Rezultatele cautarii

Renovarea Aeroportului Băneasa a fost finalizată în proporție de 96%, anunță CNAB într-o informare recent. Inedit este faptul că acesta este cel mai vechi aeroport funcțional din lume și în top trei cele mai vechi la nivel mondial. fiind inaugurat în 1920, dar deschis în locul unui aerodrom înființat în 1912. De-a lungul vremii au avut loc mai multe investiții pentru dezvoltarea acestui obiectiv deosebit de important pentru România. Lucrările la clădirea Aeroportului Băneasa, care are forma unei elice cu trei pale, au fost finalizate recent, anunță Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) într-un comunicat. Poate mulți nu știu asta, dar vorbim despre unul dintre cele mai vechi aeroporturi din lume și singurul funcțional cu această vechime, având 109 ani de activitate. Totuși, acesta ajunsese într-o stare deplorabilă, motiv pentru care a fost reabilitat în cadrul unui proiect de renovare de 66 de milioane de lei. Este vorba despre obiectivul de investiţii "Reabilitarea şi refuncţionalizarea interioarelor clădirilor A, B şi Rotondă de la Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu (AIBB-AB)". Contractul s-a cifrat la 66.629.040, lei fără TVA (inclusiv cheltuieli diverse şi neprevăzute), valoarea decontată fiind în procent de 96%. Antreprenorii acestor lucrări de anvergură au fost SC Bog'Art SRL (lider de asociere), UTI Grup SA (asociat), UTI FM (subcontractant), garanţia lucrării fiind de 73 de luni de la încheierea lucrărilor. Povestea Aeroportului Băneasa Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa, numit și Aurel Vlaicu, după numele marelui aviator român, este considerat al treilea cel mai vechi aeroport din lume încă funcţional. Mai mult, Băneasa este considerat cel mai vechi care nu şi-a întrerupt activitatea aeronautică. Amplasat în cartierul bucureștean Băneasa, poartă numele pionierului aviatic român Aurel Vlaicu. Mai mult acesta este considerat al doilea ca mărime din România, după Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Acesta a fost inaugurat în anul 1920, fiind situat la 7 km nord de București, pe DN1, la 90 m altitudine, pe o suprafață de 128 de hectare. În prezent dispune de o pistă cu o lungime de 3200 m lungime și 60 m lățime. Până în 1970 a fost principalul aeroport din București. Cum a început totul În anunl 1909, Louis Blériot a efectuat primele zboruri pe terenul hipodromului particular de la Băneasa, o porțiune din vechea moșie a contesei de Montesquiou. Apoi, la 1 august 1912, Liga Aeriană Română, condusă de principele George Valentin Bibescu a deschis la Băneasa o școală de pilotaj pentru piloți militari. Ulterior, aerodromul devine aeroport. Acestuia i se adaugă și o școală de pilotaj pentru piloți civili și Aeroclubul Regal Român. În anul 1920 este înființată Compania de Navigație Aeriană Franco-Română, prima companie de transport aerian din lume, pentru pasageri, mărfuri și poștă. Ulterior, în anul 1923 iau naștere, pe Aeroportul Băneasa, atelierele Companiei de Navigație Aeriană Franco-Română, precursoarele Întreprinderii de Reparații Motoare de Avion (IRMA) din anii ’60-’70 și ale actualei Societăți Comerciale ROMAERO. În anii 1947-1952 a fost construită și noua clădire a aerogării Băneasa, în forma unei elice cu trei pale, care a fost renovată în prezent. Recent, aeroportul Băneasa a fost folosit de companii de aviație mici, mai ales cele de zboruri ieftine. Din 25 martie 2012, Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu a fost închis pentru companiile low-cost, zborurile fiind mutate pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București din Otopeni.

București, 10 noiembrie 2021 – Olympus, unul dintre cei mai mari producători de lactate de pe piața locală, aniversează zece ani de la deschiderea celei mai mari și avansate tehnologic fabrici de lactate din țară, prin lansarea primei sticle de lapte r-PET, produsă cu pâna la 35% plastic reciclat, 100% reciclabilă. Fabrica de Lapte de la Hălchiu a fost inaugurată în 2011, ca urmare a unei investiții Greenfield de peste 55 de milioane de euro, și a fost construită pe o suprafață de 25.000 mp, în județul Brașov. În cei zece ani de activitate a Fabricii de Lapte de la Hălchiu, s-a ajuns la peste 139 de milioane de euro investiție totală, sumă investită în echipamente de ultimă generație pentru recepția și procesarea laptelui, precum și în tehnologii performante pentru ambalarea produselor finite, fabrica ajungând în prezent să se întindă pe o suprafață de peste 39.000 mp. Nivelul înalt de tehnologizare a fabricii, alături de investițiile continue au transformat Olympus într-un jucător de top pe piața locală, care produce lactate de cea