Tudose. El a menţionat că noua lege a turismului prevede sancţiuni pentru cei care lasă unităţile hoteliere în paragină. "Acel abuz de drept de proprietate, cu clădiri lăsate vraişte, cu obiecte care au fost la un moment dat în circuitul turistic, apoi abandonate, cu privatizări eşuate, de exemplu la Neptun-Olimp Hotelul Panoramic, luat, privatizat şi lăsat în paragină, lucrurile nu pot rămâne aşa la nesfârşit, strică tot ce este împrejur. Propunem la aceste obiective care au fost supuse unui proces de privatizare clauzele post-privatizare activate, revăzute toate contractele şi reluat procesul de privatizare, dreptul şi obligativitatea autorităţilor locale de a sancţiona pe cei care strică imaginea zonelor turistice prin lăsarea în paragină a proprietăţilor, iar, dacă autorităţile locale nu se implică, sancţionarea lor de către agenţiile statului", a menţionat Mihai Tudose. El a spus că proiectul legii turismului va apărea, luni, pe site-ul ministerului şi va intra în dezbatere publică, ministrul dorind ca acesta să fie adoptat cât mai repede.

Peste două săptămâni, litoralul va primi numeroşi turişti străini, din Marea Britanie, Canada şi SUA, ce vor veni în România pentru a-şi petrece vacanţa de 1 Mai. Cel puţin aşa anunţă operatorii autohtoni din turism. Dacă până anii trecuți minivacanța de 1 Mai pe litoralul românesc era o afacere aproape exclusiv autohtonă, lucrurile se schimbă acum. Noutatea sezonului este că pe litoral vor veni jurnaliști și agenți de turism din Turcia și Italia, invitați să vadă cum se pot distra aici turiștii din țările lor. „Vom deschide sezonul cu vizite din străinătate. Vom avea două infotripuri, unul pentru agenții de turism și jurnaliști din Turcia și un altul cu tour-operatori și jurnaliști din Italia. Cu ei deschidem sezonul. Vor fi circa 25 de persoane din Turcia și 15 din Italia”, a spus Corina Martin, președintele Asociației Litoral-Delta Dunării. Englezi în cluburile de fițe Vin și turiști străini de 1 Mai, dar individual, a adăugat Corina Martin. Acelaşi lucru este confirmat de Nicolae Bucovală, președintele Asociației Patronale Mamaia şi proprietar al unui hotel în această stațiune. ”Sunt rezervări destul de multe de 1 Mai. Eu până la ora aceasta am deja 60 de camere rezervate și chiar plătite de către turiști din Anglia”, a precizat Bucovală. Aceștia vin din două motive: pentru că Mamaia a fost popularizată la târgul de turism de la Londra, în primăvara acestui an, și pentru că oferă posibilitatea de distracție în cluburi, la prețuri accesibile. ”Noi am popularizat Mamaia în mod special, chiar la târgul de turism de la Londra, la care am participat. Sunt și câteva evenimente care se organizează pe zona cluburilor de fițe din Mamaia. Anglia are cluburi exclusiviste, dar sunt foarte, foarte scumpe. Este un rezultat al promovării. Oamenii încep să descopere România pe acest segment, de clubbing. Noi suntem mulțumiți că ei vin și nu stau o noapte sau două, cum stau bucureștenii, ci stau mai multe zile”, a spus hotelierul. Au fost și anul trecut câțiva englezi care au stat minimum cinci nopți. Numărul turiştilor din Marea Britanie care vor să vină în Mamaia va crește până de 1 mai. Agențiile de turism sună la hotelierii români să se intereseze dacă mai sunt locuri libere. ”Românul e mai pretențios decât englezul. Britanicii se distrează, sunt cuminți. Practic, nici nu-i vedem. Diferența dintre noi și ei e foarte clară. Ei sunt o democrație de sute de ani, sunt obișnuiți să respecte conduita unui hotel, legile țării. Am văzut în Londra cum cineva a aruncat țigara pe jos și a fost amendat. Dacă fumezi în hotel, amenda este de 240 de lire. Fă la noi așa ceva. I-am văzut în cluburi, în Tenerife. Oamenii se distrează acolo, nu ies în țară să dea în cap”, a conchis Nicolae Bucovală. În Mamaia vor veni și turiști din Canada și SUA. Există rezervări ferme de peste ocean pentru mai multe locuri. Sejururile încep cu data de 30 aprilie. Nu numărul este foarte important, spun hotelierii, ci semnalul pe care îl dau și promovarea pe care o pot face. Promovarea stațiunii continuă. ”Promovăm Mamaia peste hotare. Piețele pe care ne-am concentrat sunt Anglia, Tel Aviv (piața numărul 1, de unde vom avea două chartere), Moldova, Italia și Turcia, pentru că în aceste două țări avem curse aeriene directe pe Aeroportul Kogălniceanu”, a precizat Corina Martin. Peste 30.000 de turiști În total, spune Corina Martin, pe litoral vor sosi, în minivacanța de 1 Mai, între 30.000 și 35.000 de turiști. ”Să nu uităm blatiștii. De când lumea și pământul, studenții au venit pe blat. În plus, mulți vin la rude”, punctează Cristian Bărhălescu, directorul unei agenții de turism. Evident, cea mai mare parte a acestora au ales Mamaia, care va fi plină. Aici vor fi între 25.000 și 30.000 de vizitatori. ”Mamaia va fi full”, spune Nicolae Bucovală. Sejururile aici s-au vândut puțin mai bine decât anul trecut. Oficial, potrivit fostului ministru al Turismului, anul trecut și-au petrecut vacanța de 1 Mai pe litoral circa 30.000 de turiști. Mamaia, stațiunea vedetă Mamaia este stațiunea preferată și datorită evenimentelor care se organizează aici. ”Vom face parada de mașini de epocă și cu autobuzul Facebook după-amiază, pentru a participa și italienii și turcii. Seara avem seară de club. Vor vizita trei cluburi. Pregătim un concert pe plajă, cu intrare liberă, pentru că vrem să-i convingem pe românii care poate vor să se ducă la munte sau să stea acasă să vină la mare”, spune Corina Martin. Încă nu s-au stabilit numele celor care vor cânta. Inițial se discutase cu Craig David, un DJ din Marea Britanie, dar între timp s-au primit mai multe oferte. Vama Veche, ocupată din martie A doua destinație favorită de pe litoral este Vama Veche. ”Ultimele locuri pe care le-am găsit în Vama Veche au fost la începutul lunii martie”, a declarat Cristian Bărhălescu. Stațiunea are turiștii săi fideli, care vin aici în ciuda schimbărilor produse în ultimii ani, dar are și adepți noi, atrași de aerul boem de aici. În Vama Veche nu mai vorbim de turism pentru studenți și tineri fără bani, ci și de alternative pentru oamenii cu bani, de hoteluri scumpe și restaurante bune, cu prețuri pe măsură. ”Vama Veche este o destinație de vacanță atipică, unde mulți vin să-și încarce bateriile”, spune Bărhălescu. Speranțe și în sud Vor veni însă turiști și în celelalte stațiuni. Multe hoteluri din Eforie sunt deschise. Hotelierii din sud speră și ei la turiști. Primăria Mangalia a anunțat că pregătește mai multe evenimente de 1 Mai. ”Avem un festival de maşini tunate şi unul de salsa. Ne aşteptăm ca în staţiunile Neptun-Olimp, Saturn, Jupiter, Venus, Cap Aurora şi Mangalia să avem o creştere a numărului de turişti cu 7%, faţă de cei 22.000 care au venit anul trecut“, a spus Cristian Radu, primarul Mangaliei. Aici se va organiza și un concert de muzică populară. Primarul a subliniat că vor veni în staţiune şi câteva sute de străini, în principal din Germania, Olanda, Franţa şi Belgia, pentru tratamente balneare. Reprezentanții primăriei au declarat că pun accent și pe infrastructură, pentru a atrage turiști. Există mai multe proiecte în derulare, cel mai important fiind reabilitarea falezelor din stațiuni. Costinești și Eforie au pierdut trendul Există însă și stațiuni de pe litoral unde lucrurile nu merg la fel de bine ca anii trecuți. Una dintre ele este Costinești, unde în alți ani nu găseai loc să arunci un ac. ”Costineștiul a pierdut foarte mult în anii aceștia”, spune Cristian Bărhălescu. În aceeași categorie intră și Eforie. Motivul: faptul că primarii de acolo nu s-au ocupat de promovarea stațiunilor, spune directorul agenției de turism. Cât costă o cameră Hotelierii spun că au prețuri accesibile. În Mamaia, o cameră dublă cu mic dejun inclus este 50 de euro, la un hotel de trei stele. Prețul scade la 25 – 30 de euro dacă vă cazați în Eforie, de data aceasta la un hotel de patru stele, cu mic dejun inclus, evident. În sudul litoralului, prețurile pot ajunge însă și la circa 70 de lei pe noapte. Prețurile pot scădea cu peste 10% Hotelierii de pe litoral spun că prețul total al sejurului va scădea după ce va intra în vigoare scăderea TVA-ului la alimente, de la 1 iunie, de la 24% la 9%. ”Dacă scade TVA, eu o să scad prețul la lista de meniui undeva la 12%”, a spus Nicolae Bucovală. La începutul anului a intrat în vigoare o prevedere care reduce TVA la 9% nu numai pentru serviciile de cazare turistică, așa cum se întâmpla anul trecut, ci și pentru serviciile de cazare cu demipensiune/pensiune completă/all-inclusive. După scăderea TVA și la alimente, reducerea ar trebui să se facă simțită și în nota de plată în restaurante, în afara pachetelor turistice. ”Ne aşteptăm ca în staţiunile Neptun-Olimp, Saturn, Jupiter, Venus, Cap Aurora şi Mangalia să avem o creştere a numărului de turişti cu 7%, faţă de cei 22.000 care au venit anul trecut”, a declarat primarul Mangaliei, Cristian Radu. În Mamaia îşi vor petrece vacanţa de 1 Mai între 25.000 şi 30.000 de vizitatori. sursa foto sursa