mai înaltă calitate, atât pentru piața locală, cu lapte colectat de pe teritoriul României, cât și pentru piețe externe. La zece ani de la deschidere, Fabrica de Lapte funcționează la 65% din capacitatea totală, iar Olympus este lider în colectarea laptelui de la fermieri români, având o capacitate de recepție de peste 1.000.000 L/zi. Capacitatea zilnică a liniilor de producţie ale fabricii este de 550 tone de lapte de consum la sticlă PET și UHT în ambalaje TetraPak, 170 tone de iaurt şi 120 tone de brânzeturi. “Povestea Grupului Hellenic Dairies din care Olympus face parte îmbină tradiția, expertiza și pasiunea. În 2011, când am inaugurat Fabrica de Lapte, am început cu 90 de angajați și cu planuri de dezvoltare ambițioase. Zece ani mai târziu, ne mândrim cu cea mai modernă și avansată fabrică de lactate din țară, cu o echipă de aproape 500 de angajați și cu peste 170 de produse în portofoliu. Filosofia și valorile noastre se bazează pe respect pentru natură, mediu înconjurător și oameni, lucru care se reflectă în activitatea noastră de zi cu zi și în produsele iubite de consumatori din 47 de țări din toată lumea. Celebrăm cei zece ani de reușite cu un simbol al încrederii că împreună vom putea construi un viitor mai bun, prin lansarea primului lapte ambalat în sticlă r-PET, realizată cu până la 35% plastic reciclat, 100% reciclabilă“, a declarat Dimitrios Kelas, Director General Fabrica de Lapte Brașov. În 2017, ca parte din strategia de sustenabilitate a companiei, Olympus a implementat în fabrică reciclarea selectivă și a inaugurat propria stație de producție de biogaz, în urma unei investiții de 4 milioane de euro. Tehnologia folosită a ajutat la reducerea cu pâna la 40% a gazului metan și la scăderea semnificativă a emisiilor de dioxid de carbon ale fabricii. Anul acesta, Olympus își continuă angajamentul și devine primul brand în categoria produselor lactate care introduce sticla r-PET, cu pâna la 35% plastic reciclat și 100% reciclabilă. Utilizarea r-PET (PET reciclat), în comparație cu PET-ul convențional, reduce emisiile de dioxid de carbon cu 52%, contribuind în practică la protecția mediului și a planetei în sine. *** Despre Hellenic Dairies Grupul Hellenic Dairies are peste zece ani de prezență la raft pe piața românească, perioadă în care a investit constant pe plan local. Fabrica de lactate Olympus de la Hălchiu, județul Brașov, a fost inaugurată în 2011, iar producția sa este destinată atât pieței locale, cât și exporturilor. Cu sediul în orașul Trikala din Grecia, Hellenic Dairies este o afacere de familie aflată la a treia generaţie de producători de lactate, cu operațiuni în 47 de ţări din toată lumea. În prezent, Olympus deține cinci fabrici în trei țări (Grecia, România și Bulgaria), care produc o gamă completă de lactate, brânzeturi, băuturi vegetale și sucuri naturale, o fabrică de apă minerală naturală, în Halkidiki, și o fabrică de băuturi răcoritoare, în Trikala.

Daca este sa comparam initiativele pe programe de suport, din alte tari, destinate IMM-urilor aflate in dificultate pe perioada pandemiei, cat si executia acestora, vom observa ca Romania a pierdut deja batalia. Cand o calamitate loveste la nivel planetar, afacerile mici si medii sunt cele mai vulnerabile si au nevoie de suport imediat din partea statului, prin programe de sustinere financiara lansate si executate rapid. Statul Roman este codas (din nou!) la capitolul organizare a unui cadru de sustinere al zecilor de mii de afaceri care au avut nevoie de sustinere pentru a supravietuii perioadei COVID. Prin comparatie, tari precum Franta si Germania, luate in prezentare ca si exemplu, au actionat rapit si eficient in vederea combaterii efectelor devastatoare generate de catre pandemie. Zeci de mii de societati comerciale si persoane autorizate au fost sustinute prin programe de ajutor financiar, aprobate, implementate si executate rapid. Pentru ca de asta au nevoie societatile aflate in dificultate, suport si executie rapida pe acel suport. COVID-19: Sumar Suport financiar guvernamental pentru afaceri la data de 25 august 2021 - Franta & Germania Mii de societati comerciale din Romania, care aveau implicare in ecosistemul HoReCa, au fost decimate de catre efectele generate de pandemie, si asta sub privirile lipsite de empatie si minim suport al guvernului tarii noastre. Programele de ajutor au fost lansate greoi si cu stangacie, de catre un aparat de guvernamant parca rupt de realitate, iar executiile menite sa aduca o gura de oxigen celor aflati la capatul puterilor, au intarzieri enorme. Putem spune ca lipsa de implicare ( incompetenta ) a Guvernul României, "asfixiaza", la propriu, afacerile din HoReCa.

Industria ospitalităţii: Ritmul de analiză a dosarelor pentru ajutorul de la stat este prea lent. Jumătate din firme ar putea înceta activitatea până la primăvară Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) îşi exprimă îngrijorarea în privinţa ajutorului promis din partea statului pentru sectorul industriei ospitalităţii şi anunţă că ritmul de analiză a dosarelor firmelor eligibile pentru a primi sprijin este extrem de lent. Potrivit reprezentanţilor ANAT, cel mai afectat domeniu în acest an şi jumătate de pandemie a fost turismul. „Am avut perioade de lockdown, am avut perioade cu restricţii care au împiedicat traficul turistic, atât în România, cât şi în străinătate. Numărul turiştilor străini a scăzut în această perioadă cu peste 94%, iar participarea la târgurile de turism a fost anulată, fiind prima dată în ultimii 40 de ani când România nu a mai participat la Târgul de turism la Londra (World Travel Market), cel mai important târg de profil din lume", arată sursa citată. ANAT mai menţionează că schema de ajutor financiar pentru capital de lucru oferit IMM-urilor (între care erau eligibile şi cele din turism) s-a oprit după circa două treimi din derularea lui; „câteva mii de aplicaţii respinse - cele mai multe pe motive exclusiv birocratice – şi alte câteva mii care, deşi se regăsesc în listă ca admise, nu au în acest moment nicio speranţă că vor mai primi aceşti bani după ce au făcut eforturi uriaşe de a păstra în toată această perioadă toţi salariaţii, aceasta fiind una dintre condiţiile dure pe care au trebuit să şi le asume în momentul aplicării.”, transmit reprezentanţii sectorului „Paradoxal, deşi nu se găsesc resurse financiare pentru aceste mii de IMM-uri care susţin lunar bugetul statului şi plătesc salarii multor zeci de mii de angajaţi, guvernul a redeschis măsura similară dedicată întreprinderilor fără niciun angajat, cu contribuţii insignifiante la bugetul statului şi din a cărei listă de potenţiali eligibili lipsesc tocmai liber profesioniştii autorizaţi (ex: ghizii de turism) şi societăţile comerciale cu activitate în turism şi conexe", adaugă ei. Potrivit acestora, în toate celelalte ţări europene, domeniile turism si HORECA au fost şi sunt în continuare sprijinite prompt, sub multiple forme: granturi nerambursabile, împrumuturi fără dobândă, garanţii ale statului pentru rambursarea serviciilor neprestate etc. „În România, o iniţiativă legislativă de garantare a voucherelor compensatorii a putrezit prin sertarele diferitelor ministere şi instituţii pentru că nimeni nu a fost în stare să evalueze impactul bugetar", spun reprezentanţii ANAT. Ei susţin că singurul act normativ pentru sprijin dedicat exclusiv turismului şi HORECA (în care li s-a făcut loc ulterior şi organizatorilor de evenimente), care a trecut prin două guverne, aniversează un an de la promulgare. „Doar puţin peste 10.000 de întreprinderi au aplicat, adică aproximativ 13% din estimările ce se regăsesc în fundamentarea OUG 224/2020, semn că la data deschiderii aplicaţiei un procent însemnat din operatorii economici din domeniu fie deja închiseseră, fie au considerat inacceptabile condiţiile impuse pentru eligibilitate, fie au fost descurajaţi sau chiar blocaţi de birocraţia pe care o implică depunerea cererii.”, tranmite sursa citată. Ce arată datele publicate de MEAT „Chiar şi aşa însă, cu un număr de aplicanţi de circa 7 ori mai mic decât cel estimat, la 4 luni de la închiderea aplicaţiei şi demararea procesului de evaluare, acesta evoluează într-un ritm ridicol: conform datelor publicate periodic de către MEAT, în săptămâna 15-22 octombrie s-a demarat evaluarea a 332 de aplicaţii, în următoarea săptămână (22-29 octombrie) a 152 de aplicaţii iar în ultima săptămână a doar 43 de aplicaţii, la nivelul tuturor celor 9 agenţii regionale de IMM-uri la care fiecare are un număr consistent de angajaţi cu astfel de atribuţii. În aceeaşi perioadă, nici numărul aplicaţiilor „în curs de clarificare”, deci cele pentru care firmele au depus contestaţii, nu a scăzut semnificativ: de la 690 la 15 octombrie, la 542 în 22 octombrie, 418 în 29 octombie şi 414 cazuri în 5 noiembie. În condiţiile în care nici sutele de contestaţii nu sunt soluţionate în termenul legal, ne întrebăm cât va mai dura în acest ritm procesul de evaluare şi, mai ales, câţi ani ar fi durat dacă numărul aplicanţilor ar fi fost mai aproape de cel estimat iniţial?", se întreabă conducerea ANAT. Asociaţia arată că îngrijorător este şi faptul că 20% dintre aplicaţiile evaluate au fost respinse, mare parte chiar şi după soluţionarea contestaţiilor şi, în proporţie covârşitoare, pe motive pur birocratice. „Multe dintre aceste cazuri vor inunda instanţele de judecată însă, până vor ajunge să fie soluţionate, vor crea puternice dezechilibre concurenţiale în piaţă şi vor împinge aplicanţii la testarea unor veritabile tehnici de supravieţuire. Dorim să atragem atenţia celor care răspund de acest program în acest moment, domnului Prim Ministru interimar Florin Cîţu, domnului ministru interimar al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Virgil Popescu, precum şi celor care vor veni în structura guvernamentală, că este periclitată existenţa acestor firme întrucât, conform analizei noastre, fără acest sprijin, jumătate dintre firme îşi vor înceta activitatea până la primăvară", mai spune ANAT. Care sunt solicitările ANAT De asemenea, ANAT solicită şi finalizarea, până la data de 20 noiembrie 2021, a evaluării aplicaţiilor şi a contestaţiilor aflate pe rol, transmiterea, cel mai târziu la finele lunii noiembrie, a contractelor de finanţare către beneficiari, precum şi retransmiterea contractelor semnate de către reprezentanţii Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) pe măsură ce şi de îndată ce acestea se vor fi întors semnate de către beneficiari şi demararea plăţilor în limita creditului bugetar aprobat. ANAT mai cere şi reanalizarea cererilor respinse pe motive ce ţin de formă şi nu de fond, respectându-se principiul prevalenţei substanţei economice asupra formei, precum şi redeschiderea aplicaţiei pentru întreprinderile care, deşi se regăseau între potenţialii beneficiari eligibili, nu au putut aplica ori le-a fost distorsionată aplicaţia de erori ale platformei electronice dedicate. sursa: adevarul.ro