O seară la restaurant poate fi unul dintre cele mai plăcute lucruri. Nu şi dacă eşti bucătar şi cu-atât mai puţin dacă eşti în „Iadul Bucătarilor“. Din 9 martie, 20 de pasionaţi vor intra în „Hell’s Kitcken“ pentru a demonstra cât de pricepuţi sunt. Ce provocări îi aşteaptă am aflat de la chef Cătălin Scărlătescu, la Adevărul Live. Cheful ne-a mărturisit, însă, şi încercările la care este supus el însuşi, zi de zi, într-o bucătărie profesionistă Cel de-al doilea sezon „Hell’s Kitchen - Iadul Bucătarilor“ debutează cu două ediţii, pe 9 şi 10 martie, de la ora 20:30, la Antena 1. Cei 20 de concurenţi care se vor confrunta pe teritoriul condimentat şi savuros al bucătăriei îşi vor pune la bătaie toate cunoştinţele gastronomice, originalitatea şi pasiunea. Mulţi dintre ei au venit în România special pentru acest show, astfel că ambiţia de a rămâne în competiţie îi va motiva să facă tot ce pot pentru a ajunge cât mai departe. Cât despre chef Cătălin Scărlătescu, acesta admite că în sezonul al doilea din „Hell’s Kitchen - Iadul Bucătarilor“ va avea şi cuvinte de laudă pentru unii dintre concurenţi. „Pretenţiile noastre sunt mari, mai ales că ucenicii noştri au urmărit primul sezon şi au venit cu anumite aşteptări. Tocmai de aceea le-am pregătit probe noi, meniuri care se vor schimba atunci când fiecare dintre noi va lua în primire bucătăria. Pot să vă spun însă că am avut şi cuvinte de laudă pentru unii dintre ei, mai ales că mulţi au experienţă, poveşti frumoase legate de bucătărie, talent şi ambiţie să supravieţuiască «iadului»“, a declarat Cătălin Scărlătescu. Cele mai importante declaraţii: Schimbarea statutului bucătarului în România „Adevărul“ : „Hell’s Kitchen“ a ajuns la al doilea sezon. Cât de fierbinte e Iadul acum? Care sunt noutăţile? Cătălin Scărlătescu : E cel mai fierbinte. Una dintre schimbări constă în faptul că eu şi Bontea ne implicăm puţin mai mult decât în primul sezon. Fiecare vine cu caracterul său în bucătărie. E ceva mai frumos, ne-a plăcut ce-am făcut, e bine că am transmis starea reală din bucătărie. Vom conduce toţi trei, pe rând, bucătăria. Facem ture, primul la service e Sorin, apoi Florin şi eu. Uitaţi-vă să vedeţi cu câtă frică intră concurenţii şi cu câtă semeţie ies. Sunt convinşi că au ieşit bucătari de acolo. Sezonul ăsta e mai sfătos, nu e doar război, educăm concurenţii. La un moment dat dai de o persoană pasionată care nu poate să fie considerată amator. Concurenţii îşi doresc să facă asta. Statutul bucătarului s-a schimbat în România după ce ne-am apucat noi de primul show culinar. Când cineva spune că e chef i se luminează faţa. Lumea din jur e atrasă de acest atu. Toţi ştiu ce au de făcut, cei din sezonul doi au un atu. S-a schimbat percepţia privind bucătarii din România după apariţia show-urilor culinare? De pe vremea când Petrişor făcea emisiune îmi doream să văd mai mulţi bucătari pe TV. Vreau să le mulţumesc lui Vîrlan şi Petrişor pentru că au ridicat meseria asta. Un bucătar e mai important ca un sudor. Şi pe vreme de război trebuie să mâncăm ceva. Acum au apărut şi bloguri culinare care sapă, adună reţete. Toată lumea e cu bucătăria în cap. E doar un curent sau o să reziste? Treaba cu gastronomia o să se întindă pe veci. În Occident aşa se întâmplă. Concurenţii au intrat cu frică în nou sezon? Tot timpul le dau concurenţilor un sfat. Unii înţeleg asta şi ajung departe în show. În farfurie, concurenţilor le este greu să fcă lucruri simple. Dacă un concurent face un sniţel bun, îl aplaud. Lumea trebuie să înţeleagă anumite lucruri. Orice găteşti trebuie să fie făcut cu respect faţă de mâncare şi faţă de cel care o să mânance. Datoria mea e să iau un produs de un leu şi să îţi dau o mâncare de un leu, dar care să aibă un gust bun. Eu trebuie să-l scot în evidenţă, bucătarul nu trebuie să se facă de răs la masă. Dacă faci aşa eşti un profesionist. Îmi place de cei care ies în faţă, dar sunt puţini. Mi-am propus să ies în tipar, de-asta fac experimente. Dacă scot o farfurie incredibilă, muncesc o lună, două, apoi ies cu ea pe piaţă. Bucătăria nu este o artă, este o ştiinţă. E vorba de muncă, practică, exerciţiu. „Ce vedeţi la „Hell’s Kitchen“ e focul cel mai plăpând din Iad“ În primul sezon au fost unele momente dificile şi pentru chefi. Înseamnă că reacţiile din emisiune sunt fireşti, naturale. Eu te-aş invita la berăria unde activez eu, să vezi ce înseamnă o bucătărie care serveşte 1.400 de oameni pe seară. Ce vedeţi la „Hell’s Kitchen“ e focul cel mai plăpând din Iad. Dar când un bucătar îmi strică o tavă cu 30 de porţii de coaste, de exemplu, atunci toate mesele aşteaptă degeaba. Dacă în bucătarie nu te apropii de precizia ceasului elveţian, nu ai şanse să rezişti. „Mă uit în gunoi să văd ce mâncare se întoarce înapoi“ În viaţa reală aţi avut parte de incidente? Da, mi s-a întâmplat. Am venit cu un meniu nou, în care era şi un burger. Am lipsit câteva ore şi bucătarii şi-au făcut de cap, nu au preparat bine burgerul. Aşa că am fost chemat la masă. „Scărlătescule, uite ce e aici!“, mi-au spus clienţii. Mie îmi place să mă uit în gunoi să văd ce mâncare se întoarce înapoi. M-am născut să fac lucruri bune, aşa cred. Îmi doresc să am cât mai puţine greşeli. Şi clienţii trebuie să înţeleagă că ne confruntăm cu tot felul de probleme.Dar cei care greşesc mult în bucătărie se autoelimină, nu rezistă stresului. Noi facem exerciţii zilnice ca să nu greşim. La un moment dat toţi o să ştim să gătim, iar clienţii mei să consume mâncarea mea. Un restaurant ca în emisiune ar putea funcţiona în viaţa reală? Cu multă muncă, da. Le-am propus colegilor să îl facem real, dar fiecare are o fire diferită. Tavi Oprea, câştigătorul primului sezon, ce mai face? Este la TAPO, lucrează cu Florin. El este în măsură să dea mai multe detalii. „Pizza a avut nevoie de 18 ani să ajungă în toată România“ Care e principalul lucru care le lipseşte restaurantelor din România? Le lipseşte clientela educată. Trebuie să vină un client şi să zică „Nu e ceea ce ai promis“. Eu îmi doresc să aflu dacă am greşeli în farfurie, altfel nu evoluez. Anul trecut am făcut 40.000 de kilometri prin ţară şi am cules reţete. Am ajuns la concluzia că la oameni acasă se mănâncă cel mai bine, gospodinele pun suflet. Eu le rog să se angajeze la restaurantele mici să gătească şi să le demonstreze bucătarilor că mai au de învăţat. Litoralul suferă din acest punct de vedere. Acolo se vrea doar profit. Doar în Bucureşti se mănâncă bine. Pot să compar restaurante din afara ţării cu unele din Bucureşti. Pizza a avut nevoie de 18 ani să ajungă în toată România. Eu sunt interesat nu doar de bucătari, ci şi de cel care plăteşte şi care iese din casă. Dar nu e o diferenţă între un om obişnuit care comandă şi Cătălin Scărlătescu? Bucătarii nu pregătesc mâncarea mai bine atunci când ştiu că dvs. sunteţi clientul? Când intru într-un restaurant nu comand din meniu. Le spun: „Daţi-vă mari, mănânc orice îmi puneţi în farfurie!“. Cine v-a surprins cel mai tare, cu ce preparat? Cel mai tare m-a surprins unchiul meu care e bucătar. A făcut o ciorbă de peşte incredibilă. Apoi, o femeie din Sulina m-a mai surprins. Mi-a făcut o foaie de plăcintă atât de fină, întinsă pe o faţă de masă. Am gătit cu nişte tătari. Au făcut o un fel de tortellini umpluţi cu carne de oaie. Ceapa şi făina sunt în 99% din reţete noastre. Dar se termină frumos, de cele mai multe ori (zâmbeşte). „Eu sunt supărat pe cei de la Michelin că nu au dat stele pentru McDonald’s“ Mai aveţi timp să gătiţi acasă? Nu mai am timp, pe unde mă duc, pe acolo gătesc. Nu m-am plictisit, eu cred că m-am născut pentru asta. Gătesc dintotdeauna. Cân eram mic, aveam vreo 8 ani, eram la Braşov, am terminat tot salamul şi am sunat-o pe bunică-mea să mă ajute la mâncare. Aşa am început. A ieşit o mâncare de cartofi extraordinară. Va avea România restaurante cu stele Michelin, în curând? Noi n-am trecut de clasa I în bucătarie şi vrem direct masterat. Peste 15-20 de ani nu vor mai fi deloc stele Michelin, cred eu. Eu sunt supărat pe cei de la Michelin că nu au dat stele pentru McDonald’s. E junk-food, dar sunt profesionişti în ceea ce fac, în gust şi service. Ca să poţi să iei stele trebuie să treci de anumite etape. Am mâncat în foarte multe locuri cu stele Michelin. Şi acum plec la Viena să văd astfel de restaurante. Putem doar să vorbim pe marginea subiectului cu stele Michelin o mie de ani. Nu avem spectatori în România pentru aşa ceva. Nu avem şosele şi vrem stele Michelin? Câţi din cei potenţi financiar ştiu ce înseamnă mâncarea? Eu învăţ de la fiecare om, chiar şi de la o băbuţă. „Bucătăria pentru mine e la fel ca biserica“ Aveţi o bucătărie preferată? Dar un preparat preferat? Bucătăria franţuzească îmi place la nebunie. Şi cea din Italia sau din Thailanda. Îmi place mâncarea bine făcută. Mâncarea din Franţa este clară şi puţină în farfurie, iar în Thailanda e parfumată. Uite-te la mine în ce hal sunt de la bucătăria românească! (râde). Ce le spuneţi celor care vin cu argumentul că dvs. aruncaţi mâncarea pe jos, fie ea şi proastă, în timp ce oamenii mor de foame în Africa? Am muncit atât la numele şi meseria asta nu ca să greşesc. Nu cred că cineva îşi permite să arunce cu mâncare bună pe jos, chiar şi în glumă. Pe cei care mă acuză că arunc mâncarea pe jos, i-aş întreba când au trimis ultima oară un pachet în Africa? O cutie de chibrituri să-şi aprindă ăia focul să-şi facă o ciorbă. Nu îmi permit să nu iubesc şi să nu respect mâncarea. Bucătăria pentru mine e la fel ca biserica. sursa