Prima etapă a investiţiei a fost finalizată • Copos: "În 30 iunie 2022, Athenee Palace Hilton va fi un hotel total nou" Reprezentanţii ANA Hotels au anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, finalizarea primei etape din procesul de renovare a hotelului Athenee Palace Hilton, respectiv "Aripa nouă" cu cele 132 de camere. Investiţia în renovarea şi modernizarea hotelului-monument istoric din centrul Capitalei a fost calculată, iniţial, la valoarea de 25 de milioane de euro, dar se preconizează că, până la finalul proiectului, se va ajunge la 30 milioane euro. Valoarea primei etape a proiectului de renovare a ajuns la 13 milioane de euro. Finanţarea obiectivului de investiţie a fost realizată prin BRD - Groupe Societe Generale, care are o colaborare de peste 20 de ani cu ANA Hotels. Planificarea proiectului a durat cinci ani şi implementarea primei părţi a investiţiei s-a finalizat într-un timp record, respectiv în mai puţin de şase luni, beneficiarii investiţiei considerând că anul trecut este momentul perfect pentru derularea lucrărilor, întrucât, în contextul pandemiei, gradul de ocupare a hotelului era de sub 10%. Noua aripă va fi pusă în funcţiune săptămâna viitpare, iar cea de-a doua etapă a procesului de reabilitare, care presupune inclusiv refacerea exteriorului hotelului, va fi demarată în octombrie anul curent si urmează să fie finalizată în timp de nouă luni. Conceptul arhitectural a fost realizat de compania "Alexander James International" din Londra, prin proiectanţii Richard Morton şi Sarah Brooker. Implementarea efectivă a conceptului a fost realizată de compania românească "Inegal Design", prin arhitecţii Radu Grosu şi Mihaela Mircea, iar antreprenor general a fost compania "Bog'Art". Noua înfăţişare a camerelor Athenee Palace Hilton are la bază un concept de amenajare actual, elegant, dar complementar cu istoria de peste 107 ani a hotelului. Un accent puternic s-a pus pe calitatea materialelor folosite, iar particularităţile tehnice sunt definite de tehnologii avansate şi inovatoare de ultimă generaţie, pentru ca oaspeţii să se bucure de o şedere unică într-o locaţie de prestigiu, având facilităţi luxoase şi totodată moderne, au subliniat reprezentanţii companiei. "Am demolat totul în camerele renovate, până la cărămidă, şi am refăcut instalaţiile, echipamentele, pereţii, tavanele, mobilierul. Este foarte complicat de făcut acest lucru, au fost prezente la lucru 400-500 de persoane zilnic, inclusiv sâmbetele. Compania care a realizat lucrările - Bog'Art - a fost aproape ireproşabilă. S-a comportat ca un ceas elveţian, foarte scump pentru noi, dar a fost o echipă aproape perfectă, asemenei inginerilor care s-au implicat neîntrerupt pe parcursul investiţiei. Am folosit doar piatră naturală şi lemn de stejar, iar acoperişul este o adevărată uzină, cu echipamente care fac ca energia folosită să fie una eficientă, ceea ce va ajuta la reducerea cheltuielilor cu utilităţile", a spus, printre altele, George Copos, proprietarul ANA Hotels, anunţând că, în 30 iunie 2022, Athenee Palace Hilton va fi un hotel total nou. Sprijinind industria hotelieră în redefinirea călătoriilor sustenabile, prin acest proiect, Athenee Palace Hilton şi-a dorit minimizarea pierderilor termice, prin re-proiectarea completă a sistemelor de alimentare cu apă, a celor de climatizare şi a întregii tâmplării exterioare şi interioare. Astfel, Athenee Palace Hilton urmăreşte reducerea amprentei asupra mediului şi integrarea investiţiilor ca proiecte cu impact social prin inovaţii ecologice şi tehnologice. Agenda de cameră imprimată cu informaţiile esenţiale privind serviciile hoteliere, precum şi cele utile despre oraş, va fi integrată într-un sistem inteligent al televizoarelor din cameră. "Odată cu redeschiderea hotelului Athenee Palace în 1996, sub brandul Hilton Hotels & Resorts, locaţia a continuat să fie o parte esenţială a istoriei Bucureştiului, găzduind unele dintre cele mai memorabile evenimente", a spus directorul general Rainer Gieringer al hotelului, adăugând: "Suntem foarte încântaţi să aducem un aspect proaspăt şi contemporan acestei proprietăţi iconice, pe măsură ce continuăm să inovăm modul în care oferim ospitalitate de clasă mondială oaspeţilor noştri şi comunităţii". Hotelul Athenee Palace Hilton a fost construit în 1914 şi este prevăzut cu 278 de camere şi apartamente, 13 săli de şedinţe, un club de sănătate cu piscină şi două restaurante, o terasă şi un bar. Unitatea hotelieră este parte integrantă a ANA Hotels, companie ce deţine şi operează şi hotelul Crowne Plaza Bucureşti, trei unităţi hoteliere la Poiana Braşov - Sport, Bradul şI Poiana - şi Hotelul Europa, cu centrul SPA ANA Aslan Health Spa din Eforie Nord. Pandemia a constituit o frână în derularea activităţii companiei, anul trecut, cifra de afaceri realizată în 2020 reprezentând mai puţin de 15% din cifra de afaceri realizată într-un an normal de companie, a spus, ieri, George Copos. Reprezentanţii ANA Hotels şi-au exprimat speranţa ca, în acest an, situaţia să se îndrepte şi afacerile companei să se ridice la 50-60% din valoarea celor realizate în 2019. Povestea hotelului din centrul Capitalei a început în 1912, pe locul unde se afla Hanul Gherasi. Proiectul, grandios pentru acea vreme, a urmat planurile arhitecţilor Daniel Renard şi Teophile Bradeau şi a fost finalizat în 1914. Daniel Renard a fost principalul reprezentant al mişcării artistice Art Nouveau în România, onoare care i se conferă pentru un singur edificiu, Cazinoul din Constanţa. Hotelul a fost prima clădire cu mai multe etaje din Bucureşti, dar şi cu structură din beton armat. Faţada sa era una în stil clasic, bogat decorată cu stucaturi, în stil Art Nouveau. Când s-au finalizat lucrările, hotelul avea 149 de camere şi zece apartamente decorate în stilul Ludovic al XIV-lea cu mobilier lucrat în Franţa şi Anglia. Restaurantul era amenajat la parter, cu o sală stil baroc, de aproape 305 mp. A fost şi este unul dintre cele mai luxoase locuri din Bucureşti, recunoscut pentru recepţiile şi ceaiurile dansante încă de la deschidere. Era un hotel mirobolant, care aducea Parisul la Bucureşti. Athenee Palace devine, odată cu trecerea anilor, locul preferat de întâlnire şi cazare din inima Bucureştiului pentru tot mai mulţi oameni ai vremii. Acesta este motivul pentru care, în 1965, este construită aripa nouă a clădirii, care va include o grădină, un restaurant, un bar de zi şi o terasă. Chiar dacă de-a lungul timpului Athenee Palace a suferit numeroase renovări, el a rămas un simbol arhitectural al Bucureştiului. Prin renovarea pe care a început-o ANA Hotels anul trecut, se doreşte continuarea poveştii acestui simbol de arhitectură către generaţiile viitoare. sursa: Bursa.ro

In perioada 24 - 30 Ianuarie 2022, ANBCT Romania va organiza evenimentul culinar-educational "Saptamana Educatiei Culinare", un eveniment destinat bucatarilor profesionisti. Evenimentul se va desfasura in decursul a sapte zile si va avea 7 module diferite a cate 3 ore fiecare. Se va putea participa la unul sau mai multe module, in functie de preferintele si disponibilitatea participantilor. Evenimentul se va desfasura in capitala, urmand sa anuntam toate detaliile in momentul in care vom lansa campania de inregistrare. Locurile vor fi limitate din cauza capacitatii locatiilor de desfasurare a modulelor. Inregistrarea si accesul la acest eveniment va fi GRATUIT pentru membrii ANBCT Romania! Pentru alte informatii referitoare la acest eveniment, va rugam sa luati legatura cu domnul Laurenţiu Mâță, Director de Evenimente si Comunicare in cadrul ANBCT Romania / email: office@anbct-romania.ro / Mobil: 0726671227

Măsurile de subvenţionare şi salvare a companiilor le-au ajutat pe acestea în 2020 să depăşească un an cu provocări fără precedent, dar nu au rezolvat problemele companiilor vulnerabile, iar sectorul HoReCA a fost cel mai impactat, înregistrând în ansamblul său o scădere de 77% a profitabilităţii, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Alina Popa, director comercial Coface. "În anul 2020, măsurile de subvenţionare şi salvare a companiilor le-au ajutat să depăşească un an cu provocări fără precedent, însă nu au rezolvat problemele companiilor vulnerabile, ci doar le-au ajutat să câştige timp. Este de la sine înţeles: un om sărac şi îndatorat care primeşte un nou împrumut nu este un om care a câştigat la loto. Banii sunt împrumutaţi şi trebuie înapoiaţi. Mai mult decât atât, vulnerabilităţile companiilor au fost accentuate, companiile sunt mai îndatorate, au o capitalizare mai redusă, creditarea comercială a crescut şi trebuie să avem în vedere că măsurile de susţinere din 2021 au fost de 10-11 ori mai mici decât cele din 2020 şi gradual acest suport va fi retras. Prin urmare, vor fi nevoite să se descurce într-un context în care avem în continuare un risc sanitar prezent şi cu impact evident în economie, avem dezechilibre pe partea de supply chain, lanţ de furnizare, şi avem o inflaţie în creştere, deci este de aşteptat să avem şi costuri de finanţare impactate de această inflaţie în creştere, care vor impacta buna funcţionarea companiilor mai vulnerabile în perioada următoare", a explicat Alina Popa. În ceea ce priveşte efectul pandemiei asupra mediului de afaceri din România, aceasta a semnalat că, dacă privim consolidat datele financiare ale companiilor, agregându-le într-un singur bilanţ, se poate constata, anul trecut, că, faţă de o variaţie nesemnificativă de sub 0,03% a cifrei de afaceri consolidate în 2020 faţă de 2019, gradul de îndatorare a crescut la 78% versus 72% în 2019 şi 65% în 2007, la criza anterioară, iar gradul de capitalizare a companiilor din România s-a redus. "Uitându-ne pe partea de activ, observăm o creştere semnificativă a creanţelor comerciale, dar şi a datoriilor pe termen scurt, care ajung la maxime istorice. Practic, activele circulante acoperă doar 95% din datoriile pe termen scurt ale companiilor. Deci, avem o vulnerabilitate pe termen scurt şi o dependenţă de rostogolire a datoriilor. Uitându-ne în structura activelor circulante, constatăm că această creştere este influenţată practic de creşterea soldului creanţelor comerciale, care a ajuns până la valoarea de 430 miliarde lei. Creşterea este de 38 miliarde, aproape 10%, în timp ce soldul creditelor bancare a crescut cu 6 miliarde lei, până la 123 miliarde. Constatăm că cea mai mare parte a finanţărilor vine din zona creditelor comerciale, creditelor de la furnizori. Raportul dintre creditele care provin de la furnizori din achiziţii de bunuri şi plata la termen versus soldul datoriilor bancare este de 3,5 la 1. Iar dacă ne uităm la această creştere de 38 miliarde lei a creanţelor pusă în contrapartidă cu creşterea