Organizatia Patronala a Hotelurilor si Restaurantelor din Romania (HORA) atrage atentia asupra posibilelor consecinte ale recentei initiative parlamentare privind modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun si care are in vedere interzicerea totala a fumatului in spatiile publice inchise. "Asa cum reiese din definitiile propuse ca amendamente la proiectul de lege, aceasta propunere parlamentara vizeaza de facto interzicerea totala a fumatului in spatiile publice inchise, in special in restaurante, baruri, cafenele, cluburi, incluzand terasele. Din formulari care par, la prima vedere, rezonabile, se poate ajunge la situatii rizibile, in care fumatorilor li s-ar interzice sa fumeze pe terasele restaurantelor, sub copertine sau pe plaja", a declarat Tinu Sebesanu, presedintele organizatiei. In prezent, cadrul legislativ romanesc de prevenire si combatere a efectelor consumului produselor din tutun este deja aliniat cu Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind spatiile fara fum de tutun, adoptata in 30 Noiembrie 2009. Aceasta armonizare a fost realizata nu in baza unei Directive sau a unei Dispozitii UE, ci in baza unei simple recomandari a Consiliului UE. "Recomandarile nu sunt obligatorii pentru tarile membre si, de altfel, in conformitate cu informatiile pe care le avem, interzicerea fumatului in spatiile publice nu este pusa in aplicare in toate tarile UE", spun reprezentantii HORA. Prevederile legislatiei in vigoare permit proprietarilor de afaceri sa-si adapteze spatiile, dotarile necesare, in functie de preferintele clientilor, pentru a se acomoda solicitarilor clientilor fumatori si nefumatori si a reusi sa-si mentina sanatatea financiara si competitivitatea pe piata libera. "Chiar si asa, legea actuala s-a dovedit inaplicabila in proportie de 90%, iar reactia pietei a demonstrat-o. Interziecerea fumatului in totalitate nu va face decat sa accentueze aceasta situatie. Se asteapta tot ca operatorii sa fie responsabili pentru aplicarea acestor masuri impotriva consumatorilor, iar industria nu este dispusa sa se alinieze unui context radical", a declarat Tinu Sebesanu, presedintele organizatiei. “HORA este de acord ca fumatul ar trebui sa fie restrictionat in spatiile destinate activitatilor medicale, culturale, de educatie, in transportul public si in spatiile de joaca inchise destinate copiilor” explica Tinu Sebesanu. “Orice restrictie si reglementare de bun simt, aplicata cu buna credinta si care serveste sanatatii publice este binevenita. Sustinem insa liberatea de a alege. Consideram ca proprietarii de afaceri private, cum ar fi restaurante, cafenele si baruri ar trebui sa aiba dreptul si capacitatea de a decide pe cont propriu, consultand angajatii si tinand cont de argumentele economice de care dispun, ce masuri iau cu privire la fumat in spatii special amenajate.” In 2014, HORA a desfasurat o cercetare in randul a peste 9.200 persoane juridice care activeaza in industria HORECA in Romania. Potrivit acestui sondaj, 70% dintre respondenti cred ca fumatul ar trebui limitat la zonele speciale in HORECA. 60% dintre respondenti au indicat ca numarul de clienti si veniturile vor scadea, in cazul in care fumatul este complet interzis. Barurile si alte entitati pentru servirea bauturilor, cum ar fi cluburile, pub-urile, cafenelele pot fi cele mai afectate - 85% din aceste tipuri de facilitati se asteapta la o scadere semnificativa a numarului de clienti. Statele membre UE, care au implementat interzicerea totala a fumatului in restaurante, au inregistrat o scadere dramatica a industriei ospitalitatii. De exemplu: cercetarea efectuata de catre CR Consulting pentru «Save Our Pubs And Clubs», campania desfasurata in Marea Britanie a relevat ca mai mult de 700 de pub-uri au fost inchise in Londra dupa ce interdictia a fost introdusa, iar la nivel national au fost inchise 4.800 de pub-uri, conform standard.co.uk. In noiembrie 2012, sectorul hotelier din Bulgaria a protestat impotriva interzicerii totale a fumatului, masura introdusa in Iulie 2012. Dupa 6 luni de la introducerea interdictiei, cifra de afaceri a inregistrat o scadere de 70% si numeroase unitati HoReCa au dat faliment, conform presei locale. "Adoptarea interzicerii totale a fumatului in restaurante, cafenele, baruri, pub-uri si cluburi in Romania va avea un impact economic si social negativ. Interdictia va afecta puternic industria ospitalitatii si va determina cresterea somajului. Credem ca reglementarea clara cu o mai buna aplicare a legislatiei si nu interdictia totala este modul de a gazdui clientii fumatori si nefumatori in industria ospitalitatii", a concluzionat Tinu Sebesanu. In concluzie, HORA sustine libertatea dreptului de a alege prin adoptarea modelelor din tari precum Germania sau Austria in care operatorilor si consumatorilor li se da dreptul de a opta intre unitati de fumatori sau nefumatori. Cu atat mai mult aceste doua categorii nu afecteaza nici una dintre parti. Intr-o piata predominanta a fumatorilor nu pot fi aplicate masuri radicale impotriva acestora, ci trebuie adoptat un mecanism pe termen mediu pentru acest tip de restrictii, sincronizat cu un program de constientizare si de educare a noilor generatii, astfel incat in viitor sa existe o populatie covarsitoare de nefumatori, spun reprezentantii organizatiei patronale. HORA, Organizatia Patronala a Hotelurilor si Restaurantelor din Romania, reuneste proprietarii din industria ospitalitatii romanesti. Membrii fondatori ai HORA sunt: Argentine, Benihana, Biutiful, Caru’ cu Bere, Casa Di David, Casa Doina, City Grill, Crêperie d’Amour, Fratelli, Hard Rock Café, La Fattoria, La Mama, Loft, White Horse. sursa

Numărul sosirilor vizitatorilor străini în România, înregistrat la punctele de frontieră, a fost, în primele cinci luni ale anului în curs, de aproape 3,065 milioane, în creştere cu 11,9% faţă de perioada similară din 2014, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări din Europa (93,3%), iar 59,7% au venit din statele Uniunii Europene. Dintre statele UE, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (33,2%), Bulgaria (27,9%), Germania (8,2%), Italia (6,5%), Polonia (4,9%) şi Austria (3,4%). Plecările turiştilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au depăşit, în perioada de referinţă, 4,995 milioane, în creştere cu 9,3% comparativ cu intervalul de timp similar din 2014. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate, reprezentând 77,1% din numărul totalul de plecări. În luna mai 2015, numărul sosirilor vizitatorilor străini în România înregistrat la punctele de frontieră a fost de 751.900, în creştere cu 13,4% raportat la luna similară din 2014. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări europene (92%), iar 59,5% din total provin din statele Uniunii Europene. Din UE, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (36,9%), Bulgaria (24,8%), Germania (9,1%), Italia (5,7%), Polonia (4,7%) şi Austria (3,8 %). Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au depăşit, în luna mai a anului în curs, 1,107 milioane, în creştere cu 5,6% comparativ cu mai 2014. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 78,8% din numărul total de plecări. AGERPRES sursa

In mediul online sunt gazduite aproximativ 500 de bloguri culinare, nisa care se dezvolta tot mai mult in ultimii ani. Food Bloggers Conference s-a nascut din dorinta de a reuni comunitatea online de blogging culinar si de a le oferi acestora un eveniment doar al lor. Prima editie a evenimentului, care a avut loc in noiembrie 2014, a inregistrat un adevarat succes, aducand in acelasi loc peste 220 de pasionati de gatit, atat bloggeri culinari cat si jurnalisti media de profil. Anul acesta, Food Bloggers Conference revine pe 16 iunie 2015, la JW Marriott Grand Bucharest Hotel cu un nou concept imbunatatit, care va evidentia povesti de succes din food blogging, dar si din randul profesionistilor, si mai mult de atat evenimentul include si seminarii practice. In acest an participantii vor putea asista la trei sesiuni de conferinte si patru workshopuri specializate. Workshopurile vor prezenta cele mai bune tehnici de styling photography, tips & tricks pentru ca postarile pe blog sa arate cat mai savuroase, dar si strategii de atragere a vizitatorilor pe blog si de crestere a vizibilitatii in mediul online. In acelasi timp, vor fi aduse in prim plan sfaturi si sugestii pentru modul in care bloggeri de food pot colabora eficient cu brandurile, dar si cum pot sa atraga mai multe colaborari cu acestea. Pe scena vor urca: Nicolae Lica, Executive Chef, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Nico Lontras, Chef, Oana Coanta, Owner, Bistro De L'arte, Florin Scripca (Chef Foa): Executive Chef, Flavours Food Design, Laura Laurentiu, Blogger, Retetecalamama.Ro, Andra Constantinescu, Blogger, Mentasirozmarin.Ro, Geanina Staicu Avram, Vlogger, JamilaCuisine.ro, Radu Dumitrescu, Fotograf Culinar, Grey Wolf Studios, Florin Itu, Blogger, Crazy Mother Cooker, Monica Botez, Managing Partner, Golin, Ruxandra Marin, Strategy & New Business Director, Oxygen PR, Madalin Simion, Blogger, Wine And Knives, Ionut Munteanu, Trainer & Managing Partner, WebDigital, Marius Tudosiei, Owner, Bacania Veche. Partenerii evenimentului sunt: Lidl, Staropramen, Napolact, Floriol si Shan Shi. Food Bloggers Conference este un eveniment oferit gratuit bloggerilor culinari in baza unei invitatii solicitate pe site-ul evenimentului: http://2015.foodbloggers.ro/inregistrare.php Pentru a fi la curent cu noutatile despre eveniment urmariti atat site-ul www.foodbloggers.ro , cat si pagina de Facebook