de doar 6 miliarde a creditelor bancare practic constatăm ca doar 15% din această creştere a creanţelor este susţinută de o creştere a creditării bancare, iar 85% e finanţată prin creditare comercială, bani de la furnizori prin achiziţii făcute cu plata la termen", a mai spus directorul Coface. Ea a adăugat că a avut loc, în consecinţă, şi o creştere a termenului mediu de plată a facturilor către furnizori, care a ajuns în 2020, pe acest bilanţ consolidat, la 117 zile, ceea ce este aproape dublu faţă de acum zece ani, când era de aproximativ 60 de zile. "Toate aceste vulnerabilităţi sunt cu atât mai accentuate cu cât companiile sunt mai mici şi au o putere de negociere mai mică. Cu alte cuvinte, IMM-urile sunt şi mai afectate decât arată această imagine globală", a punctat Alina Popa. Oficialul Coface a subliniat că, dacă ne uităm către sectoarele în care îşi desfăşoară activitatea aceste companii, vedem sectoare mai puţin afectate, cum ar fi cel al construcţiilor, unde creşterea creanţelor este însoţită şi de o majorare a cifrei de afaceri, dar vedem şi sectoare cu o creştere a creanţelor şi o reducere a cifrei de afaceri, cum sunt cel al transporturilor, industria HoReCa, industria extractivă şi zona activităţilor recreative. "Practic, sectorul HoReCa a fost cel mai sever impactat în 2020. El a înregistrat în ansamblul său o contracţie a veniturilor de aproximativ 39% şi o scădere de 77% a profitabilităţii", a punctat Alina Popa. El a participat joi la videoconferinţa "IMM - Pregătim ieşirea din criză", ediţia a II-a, organizată de publicaţia online Profit.ro, alături de Team Innovation Media.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)

10.000 de angajați aduși din Asia muncesc deja în restaurantele și hotelurile din România, și e bătaie și pe ei! Problemele de acum ale sectorului HoReCa Pe lângă scăderea activităţii, sectorul HoReCa se confruntă şi cu o mare problemă de la începutul pandemiei şi până acum: lipsa personalului. După cum arată Ion Biriş, preşedinte HORA, în România lucrează circa 10.000 de angajaţi din ţări non - UE, majoritatea din Nepal, Vietnam şi Sri Lanka. „Salariile acestora sunt de 5-700 de euro net, cazarea şi cele câteva mii de euro aducerea lor în România. Problema este că legislaţia nu ne securitizează, iar muncitorii pot schimba angajatorul în câteva luni”, spune Biriş. „Estimativ, căci nu avem un număr exact, industria HoReCa a absorbit până acum în jurul a 10.000 de angajați din țări Non-UE. Majoritatea lanțurilor mari hoteliere din Bucureşti, dar şi din alte oraşe mari, precum şi restaurante au apelat la importul de forță de muncă. Condițiile pentru importul de personal sunt încă foarte greoaie, astfel că anagajaţii sunt în număr mic față de deficitul enorm ce trebuie acoperit, ajuns astăzi la peste 50.000 de oameni”, spune Ion Biriş, preşedinte al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA). Biriş arată că muncitorii veniţi din Asia au cam acelaşi salariu cu cel al angajaţilor din sectorul HoReCa din ţara noastră, de 5-700 de euro net, dar în plus li se asigură cazarea. De asemenea sunt costurile de aducere în ţară care sunt de câteva mii de euro. Există însă o problemă: „Legislaţia nu te securitizează. Muncitorul poate să plece după câteva luni la un alt angajator. Încercăm să schimbăm legislaţia în aşa fel încât cel căruia îi pleacă un muncitor adus din ţările non-UE să primească de la următorul angajator al acestuia măcar costurile de aducere în ţară. Aşa cum arată reprezentantul HORA, în această situaţie s-a ajuns din cauza pandemiei, care a indus sentimente de nesiguranţă şi i-au determinat pe foarte mulţi dintre angajaţii din turism să părăsească industria şi să se reprofileze. Motiv pentru care industria Horeca lucrează cu o organigramă de maximum 80%. Iar completarea locurilor libere nu poate fi făcută foarte repede deoarece structura Ministerului Afacerilor Externe nu permite eliberarea a mai mult de 3.000 de permise de muncă. Din acest motiv, aducerea unui muncitor din ţările asiatice durează în jur de șase luni. Industria a înregistrat o scădere de 30-40% doar în octombrie. Preşedintele Hora se plânge de lipsa unor reglementări clare La toate acestea se adaugă marile probleme de fond ale industriei: pandemia care a condus la reducerea vânzărilor cu 30%-40% numai în luna octombrie 2021. „Noi supravieţuim pentru că am primit ajutoarele de la stat cu plata şomajului tehnic şi suspendarea taxelor către stat pe durata stării de alertă. Dar după ridicarea acesteia vor începe într-adevăr problemele. În plus, analiza dosarelor pentru proiectul 20% – compensare de la stat de 20% din diferenţa dintre cifrele de afaceri din 2019 şi din 2020 – avansează foarte greu. S-au înscris peste 10.000 de companii, iar sumele solicitate sunt între 8.000 și 2.000.000 de lei. Dintre, acestea, circa 2.000 de companii au fost până acum respinse, 6.400 admise, 700 încă în curs de evaluare și încă 1.200 neevaluate. Dar aceste ajutoare nu au venit şi fără ele nu ştim cât mai rezistăm”, spune Ion Biriş. Datorită pandemiei şi restricţiilor impuse de aceasta, controalele vin de la foarte multe instituţii: de la ITM, poliţia locală, DSP (circa 5-6 controale pe zi după cum arată Biriş). „Amenda şi închiderea localurilor se face fără să existe o legislaţie clară. Sunt frânturi de lege pe care le aplică fiecare în felul lui”, arată preşedintele HORA. În concluzie, Ion Biris spune că industria Horeca are nevoie de o mai mare reglementare, de predictibilitate, de corelarea luării unor măsuri restrictive în context pandemic, în funcţie de nişte norme metodologice bine stabilite, studii în baza cărora să fie luate măsurile restrictive.