Guvernul a gasit o solutie de reglementare a bacsisului primit de angajatii barurilor si restaurantelor, pe care il va impozita fie ca profit al operatorului economic, cu pana la 16%, sau il va impozita la nivelul angajatului prin retinere la sursa, in cazul in care bacsisul se distribuie angajatilor, a declarat pentru wall-street.ro o sursa apropiata discutiilor. Totusi, conform modificarilor aduse ordonantei de urgenta nr. 28/1999, bacsisul nu va fi cuprins in sfera TVA si nici nu va fi introdus in baza de impozitare a contributiilor sociale si a celor de sanatate. Actul normativ defineste notiunea de "bacsis" in vederea evidentierii acestui venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitarii clare a acestuia de veniturile incasate de operatorii economici. Barurile si restaurantele vor fi bineinteles cele mai afectate de aceasta masura. Ele vor fi obligate sa marcheze bacsisului pe un bon fiscal distinct, dar vor putea opta daca bacsisul inregistrat fiscal si contabil ramane la dispozitia firmei sau il distribuie salariatilor. Impozitarea bacisului va avea loc astfel: impozitarea bacsisului ca profit al operatorului economic in cazul in care acesta nu se distribuie salariatilor (16% sau 3% in cazul microintreprinderilor) necuprinderea bacsisului in sfera TVA impozitarea la nivelul angajatului cu 16% pe venitul din alte surse, prin retinere la sursa, in cazul in care bacsisul se distribuie salariatilor necuprinderea in baza de impozitare a contributiilor sociale si a contributiilor sociale de sanatate - deci netaxarea din acest punct de vedere Totodata, firmele din industriile in care se practica bacsisul vor fi obligate sa asigure inregistrarea banilor detinuti de angajati la ora inceperii programului de lucru, intr-un registru de bani personali, astfel incat, in cazul unui control, eventualele sume de bani in plus, sa nu poata fi justificate ca fiind bani apartinand angajatilor. In cazul neasigurarii existentei si completarii zilnice a registrului de bani personali, operatorul economic va fi sanctionat cu amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei. Guvernul subliniaza faptul ca angajatii barurilor si restaurantelor vor fi obligati sa prezinte la solicitarea organelor de control sumele de bani aflate asupra lor, doar atunci cand se afla in incinta unde isi desfasoara activitatea si in timpul programului de lucru. Ei vor fi amendati cu pana la 1.500 de lei daca nu respecta aceste obligatii. Guvernul defineste bacsisul drept orice suma de bani oferita voluntar de client, in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate. De asemenea, ordonanta de urgenta aduce modificari si in privinta regimului de sanctionare a firmelor care nu se doteaza cu aparate de marcat. Astfel, in cazul in care agentul economic nu si-a cumparat un aparat de marcat electronic fiscal, suspendarea activitatii va fi dispusa pana in momentul in care acesta se conformeaza prevederilor legale si achizitioneaza o casa de marcat. Guvernul introduce praguri de semnificatie la suspendarea activitatii firmelor Un alt capitol al ordonantei de urgenta introduce o serie de reglementari ce vor permite inspectorilor ANAF sa aplice gradual sanctiuni operatorilor economici, in functie de mai multe praguri de semnificatie. Astfel: Daca diferenta constatata este de pana la 1% (inclusiv), dar nu mai mult de 100 de lei (inclusiv) din valoarea inegistrata in casa de marcat pana la ora controlului fiscal, fapta se sanctioneaza cu avertizment, fara aplicarea sanctiunii complementare. Daca diferenta constatata este mai mare de 1%, dar nu mai mult de 100 lei (inclusiv) din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei, fara aplicare de sanctiuni complementare. Daca diferenta constatata este cuprinsa intre 100 lei si 1.000 lei (inclusiv), dar este mai mica de 1% (inclusiv) din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei, fara aplicarea sanctiunii complementare. Daca diferenta constatata este cuprinsa intre 100 lei si 1.000 lei (inclusiv), dar este mai mare de 1% din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 lei la 20.000 lei, si cu suspendarea pentru 30 de zile a activitatii operatorului economic pentru unitatea de vanzare la care s-a constatat contraventia, incepand cu cea de-a doua abatere constatata intr-un interval de 24 de luni, indiferent pentru care dintre situatii a fost aplicata sanctiunea la prima abatere. Daca diferenta constatata este mai mare de 1.000 lei, dar este mai mica de 1% (inclusiv), din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 25.000 lei, fara aplicarea sanctiunii complementare. Daca diferenta constatata este mai mare de 1.000 lei si mai mare de 1% din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 25.000 lei la 30.000 lei si cu suspendarea pentru 30 de zile a activitatii operatorului economic pentru unitatea de vanzare la care s-a constatat contraventia, incepand cu cea de-a doua abatere constatata intr-un interval de 24 de luni, indiferent pentru care dintre situatii a fost aplicata sanctiunea la prima abatere. Guvernul precizeaza ca diferentierea sanctiunilor in cadrul celor trei paliere valorice in suma fixa, respectiv sub 100 lei, intre 100 si 1.000 lei si peste 1.000 lei, s-a realizat in functie de ponderea valorica a diferentelor neinregistrate fiscal, fata de valoarea totala inregistrata fiscal pana la ora controlului. "Odata cu sanctiunile mentionate mai sus, se aplica si prevederile privind confiscarea sumelor detinute la punctele de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, care nu pot fi justificate prin datele inscrise in documentele emise cu aparatele de marcat electronice fiscale, in registrul de bani personali, in registrul special sau in chitante", se arata in modificarile aduse OUG nr. 28/1999. sursa foto sursa

Grupul american Starwood Hotels & Resorts Worldwide Inc. a intrat oficial pe piata romaneasca printr-un parteneriat cu S.C. Grand Plaza Hotel S.A. Hotelul, care a fost convertit de la patru la cinci stele, are in prezent 270 camere spatiose, dintre care 27 de apartamente Executive si 1 apartament Prezidential, toate purtand semnatura brandului Sheraton Sweet Sleeper™ Bed. Pozitionat intr-o locatie centrala, excelenta, hotelul Sheraton Bucuresti ofera un centru de conferinte si evenimente de 1.200 metri patrati, avand la dispozitie 11 sali de conferinte, din care 2 sali de bal si 2 sali de sedinta. Fiecare sala de evenimente poate acomoda intre 10 si 400 de persoane, iar impreuna, cele 11 sali de conferinta pot primi pana la 1.400 de persoane. Hotelul dispune si de sala de gimnastica Sheraton Fitness, echipata cu programe revolutionare de fitness si sanatate, dar si cu o zona de relaxare cu masaj si alte tratamente SPA. De asemenea, oaspetii vor avea la dispozitie o zona de lectura special amenajata in „Hub-ul” social Link@Sheraton Café powered by Centro Sweets si o zona de relaxare la etajul 18 al hotelului. De asemenea, hotelul va introduce pe piata din Romania cel mai amplu program de loialitate din industrie, Starwood Preferred Guest (SPG), din care pot face parte toti clientii Sheraton, locali si internationali. Sheraton Bucuresti este locul in care oaspetii se pot bucura de o zona impresionanta dedicata serviciilor gastronomice – de la bucataria internationala cu influente contemporane, oferita de restaurantul Avalon, pana la renumitul Benihana- Japanese Steakhouse & Sushi Bar si patiseria Centro Sweets. “Odata cu debutul pe piata locala a Starwood Hotels & Resorts cu brandul hotelier Sheraton, Romania reprezinta o oportunitate importanta de expansiune, aducand Sheraton mai aproape de obiectivul sau de a deschide peste 150 de hoteluri in urmatorii cinci ani. Cu standarde inalte ale design-ului si serviciilor, intr-o zona istorica, renumita in lume, hotelul Sheraton Bucuresti este o alegere excelenta pentru portofoliul global al brandului”, a declarat Dave Marr, Global Brand Leader, Sheraton Hotels & Resorts. In urma noului parteneriat, brandul Sheraton numara in prezent 60 de hoteluri. Anul acesta, pe langa deschiderea Sheraton Bucuresti, vor mai fi inaugurate inca trei hoteluri: Sheraton Lake Como Hotel, al optulea hotel al brandului din Italia, Sheraton Ufa in Rusia si Sheraton Samsun in Turcia. sursa