♦ Antreprenorul deţine magazinele Comtesse du Barry, restaurantul Le Bistrot Francais, o afacere de distribuţie de vinuri şi un butic hotel, acesta din urmă controlat alături de dezvoltatorul imobiliar One United. Cristian Preotu, fondatorul grupului Le Manoir, activ în domeniul gastronomiei fine, spune că perioadele de criză sunt cele mai bune pentru a face investiţii. Cu toate că pandemia a afectat considerabil sectorul HoReCa, unde antreprenorul activează, el a continuat să investească. La începutul lunii octombrie, grupul Le Manoir şi dezvoltatorul imobiliar One United au cumpărat boutique hotelul Carpathian Lodge Măgura din Buzău, tranzacţie în valoare de 2,35 mil. euro. Vânzătorul este un antreprenor străin care nu mai locuieşte în România. Noii proprietari urmează să realizeze investiţii de circa un milion de euro în renovare şi amenajare, pentru ca apoi proprietatea să fie gata să primească oaspeţi. Le Manoir, care deţine mai multe restaurante şi magazine de gastronomie fină, va opera businessul din judeţul Buzău. „Va fi un hotel de lux, acum lucrăm la amenajare. Sperăm ca în prima fază să fie gata până la sfârşitul acestui an. Apoi o să facem lucrări mai ample, care sperăm să fie gata anul viitor“. Preotu spune că ia în calcul să mai in­ves­tească în hoteluri de tip boutique în Bucureşti, dar se uită şi către alte zone ale ţării precum Munţii Apuseni şi Delta Dunării. Cu toate că pandemia a schimbat semnificativ comportamentul consu­matorilor, Cristian Preotu spune că el nu a observat acest lucru la clienţii pe care îi are, oameni cu venituri mari. „Suntem pe o nişă a populaţiei în care obiceiurile de consum nu se schimbă pe fondul crizelor.“ Relais&Chateaux Le Bistrot Français Antreprenorul deţine magazinele Comtesse du Barry, restaurantul Le Bistrot Francais, o afacere de distribuţie de vinuri şi un butic hotel, acesta din urmă controlat ală­turi de dezvoltatorul imobiliar One United. În 2019, grupul Le Manoir a deschis un magazin în Paris, înregistrând afaceri totale de 6 milioane euro, însă anul trecut a fost nevoit să închidă printre altele Sushi Room, un local specializat în gastronomia japoneză. El spune că în toată această perioadă marcată de pandemie partea de retail a mers cel mai bine, iar afacerile grupului s-au majorat anul trecut faţă de nivelul înregistrat în 2019. „În 2021 estimez că vom avea o creştere de 20-25% faţă de anul trecut. Cred că vom ajunge la o cifră de afaceri de 7 mil. euro pe tot grupul.“ Totuşi, cel de-al patrulea val al pandemiei se resimte şi în vânzările grupului Le Manoir, iar traficul din restaurante a scăzut, având în vedere că înainte veneau mulţi turişti străini, care acum sunt de nevăzut, şi nu se mai organizează nici mese de business.

Un nou lanţ de restaurante fast-food. Americanii de la Popeyes vor 90 de localuri în franciză şi se vor bate cu McDonald’s şi KFC pe piaţa de 2 mld. lei de fast-food. Primul restaurant din România urmează să fie deschis în 2022 Fondatorii Salad Box aduc în România un nou brand de restaurante, după ce au semnat un acord cu compania americană Popeyes, care urmează să deschidă 90 de restaurante pe piaţa locală în următorii 10 ani. Acordul semnat cu Sterling Cruise, companie fondată de Dan Isai şi alţi antreprenori români, marchează şi intrarea reţelei pe piaţa est-europeană, brandul având în prezent unităţi în Spania şi Elveţia, potrivit Mediafax. Primul restaurant din România urmează să fie deschis în 2022. ”Suntem fericiţi că putem anunţa intrarea pe piaţa din România, unde avem planuri ambiţioase, pentru a aduce pe piaţă unul dintre cele mai populare branduri de restaurante la nivel global. Popeyes este unul dintre brandurile de restaurante cu cea mai rapidă creştere în SUA”, a spus David Shear, preşedinte pentru Pieţe Internaţionale al Popeyes Louisiana Kitchen. Sterling Cruise a fost lansată în 2014 şi operează aproape 40 de restaurante în România. În afară de Salad Box, reţea pe care a extins-o şi pe plan extern, grupul a dezvoltat şi alte branduri, precum Pep & Pepper, Taksim sau Resto Aperto

Celebra emisiune matinala "Good Morning America" de la postul ABC a transmis, in direct, un reportaj de la Castelul Bran, cu ocayia sarbatoarei de Halloween. Castelul a fost prezentat ca o destinatie turistica foarte apreciata de catre vizitatorii americani. In 2019, 1.000 de americani, care au plătit 329 de dolari pentru a se distra o noapte în Castelul Contelui Dracula, dar şi pentru a vizita alte obiective din ţară, cum ar fi Biserica Neagră din Braşov sau Cetatea Poienari, una dintre principalele cetăţi ale lui Vlad Ţepeş.