Mercure Bucharest City Center primul hotel al brandului international, non-standardizat, de tip midscale Mercure, parte a grupului Accor, s-a deschis oficial pe data de 24 martie a.c. Hotelul de 4 stele, amplasat pe strada George Enescu, este operat de partenerul strategic al grupului Accor in regiune, Orbis Hotel Group. Hotelul functioneaza insa din luna noiembrie a anului trecut. In primele patru luni de la deschidere, Mercure Bucharest City Center a atras clienti din segmentul de afaceri si de agrement, din Romania si de pe pietele din Vestul si Sudul Europei. „Valorificand renumele si puterea brandului, localizarea excelenta, calitatea serviciilor si angajamentul pentru satisfacerea clientilor nostri, am convingerea ca Mercure Bucharest City Center, va constitui un produs valoros pentru piata hoteliera din Bucuresti. Mercure este un brand care se bucura de o extraordinara loialitate a clientilor, iar faptul ca acum este disponibil si in Bucuresti sporeste si mai mult vizibilitatea capitalei ca destinatie turistica. Sunt increzatoare ca hotelul va deveni optiunea preferata din oras pentru calatoriile de afaceri si pentru turismul de agrement”, a declarat Alina Fugaciu, Director General, Mercure Bucharest City Center. Mercure Bucharest City Center este amplasat pe strada George Enescu nr. 15-17-17A si ofera 114 camere, complet echipate, dintre care 27 de camere Privilege si un apartament. Camerele Privilege si apartamentul dispun de o serie de facilitati suplimentare, precum si de un design sofisticat si autentic. La primul etaj, Mercure ofera trei sali de conferinte cu lumina naturala, dotate cu echipamente si facilitati de ultima generatie. Pentru un confort sporit, Mercure Bucharest City Center pune la dispozitie 30 de locuri in parcarea subterana cu supraveghere video, precum si servicii premium de transfer aeroport-hotel. Restaurantul Mercure, Symphony Bar & Restaurant, ofera mic dejun cu bufet complet si preparate din bucataria internationala, cu amprenta locala, precum si o selectie rafinata de vinuri romanesti sub marca “Flavours from the Cellar”. Selectia a fost realizata de somelierul international Sergiu Nedelea si cuprinde 26 de vinuri, de la tipuri clasice pana la cele mai extravagante varietati locale. „Deschiderea oficiala a Mercure Bucharest City Center reflecta eforturile concentrate ale partilor implicate: Accor si Orbis Hotel Group, ce detin expertiza si servicii de neegalat in industrie, Garanti Bank Romania, care ne-a pus la dispozitie toate mijloacele necesare pentru a ne indeplini obiectivul, si echipa de profesionisti a hotelului, cei mai energici si entuziasti ambasadori ai brandului. Suntem mandri si increzatori ca detinem un produs excelent, cu o pozitionare unica si extraordinare oportunitati de dezvoltare”, a declarat Bogdan Dogariu, Administrator, Dentotal Investment. Hotelul detinut de investitorul roman Dentotal Investment, este operat de Orbis Hotel Group, cel mai mare grup hotelier din Estul Europei si partenerul strategic al Accor in regiune. Orbis Hotel Group este cea mai mare retea hoteliera din Polonia si Europa de Est si unicul licentiator al brandurilor Accor in 16 tari din regiune, inclusiv Romania. Orbis detine peste 100 de hoteluri ce totalizeaza aproximativ 19.000 de camere. In Romania Orbis Hotel Group opereaza 7 hoteluri cu 1.334 de camere: 4 hoteluri Ibis, un hotel Pullman, un hotel Novotel si hotelul Mercure Bucharest City Center, recent inaugurat. Sursa carmen.ionescu@modernbuyer.ro

Daca in Romania lasam 10-15% din valoarea notei daca am fost multumiti atat de mancare, cat si de servire, in unele tari nu doar ca nu se practica acest obicei, ba chiar este considerat insultator. Africa Egipt: 10% pentru servire buna. Madagascar: 10% pentru servire buna. Maroc: 10-15% pentru servire buna. Africa de Sud: 10-20% pentru servire buna. Senegal: Bacsisul nu se practica, doar daca ai avut o experienta exceptionala. America Argentina: 10% pentru servire buna. Bahamas: 10% pentru servire buna. Brazilia: 10% pentru servire buna. Canada: 15-20% pentru servire buna. Columbia: 10% pentru servire buna. Costa Rica: Bacsisul este inclus in nota de plata. 10% pentru servire exceptionala. Cuba: 1 dolar pentru servire exceptionala. Mexic: 10-15% pentru servire buna. Peru: Pana in 10% pentru servire exceptionala. Puerto Rico: 15% pentru servire buna. Venezuela: 10% pentru servire buna. Asia Pacific Australia: Bacsisul nu se practica. Lasa 10% doar in restaurantele cu pretentii. China: Bacsisul nu se practica. Lasa 3% in orasele mari pentru servire exceptionala. Hong Kong: 15% pentru servire buna. India: Daca nu este inclus in nota de plata, lasa 10% bacsis pentru servire buna. Japonia: Bacsisul este considerat insultator. Noua Zeelanda: Bacsisul nu se practica. Lasa 10% doar in restaurantele cu pretentii. Coreea de nord: Bacsisul nu se practica. Pakistan: 10-15% pentru servire buna. Filipine: 10% pentru servire buna. Singapore: Un bacsis de 10% este inclus. Coreea de sud: 0-10% pentru servire buna. Thailanda: 5-10% pentru servire buna. Vietnam: Daca nu este inclus in nota de plata, lasa 10% pentru servire buna. Europa Albania: 0-10% pentru servire buna. Austria: 5-10% pentru servire buna. Belarus: 5% pentru servire buna. Belgia: Daca nu este deja inclus in nota de plata, lasa 10% pentru servire buna. Bulgaria: lasa 10-12% pentru servire buna. Croatia: lasa 5-10% pentru servire buna. Cehia: lasa 10-15% pentru servire buna. Danemarca: Bacsisul nu se practica. Finlanda: Daca nu este deja inclus in nota de plata, lasa 10% pentru servire buna. Franta: lasa 5-10% pentru servire buna. Germania: lasa 5-10% pentru servire buna Grecia: lasa 5-10% pentru servire buna. Irlanda: lasa 10-15% pentru servire buna. Italia: lasa 10% pentru servire buna. Olanda: Bacsisul nu se practica. Norvegia: Daca nu exista taxa de serviciu, lasa 10% pentru servire buna. Polonia: lasa 10-15% pentru servire buna. Portugalia: lasa 0-5% pentru servire buna. Rusia: lasa 10-15% pentru servire buna. Spania: lasa 7-10% pentru servire buna pe langa taxa de serviciu. Suedia: Daca nu exista taxa de serviciu, lasa 10% pentru servire buna. Elvetia: lasa 5-10% pentru servire buna. Turcia: lasa 5-15% pentru servire buna. Ucraina: lasa 5-15% pentru servire buna. Marea Britanie: Daca nu exista taxa de serviciu, lasa 10-15% pentru servire buna. Orientul mijlociu Iran: Daca nu este inclus in nota de plata, lasa 10 pentru servire buna. Israel: lasa 10-15% pentru servire buna. Oman: Bacsisul nu se practica. Arabia Saudita: lasa 5-10% pentru servire buna. Emiratele Arabe Unite: lasa 15-20% pentru servire buna. Qatar: lasa 15-20% pentru servire buna. sursa

Initial fotograf si grafician, Simona Popescu a lucrat intr-un laborator de cofetarie mai multi ani ca si decorator. Apoi, treptat, a deprins si celelalte indeletniciri, perfectionandu-se prin participarea la cursuri de cofetarie in Franta, la scoala Superioara de Patiserie. Cu toate acestea, Simona se concentreaza pe dragostea dintai, decorurile, despre care a si vorbit, in mare parte, in intalnirea noastra. Daca se vorbeste de partea de decor, intr-un laborator trebuie sa fii creativ, ceea ce inseamna sa realizezi decoruri unice, adaptate desertului realizat, in opinia Simonei Popescu. „Decorul il stabilesti la prajituri si in functie de forma finala, modul de prezentare, ingredientele folosite la prepararea lui, sau putem folosi decorul pentru a aduce un contrast sau putina viata. Decorul este ceva delicat, sigur, daca vorbim de frunze de menta sau cirese confiate, nu este ceva greu, insa acum, decorul a trecut la un alt nivel, iar decorurile din pasta de zahar le folosesc doar pentru torturile americane, asa cum le numesc francezii torturile tematice“. In completare, Simona spune ca la decoruri nu exista neaparat o moda, sau poate fi vorba de moda la torturile de nunta, botez si majorat. Dar aceas­ta moda o creeaza fie internetul - toata lumea gaseste aceeasi poza sau furnizorii aduc un decupaj sau un mulaj nou, iar cofetariile induc acea moda... de exemplu acum, toata lumea foloseste dantela pe tort. „Eu cand realizez un decor, incerc sa il fac cat mai apropiat de su­fletul cientului. Vorbesc cu acesta, incerc sa ii inteleg putin viziunea si ce isi doreste, apoi fac un desen pe care il analizam. Nu imi place sa realizez modele ce au mai fost facute anterior... mi se pare ca falsific. Imi place sa vin cu aportul meu personal. De asemenea, dupa parerea mea, decorul unui tort sau prajituri trebuie sa fie cat mai natural, aerisit, si sa creeze un volum, un contrast... sa dea viata preparatului si sa te faca sa iti doresti sa il mananci“, spune cofetarul. Asadar, poate vinde un decor o prajitura (tort)? Desigur, aspectul vinde. In orice domeniu. Pana sa ajunga sa guste, consumatorul este tentat sa cumpere ceva ce i se pare gustos. De altfel, consumatorii, din ce in ce mai multi, incep sa fie deschisi catre nou, dar un nou cunoscut pe care poate l-au mai vazut sau incercat in afara granitelor, daca se vorbeste de deserturi. Cand se vorbeste de decoruri de tort insa, acestia sunt atat de deschisi incat uneori uita ca acesta este facut din zahar si vor lucruri cat mai realist realizate. Indiferent cum ar fi, desertul pare sa fie foarte important in masa consumatorului roman, o masa fara desert fiind una incompleta. „Conteaza destul de mult sa reusesti sa adaptezi meniul de dulciuri meniului de mancare, sa tii cont de zona in care este situat restaurantul, de regiune, anotimp. De exemplu, iarna, la munte, majoritatea vor pofti papanasi. In Bucuresti, tot iarna, poate va avea succes o tarta de mere cu scorti­soara. Vara, se merge pe dul­ciuri racoroase, acrisoare, cu fructe. La mare cautare sunt cele pe baza de inghe­tata. Important este sa fii mereu orientat catre client si sa tii cont de tendinte, dar si de traditie. De asemenea, trebuie avut grija cu produsele ce se strica usor la caldura. Vara, incerc sa ma feresc, de exemplu, de crema de vanilie, deoarece se acreste foarte usor. In ce priveste introducerea produselor noi in meniu, trebuie tinut cont de anotimp, zona geografica, locatie (centru sau periferie), specificul restaurantului. Ideal este sa alegem produse ce se pot realiza cu ingrediente de sezon. De asemenea, trebuie sa tinem cont si de „trend-ul“ momentului, pentru ca bucurestenii, in special, iubesc sa manance ce e la moda“, incheie Simona. Pasta de zahar (pentru modelat) Ingrediente: ½ ceasca (125g) albusuri proaspete sau pasteurizate de ou (aprox. 4 oua) 6 2/3 cesti de zahar pentru glazura (divizate in 725g cu 100g) 3 linguri (30g) pudra fondanta 1 lingura + 2 linguri (20g) ulei vegetal hidrogenat. Preparare : Se porneste mixerul la viteza mare, timp de 10 secunde, pentru a amesteca albusurile, se pune apoi pe viteza mica, se adauga pudra de zahar, pentru a obtine o glazura moale si se creste viteza timp de 3-4 minute. Amestecul trebuie sa fie moale si sa arate lucios, ca meringue, iar varfurile sale sa nu stea sa cada. Daca se doreste colorarea amestecului, se adauga pasta, lichid sau gel colorant in aceasta etapa, pentru a-i conferi o nuanta mai inchisa. Cu mixerul pornit la viteza lenta, se presara apoi pasta fondanta, si se amesteca timp de 5 secunde, apoi se creste viteza alte 5 secunde pentru a ingrosa compozitia. Se scoate amestecul din bol pe o suprafata de lucru care a fost in prealabil presarata cu 100g zahar pudra. Apoi, cu mainile unse cu ulei vegetal, se framanta pasta, adaugand suficienta pudra de zahar, pentru a forma un aluat moale, dar nelipicios. Rezultatul final se pune intr-o punga de plastic care se sigileaza. Ulterior se matureaza 24 de ore, inainte de utilizare, intr-un loc racoros. sursa

Luni seara foyer-ul hotelului Novotel a fost arhiplin. Peste 150 de bucatari din Bucuresti si din tara au venit manati de bucurie, determinare, sau cel putin curiozitate la lansarea Asociatiei Bucatarilor si Cofetarilor Profesionisti – Top Hospitality. Multi, luand in calcul ora, natura evenimentului si programul draconic al bucatarilor, putini raportat la cei 542 de membrii inscrisi in Asociatie deja. Restul de 400 de oameni au fost probabil pe tura la restaurant sau din orase mai indepartate, toti prezenti cu gandul la eveniment, in masura in care ne-au grait like-urile si comentariile de pe facebook. Seara a avut o energie aparte – pe cale asta multumim si partenerilor Selgros Cash&Carry si Parmafood - pe de-o parte datorita oportunitatii de networking de care le-a fost tuturor vizibil dor, dar in cea mai mare masura datorita autenticitatii si transparentei cu care Laurentiu Mata-Tanase si ceilalti membrii fondatori au prezentat miza lansarii acestei Asociatii. Aceasta este o bransa in care prea mult timp, din inertie sau lipsa de educatie rezultatul a fost invariabil departe de a-si atinge potentialul. S-au satisfacut ego-uri si s-a mentinut confortul unor antreprenori sau diversi jucatori din industrie in detrimentul unei reale evolutii a profesionistilor din restaurante, a gastronomiei si a turismului. Activitatea de pana acum, succesul fiecaruia si chimia fantastica intre fondatori reprezinta cu siguranta motivul primului vot de incredere din partea membrilor care isi pun sperantele intr-un “viitor mai bun”. Cezar Munteanu este Presedintele Asociatiei, Laurentiu Mata-Tanase este Secretar General, Iosif Stefanescu – Trezorier iar Nico Lontras si Ciprian Zobuian – Vice-Presedinti. In acelasi spirit in care a pornit ideea Asociatiei si i s-au trasat primele linii, se construieste acum si “fundatia” – totul este la liber, discutii deschise, bugete, estimari, scopuri comunicate clar, hotarari luate unanim, (in primul an nu exista taxa de membru, aceasta urmand sa fie decisa de comun acord de toti membrii votanti). Obiectivele Asociatiei Bucatarilor si Cofetarilor Profesionisti – Top Hospitality: iniţiere de acţiuni pentru cunoaşterea scopului şi obiectului de activitate al asociaţiei, pentru unirea profesională a tuturor meseriaşilor din sectorul gastronomic; colaborarea cu instituţii, asociaţii, societăţi comerciale, unităţi de învăţământ precum şi cu alte organizaţii sau persoane fizice pentru optimizarea activităţii gastronomice românesti; crearea unei bănci de date informatizate prin care să se asigure informaţiile necesare privind: tehnologii şi tehnici moderne de lucru în unităţiile de producţie culinară; dotările tehnologice specifice; reţete de preparare culinare şi produse de cofetărie-patiserie naţionale şi internaţionale, si oferirea acestor resurse importante, tuturor membrilor, in mod gratuit. organizare sau, după caz, sprijinirea organizării de către agenţii economici a unor acţiuni gastronomice cum ar fi: concursuri profesionale, expoziţii, schimburi de experienţă, conferinţe, simpozioane etc; exprimarea punctului de vedere profesional şi avizarea reglementăriilor privind activitatea gastronomică sau care au tangenţă cu aceasta; acordarea de consultanţă şi asistenţă tehnică de specialitate la cererea agenţilor economici din sectorul public şi privat pentru înfiinţarea, reprofilarea, retehnologizarea, clasificarea şi reclasificarea unităţilor de profil; organizarea de cursuri profesionale pentru membrii asociaţiei cu demonstraţii practice; realizarea de materiale publicitare, documentare şi de informare: cărţi şi reviste de specialitate, filme, diapozitive, pliante, albume, afişe, etc; să stabilească şi să dezvolte cooperarea cu asociaţiile similare din Romania alte ţări, precum şi organismele internaţionale de profil ( WACS ). sa ofere asistenta/consultanta membrilor in vederea impiedicarii abuzurilor de ordin profesional, la locul acestora de munca. promovarea pozitiva in societate a imaginii profesionistului din industria ospitalitatii; Toate pornesc cu un prim pas, un prim eveniment marca ABCP-TH iar acesta este planificat pentru luna aprilie. Pe foarte curand! Vezi aici: Inscriere | Obiective | Statut | Regulament

Bucătăria tradițională din România a fost promovată la Bruxelles, într-un eveniment culinar de o înaltă ținută ce a avut loc vineri seara, într-unul din elegantele saloanele clubului "Cercle Gaulois Artistique et Littéraire", în organizarea Ambasadei României la Bruxelles, a clubului menționat și a companiei European Artists Management. Foto: Inner Light photo by Razvan Voiculescu "A fost un eveniment culinar deosebit, în care bucătăria românească a fost prezentată în combinație cu cea belgiană, eveniment organizat de Ambasada României la Bruxelles, de ambasadorul Ștefan Tincă și prim-colaboratorul acestuia, Olivia Toderean, în colaborare cu 'Cercle Gaulois Artistique et Littéraire' și European Artists Management. Au fost prezenți circa 160 de invitați, membri ai clubului belgian și invitați ai Ambasadei Române. Din partea română, partea de preparate culinare a fost pregătită de maeștri bucătari Mircea Groza și Horia Simon , alături de Teodora Pup, iar partea belgiană a fost reprezentată de Pierre Wynants (unul din cei mai cunoscuți bucătari belgieni, cu trei stele Michellin) și Hubert De Smedt", a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, Mihaela Ganea, reprezentant al companiei European Artists Management. Cei circa 160 de invitați — membri ai Guvernului, ambasadori, parlamentari, magistrați, profesori universitari, reprezentanți ai profesiilor liberale, oameni de afaceri, artiști și scriitori din Belgia, au putut degusta produse tradiționale precum: zacusca cu hribi și ardei copți, salata de vinete, sturion la cuptor cu crustă din pudră de sfeclă roșie sau budincă de tăiței de casă cu brânză de vacă și stafide, alături de un pahar de pălincă de pere. "S-a servit o 'trilogie' de legume inspirată de toamna românească: zacuscă cu hribi și ardei copți, salată de vinete, fasole frecată cu ceapă caramelizată, germeni de varză și ulei de dovleac, alături de sturion la cuptor cu crustă din pudră de sfeclă roșie, sturion afumat și caviar cu legume și un borș concentrat de pește. La desert am pregătit budincă de tăiței de casă cu brânză de vacă și stafide, marmeladă de pere și cipsuri din pere de Bădăcin, alături de pălinca de pere Aciu. Toate preparatele noastre au fost realizate cu produse din România", a precizat maestru bucătar Mircea Groza. Acesta a adăugat că invitații au fost întâmpinați la sosire cu o expoziție de produse tradiționale românești: afumături, cârnați, jambon, brânzeturi, pastramă de curcan, rață și gâscă, mesele având fiecare o tematică reprezentând orașe din România, precum Cluj-Napoca, Brașov, Sibiu, Zalău sau Focșani. Bucătarii belgieni au preparat căprioară cu legume și ciuperci, inspirată de gusturile bucătăriei imperiului Roman, cu ierburi de la Castrul Roman Porolissum, precum cimbrișor, sovârv, mentă și busuiocul cerbilor. "Cercle Gaulois Artistique et littéraire de Bruxelles" este un club elitist ce organizează concerte, expoziții și conferințe, inclusiv anumite manifestări ale artei culinare, conform principiului "produsele alimentare sunt un mijloc de guvernare". Membri ai Guvernului belgian, ambasadori, parlamentari, magistrați, profesori universitari, reprezentanți ai profesiilor liberale, oameni de afaceri, artiști și scriitori se întâlnesc zilnic pentru masa de prânz în inima Parcului Regal din Bruxelles, la "Cercle Royal Gaulois, Artistique et littéraire". Originile clubului sunt în secolul XIX, actualul nume fiind dat în 1950, prin fuziunea "Cercle Artistique et littéraire de Bruxelles" ( 1847 ) și "Cercle Royal Gaulois" (1911). AGERPRES (A — autor: Sebastian Olaru, editor: Cristian Anghelache)

Weekendurile în Poiana Brașov se anunță a fi pline până la sfârșitul lui februarie, turiștii rezervând deja peste 95% din locuri. În stațiunile de pe Valea Prahovei, însă, gradul de ocupare este mult mai mic. Diferența o face, se pare, agrementul de pe pârtia din Brașov, dar și aspectul mult mai îngrijit al stațiunii în ultima perioadă. În stațiunile românști de la munte sunt atât de puține posibilități de distracție, în afară de schi, atunci când e zăpadă, încât și prezența unui cântăreț la fluier pe pârtie ar putea atrage lume. În Poiana Brașov nu zăpada face diferența față de stațiunile de pe Valea Prahovei, ci agrementul. Muzica live pe pârtie, dar și zone de săniuș și tubing, au făcut ca stațiunea de lângă Brașov să fie plină în weekend, la fel cum se anunță a fi și în următoarele cinci sfârșituri de săptămână, după cum arată rezervările. Marius Mihulin, directorul executiv al Asociației de Turism Poiana Brașov, a arătat pentru Profit.ro că stațiunea a fost "full" sâmbătă și duminică, iar în weekend-urile următoare, până la sfârșitul lui februarie, rezervările relevă un grad de ocupare de peste 95%. În stațiune sunt peste 4.500 de locuri de cazare, majoritatea în mai mult de 40 de hoteluri, dar și în pensiuni. Rezervările sunt făcute în ultimele două săptămâni, spune oficialul asociației, care adaugă că toate sunt pârtiile deschise, iar stratul de zăpadă este de aproape 100 de centimetri pe masiv. Din această iarnă, a mai spus el, funcționează în stațiune pârtii de săniuș și tubing (inele gonflabile care țin loc de sanie), care atrag în special de copiii, alături de cele trei centre de echitație. Turiștii se mai pot plimba cu snowmobilul și cu săniile trase de cai. Cei mai mulți vin de vineri până duminică, dar sunt și turiști care ajung joia sau care pleacă lunea, pentru a evita aglomerația, iar unii stau chiar și o săptămână la munte. Chiar dacă vremea se anunță mai caldă în următoarele zile, Mihulin nu se teme că se va topi zăpada, pentru că pe sub stratul natural există și un alt strat, artificial. "Cred că vom avea zăpadă tot sezonul", estimează el. Stațiunile din partea inferioară a Văii Prahovei sunt mai puțin aglomerate, mai ales la început de săptămână - luni, marți și miercuri, având un grad de ocupare 25-30%, spune Adrian Voican, directorul agenției de turism Bibi Touring, specializată în turismul intern. Potrivit acestuia, în weekend gradul mediu de ocupare urcă spre 50-55%, dar sunt și locații ocupate în proporție de 85%. "Cu cât te apropii de Poiană, e destul de plin", mai spune Voican, și vorbește despre un centru "foarte activ" de informare, "foarte bine dotat" în stațiune. Dar marea atracție pentru turiști, în afară de zăpadă, sunt evenimente pe pârtie, unde vin diverși cântăreți sau trupe și susțin spectacole live. "E muzică pe pârtie, aduc formații, ceea ce în alte stațiuni nu se întâmplă, e mai multă implicare și mai multă promovare, pentru că în Poiană oamenii chiar au găsit o formulă să se pună la o masă și să facă niște lucruri împreună", a arătat Voican. Ion Ioniță, proprietarul hotelului Eden din Predeal, spune că hotelurile din stațiune au fost ocupate, în acest weekend, în proporție de 60%. El crede că temperaturile mici din ultima perioadă i-au ținut pe turiști departe de Predeal, dar pentru weekend-ul viitor hotelurile se vor umple. În Sinaia a fost foarte frig, ceea ce i-a descurajat pe turiști să "meargă sus", pentru că una e să te duci și să schiezi în Predeal sau Azuga și alta e în Sinaia, unde trebuie să te urci la 2.200 de metri, unde au fost -17 sau -23 de grade, explică Paul Popa, inspectorul de specialitate din cadrul Centrului de Turism Sinaia. "Nu e o temeperatură ca să te dai pe schiuri", spune el. Din acest motiv, mai puțin de jumătate dintre camerele din stațiune au fost pline, iar după cum se mișcă rezervările, hotelierii nu văd o îmbănătățire spectaculoasă. Dar, adaugă Popa, aceasta este o temă fluidă, pentru că dacă azi gradul de ocupare este 25%, mâine poate fi 75%. El speră ca dacă vremea "va fi ok", gradul de ocupare va urca spre 80%. "Să nu înceapă să înmoaie pârtiile", e lucrul de care se teme acum. Pentru că nu a fost zăpadă în ultima lună din an, fluxul de turiști de la munte a scăzut cu aproape 12.000 de persoane în fiecare zi de weekend față de lunile din decembrie cu ninsoare. Perspectiva unui Crăciun fără zăpadă i-a ținut pe mii de români iubitori de munte departe de stațiunile lor preferate. Pentru Revelion, mulți își rezervaseră sejurul din timp, motiv pentru care n-au mai putut renunța. În restul lunii, însă, hotelurile și pensiunile de la munte au fost departe de fericirea pe care le-o provoca în alți ani luna decembrie. Hotelierii de la munte au estimat că, în lipsa zăpezii, au pierdut oportunitatea de a câștiga în decembrie aproape 4 milioane de euro. sursa

Compania hotelieră Intercontinental (RCHI), ce operează hotelul de cinci stele cu acelaşi nume din Capitală, a încheiat anul trecut cu afaceri de 45,5 milioane de lei, în creştere cu 5,3% faţă de anul 2013. Hotelul Intercontinental, amplasat la kilometrul zero al Capitalei, a găzduit anul trecut 84.752 de turişti din care 84% au fost străini. Numărul de turişti găzduiţi de hotel a avansat cu 10%. Gradul de ocupare a urcat astfel la 75% faţă de 63% în 2013. Creşterea numărului de clienţi a avut loc în contextul în care hotelul şi-a redus tarifele cu 8%, până la o medie de 368 de lei/zi. „Strategia pentru anul 2014 a fost de creştere a gradului de ocupare. Pentru a atinge acest obiectiv s-au făcut concesii la tarife în sensul diminuării lor“, spun administratorii companiei în raportul anual. Din servicile de cazare, compania a obţinut venituri de 26,7 mil. lei anul trecut, mai mari cu 7%, iar din serviciile de alimentaţie publică a încasat 14,7 mil. lei, nivel similar anului 2013. Compania a încheiat anul 2014 cu pierderi de 2,2 mil. lei, în condiţiile în care profitul din exploatare s-a înjumătăţit la 1,7 mil. lei şi nu a mai acoperit pierderile financiare (4 mil. lei). Cel mai mare acţionar al companiei este omul de afaceri Dan Adamescu, care deţine 32% din capital prin intermediul Astra Asigurări şi Nova Group Investments. sursa

Bucureştiul găzduieşte peste 3.400 de restaurante, cafenele şi baruri, cu afaceri anuale de aproape 2,5 mld. lei, fiind de departe cea mai importantă piaţă pentru jucătorii locali din HoReCa în contextul în care este cel mai mare oraş din punctul de vedere al populaţiei, salariul mediu depăşeşte cu 40% media pe ţară, rata şomajului este minimă, iar Capitala atrage şi cel mai mare număr de turişti români şi străini. Astfel, doar Bucureştiul „mănâncă“ singur o treime din totalul pieţei HoReCa din România. În prezent sunt active în Bucureşti 3.102 restaurante şi 329 de baruri şi cafenele, potrivit datelor oferite de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Acestea sunt primele date privind numărul de localuri din Bucureşti, în contextul în care nu există studii de piaţă şi în contextul în care în această industrie există un număr mare de localuri care se închid în primele luni de funcţionare. În locul lor se deschid însă la fel de multe, potrivit datelor ZF. Orice restaurant, cafenea sau bar trebuie însă înregistrat la deschidere la ANSVA, astfel că această instituţie deţine datele cumulate. Dat fiind că nu există un CAEN separat pentru cafenele, acestea sunt incluse fie în categoria restaurantelor, fie în cea a barurilor. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, în Bucureşti existau la finalul lui 2013 circa 3.200 de companii care aveau declarat CAEN-ul „Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie“, cu afaceri cumulate de 2,5 mld. lei. Cifra include astfel companiile care au activităţi în industria restaurantelor, cafenelelor, barurilor, dar şi cantinelor şi firmelor de catering. În cazul acestora din urmă, atât numărul de firme, cât şi cifra de afaceri sunt mici prin comparaţie cu celelalte sectoare. O industrie în curs de albire La un business cumulat oficial de 2,5 mld. lei şi la un total de 3.400 de baruri, cafenele şi restaurante, cifra de afaceri medie per unitate declarată este de 735.000 de lei (167.000 de euro). Cifra de afaceri medie este una mică în contextul în care în această industrie există în continuare o mare pondere (până la 90%) nefiscalizată a veniturilor. În contextul în care există în Capitală câteva zeci de localuri cu afaceri anuale de peste 1milion de euro, cifra de afaceri a celor rămase scade chiar sub această medie. Antreprenorul Cătălin Mahu, proprietarul restau­rantelor LaMama şi unul dintre cei mai importanţi jucători din industrie, afirma recent că într-adevăr o mare parte din vânzările din restaurante, baruri şi cafenele sunt nefiscalizate, însă evaziunea din această industrie reprezintă doar 5% din evaziunea din România, adaugă el citând datele oferite de Guvern. În ultima perioadă însă ANAF a lansat o serie de controale menite să albească acest sector, o serie de unităţi fiind închise, iar altele fiind amendate. Această iniţiativă nu vizează doar Bucureştiul, ci întreaga ţară şi nu are ca „ţintă“ doar jucătorii din HoReCa, ci toate locurile unde banii schimbă mâinile. Bucureştiul „mănâncă“ circa 2,5 miliarde de lei (560 mil. euro), respectiv o treime din toată piaţa de restaurante din România, deşi găzduieşte doar o optime din totalul firmelor care au activitate în domeniu. Pe piaţa din România activează circa 24.400 de firme care au domeniul principal de activitate „Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie“, ele având anul trecut o cifră de afaceri cumulată de 6,7 mld. lei, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Cifrele includ doar firmele care şi-au declarat situaţiile financiare pe anul 2013, ultimul an pentru care există date publice. Capitala este de departe cea mai puternică piaţă de restaurante din România, urmată la mare depărtare de judeţele Cluj, Constanţa, Braşov şi Timiş. Bucureştiul a devenit destinaţie turistică Fiecare dintre aceste pieţe este însă de şase până la nouă ori mai mică decât Bucureştiul, care a reuşit să atragă cele mai importante branduri din domeniu, fie ele internaţionale sau locale. Diferenţa poate veni şi din faptul că unele companii, cum sunt de exemplu McDonald’s sau KFC - cei mai mari jucători din domeniu -, au sediul în Bucureşti, dar operaţiuni în toată ţara. Cifra de afaceri însă se cumulează pe entitatea din Capitală. Totuşi, Bucureştiul rămâne punctul de interes al jucătorilor. Un exemplu este chiar Mahu, care afirma recent că mai vede loc pentru 5-8 restaurante sub brand propriu doar în Capitală. În prezent, reţeaua La Mama numără opt restau­rante în Bucureşti şi două pe litoral, în staţiunea Mamaia. El mai spunea că în Bucureşti se conturează câteva poluri de profil, în frunte cu centrul istoric, urmat de zona de nord (destinată în principal restaurantelor premium) şi de zona Piaţa Amzei-Piaţa Romană. Mai mult, capitala a devenit şi o atracţie turistică, mai ales centrul istoric, care găzduieşte peste 100 de restaurante, cafenele şi baruri. Dintre acestea, o parte se închid în primele luni de funcţionare, însă în locul lor se deschid altele. Există însă şi localuri cu istorie de şase-şapte ani, respectiv deschise în perioada în care a început să se dezvolte centrul vechi. „Acum zece ani nu exista nimic în centrul istoric. Acum şase ani am venit noi şi facem parte din primul val de localuri. Acum patru ani toată lumea venea în centrul vechi, mai mult din curiozitate. Astăzi, zona nu mai este de interes pentru românii care îl văd ca un loc „fumat“, însă a început să devină tot mai mult o atracţie turistică“, sumariza recent Oprea Bebi, fondatorul Bordello, istoria cen­trului vechi. Localul este unul dintre cele mai vechi şi populare din zonă. În cazul Bordello, circa jumătate dintre clienţi sunt străini. Aceştia consumă în medie de peste trei ori mai mult decât românii, astfel că veniturile sunt stabile. Mai e loc de creştere Bucureştiul primeşte anual 2,44 milioane de turişti (din care 1,9 milioane străini), veniţi în Capitală fie pentru business, fie pentru vacanţă, ei reprezentând o treime din numărul total de vizitatori pe care îi primeşte România, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Datele se reflectă şi în piaţa HoReCa, în numărul şi încasările localurilor din Bucureşti. Pe poziţiile următoare în topul încasărilor din restaurante se află două judeţe turistice „ Constanţa şi Braşov „ şi două judeţe care găzduiesc următoarele cele mai puternice oraşe din România după Bucureşti „ Cluj Napoca şi Timişoara. La polul opus, în judeţe precum Ialomiţa, Sălaj, Caraş-Severin sau Călăraşi încasările din restaurante sunt şi de 100 de ori mai mici decât în Bucureşti, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Aceste judeţe sunt printre cele mai sărace din România, cu rate mari ale şomajului, cu salarii mai mici decât media naţională cu până la o treime şi fără o cultură a ieşitului în oraş. Mai mult, turismul este aici inexistent. Criza şi-a pus amprenta asupra pieţei de restaurante, românii fiind tot mai precauţi în achiziţii şi ieşind tot mai rar în oraş. Veniturile jucătorilor au fost săltate de numărul în creştere al turiştilor străini însă popularitatea României pe harta turistică a lumii este încă mică. Chiar şi Bucureştiul este încă „ne-explorat“ prin comparaţie cu Praga sau Budapesta. Proprietarii din centrul istoric la fel ca de altfel toţi proprietarii din HoReCa speră ca reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% să prezinte o gură de aer proaspăt industriei. sursa

Taxa pe valoarea adaugata va fi redusa la 9%, din luna iunie, pentru toate produsele agro-alimentare, inclusiv la bauturi nealcoolice si la servicii de alimentatie publica, a anuntat premierul Victor Ponta. Cota standard va fi redusa la 20% din ianuarie. El a precizat ca TVA va fi redusa la toate alimentele, fara diferentieri, pentru o aplicare simplificata, dar si la bauturile nealcoolice si serviciile de alimentatie publica. Guvernul isi mentine totodata intentia de a reduce cota standard de TVA la 20%, din ianuarie. "Sustinem si reducerea generala a TVA, la 20%, de la 1 ianuarie2016, alaturi de celelalte masuri din Codurile Fiscale", a spus Ponta. (Mediafax)

Incepand cu 1 aprilie Fadlallah Zayat preia mandatul de director general al hotelului JW Marriott Bucharest Grand Hotel , detinand anterior functia de director financiar zonal pentru Europa de Est. El are o vasta experienta in domeniul financiar, parcurgand de-a lungul celor 20 de ani in compania Marriott un traseu complet: de la pozitia de general cashier (JW Marriott Dubai, 1994) la coordonarea financiara a 54 de hoteluri din 16 tari din diferite pozitii de director financar zonal. Dintre responsabilitatile avute de-a lungul carierei sale internationale se disting preluarea si rebrandingul primului hotel Marriott din Yerevan, participarea in echipa de pre-opening a hotelurilor Marriott si Courtyard din Tbilisi si pozitia de director de rooms operations la Marriott Varsovia, prima sa misiune din afara disciplinei financiare. sursa

ANA Hotels anunta numirea lui Angelo Zuccala in calitate de general manager al hotelului Crowne Plaza Bucharest, hotel detinut si operat de catre ANA Hotels in regim de franciza cu Intercontinental Hotel Group (IHG). Angelo Zuccala are o experienta de 19 ani in industria ospitalitatii, ultimii 12 fiind petrecuti in cadrul InterContinental Hotels Group, unde s-a specializat in vanzari, food & beverage si in managementul operatiunilor. Prima sa pozitie de senior management in cadrul IHG a fost la Intercontinental Carlton Hotel Croisettes, Cannes, incepand din 2002, unde a condus departamentul de vanzari, evenimente sI banqueting, in contextul dinamic al multiplelor targuri, evenimente de tip MICE si al renumitului Festival de Film de la Cannes. In 2008, Angelo a preluat o pozitie de conducere in Food & Beverage in cadrul Intercontinental Hurghada Resorts and Casino in Egypt, dupa care, in 2009, a revenit in Europa in calitate de director al Hotelului Intercontinental din Malta, un hotel cu 451 de camere, 11 restaurante si barurisi peste 5000 mp de sali de evenimente. Din Mai 2012, Angelo a detinut pozitia de executive assistant manager al hotelului Intercontinental din Bucuresti, coordonand operatiunile renumitului hotel bucurestean. Experienta de anvergura internationala a lui Angelo Zuccala in managementul hotelurilor de tip upscale va constitui o valoare incontestabila pentru Crowne Plaza Bucharest. “Sunt incantat sa ma alatur echipei Crowne Plaza Bucharest intr-un moment atat de favorabil, in care hotelul a trecut printr-o renovare substantiala a camerelor iar investitiile continua, urmand sa includa zona de fitness, de piscina si salile de conferinte si de bal. Hotelul Crowne Plaza este foarte bine pozitionat atat pentru calatorii in interes de afaceri, care apreciaza proximitatea de aeroport si imprejurimile cu multa verdeata, perfecte pentru relaxare sI pentru organizarea evenimentelor in aer liber, cat si pentru turistii care sunt interesati de o alternativa rezonabila la hotelurile mai scumpe din centrul orasului. Pentru piata locala, vom aduce concepte noi, interesante si inovatoare de Food & Beverage, atat in interiorul hotelului cat si in exterior, un exemplu in acest sens fiind dezvoltarea serviciului de catering. Sunt bucuros sa ma aflu aici. Iubesc Bucurestiul, si astept cu nerabdare sa imi aduc contributia la dezvoltarea acestui hotel astfel incat sa devina numarul 1 pe segmentul sau competitiv pana la sfarsitul lui 2015!” Hotelul Crowne Plaza se va mandri, la sfarsitul anului, cu o renovare completa a tuturor celor 164 de camere, in concordanta cu cele mai noi tendinte in design si functionalitate la nivel international. Investitia totala in redecorarea camerelor se va ridica la 2,2 milioane Euro. Pe langa aceste lucrari, Crowne Plaza va investi, de asemenea, intr-o renovare a zonei de fitness sI de piscina, iar in luna mai va redeschide terasa restaurantului Citronelle, lansat anul trecut sub conceptul de market to table. Aceste investitii vor fi urmate, in 2016, de un upgrade in design sI functionalitate al salilor de conferinte si evenimente sociale. sursa

Hoteluri de trei stele superior, fara prea multe facilitati, cu o camera curata si o cafea calda ii vor interesa tot mai mult pe turistii care vin in scop de business in Bucuresti si alte zone din tara, sustine Tinu Sebesanu, director la Trend Hospitality, companie de consultanta in industria ospitalitatii, si presedinte al Asociatiei HORA. "Astazi, tendinta este catre hotelurile de 3 stele superior, fara foarte multe facilitati. A fost moda cu sali de conferinte, acum e plina piata, a fost moda cu saloane de nunti, e plina piata. Probabil se revina la baza, care reprezinta hotelul pentru oameni de business, cu medie de innoptari in Romania de 1,2 nopti, deci foarte putin. Practic, clientii se asteapta la un pret convenabil, o camera curata si o cafea calda", a declarat Tinu Sebesanu, la emisiunea WALL STREET 360. Potrivit lui, industria hoteliera a avut o crestere de 4,2% anul trecut fata de 2013. "Trendul este crescator, dar trebuie sa ne amintim ca venim de foarte jos. Caderea pe care Romania a avut in industria hoteliera dupa criza a fost masiva si vorbim de 55%. Nu cred ca vom ajunge curand la nivelul lui 2007", a completat Tinu Sebesanu. El spune, astfell, ca problema mare in hoteluri nu atat gradul de ocupare, ci rata medie de ocupare. Gradul de ocupare "sta bine" in hotelurile din Romania, explica Sebesanu. Asta in conditiile in care in Bucuresti este undeva intre 55% si 70%. Insa problema consta in rata medie foarte mica, comparativ cu toate tarile din regiune, iar din Europa avem printre cele mai mici rate, mai ales ca Bucurestiul este o destinatie preponderent, undeva la 70%, pentru turism de business, zona care a pus mare presiune pe preturi. sursa