Lanțul de cafenele TED’S COFFEE CO anunță deschiderea unei noi locații la parterul clădirii One Tower, parte a proiectului multifuncțional One Floreasca City din Bucuresti, și ajunge la o rețea de 47 de cafenele. Aceasta este a doua cafenea pe care TED’S COFFEE CO o deschide în proiectele One United Properties, după inaugurarea cafenelei de la One Herăstrău Office. Noua cafenea TED’S COFFEE deschisă la One Tower a implicat o investiție de 200.000 euro și are o suprafață de 129 de metri pătrați „Suntem extrem de încântați de parteneriatul pe care îl avem cu grupul ONE. Aceasta este a doua cafenea pe care o deschidem într-un proiect ONE și urmează cel puțin două locații noi în anul 2022. Avem multe valori în comun, una dintre cele mai importante dintre acestea fiind atenția deosebită în ceea ce privește calitatea produselor și a serviciilor oferite”, a declarat Vasi Andreica, fondator TED’S COFFEE COMPANY. „Comunitatea de la One Tower va avea acces la o paletă variată de servicii, iar cafeaua bună nu putea lipsi din arealul mediului de lucru. Suntem bucuroși că cei de la Ted’s Coffee au deschis acest punct de lucru cu cafea de specialitate, de care se vor bucura atât echipele care își desfășoară activitatea aici, cât și rezidenții din complex”, spune Mihai Păduroiu, CEO Office Division One United Properties. TED’S COFFEE vine în completarea ofertei comerciale și gastronomice din proiectul One Floreasca City, care găzduiește și restaurantele Samsara, Elephante, Meat2Eat și clinica Sanador. One Tower este prima clădire de birouri din Romania care a obținut certificarea LEED v4 Platinum Building Design and Construction din partea US Green Building Council. Parte a proiectului multifuncțional One Floreasca City, clădirea de birouri clasă A One Tower se diferențiază față de celelalte proiecte certificate LEED din România cu cel mai mare punctaj obținut, 86 de puncte, conform versiunii actuale a standardului. Ca urmare a implementării strategiilor și soluțiilor practice propuse de standardul LEED, One Tower oferă chiriașilor posibilitatea de a funcționa sustenabil, iar angajaților acestora un spațiu de lucru sănătos și productiv. De asemenea, One Tower deține și certificarea WELL Health-Safety, care confirmă că sănătatea și siguranța chiriașilor sunt pe primul loc. Prin poziția sa în cartierul Floreasca, One Tower oferă tuturor celor care își desfășoară activitatea în clădire acces la parcuri, restaurante, cafenele, dar și priveliște panoramică asupra lacului. sursa

Comitetul Național pentru Situații de urgență (CNSU) a decis astăzi, 22 octombrie 2021, noile măsuri restrictive, ce urmează să fie aprobate de guvern. Hotărârea numărul 91 privind stabilirea unor măsuri epidemice suplimentare în scopul gestionării riscului de infectare cu Covid urmează să fie aprobată de guvern, iar restricțiile vor intra în vigoare, cel mai probabil, de luni, 25 octombrie 2021.În ceea ce privește funcționarea activității din industria HoReCa, CNSU a propus următoarele măsuri: Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor, cafenelelor, etc., în interiorul clădirilor, precum și la terase este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, în intervalul orar 05.00-21.00. Interzicerea desfășurării activității operatorilor economici care activează în domeniul comerțului/prestărilor de servicii în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private, indiferent de rata de incidență cumulată la 14 zile, pentru o perioadă de 30 zile, în intervalul orar 21.00-05.00. Între orele 21.00-05.00, operatorii economici pot activa doar în relația cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu. Măsura se aplică și activităților sau evenimentelor organizate și desfășurate de persoanele fizice, operatorii economici, instituțiile publice în următoarele domenii – instituții muzeale, biblioteci, librării, cinematografe, instituții de spectacole și/sau concerte etc. organizate și desfășurate în spații închise sau deschise, precum și săli de sport sau piscine interioare; Interzicerea activității în baruri, cluburi și discoteci. Interzicerea, pentru o perioadă de 30 zile, a organizării și desfășurării evenimentelor private (nunți, botezuri, mese festive etc.), cursurilor de instruire, workshop-urilor și conferințelor, precum și a concertelor și spectacolelor organizate în alte spații deschise sau închise cu excepția celor special destinate care aparțin instituțiilor de spectacole și/sau concerte. Accesul la toate activitățile și evenimentele organizate în perioada de 30 de zile pentru care se propun măsurile din prezenta hotărâre, precum și accesul în cadrul centrelor comerciale, unităților de cazare, restaurantelor, cafenelelor sau altor unități de alimentație publică în care se pot consuma produse alimentare sau băuturi alcoolice sau nealcoolice comercializate, să fie permis doar persoanelor vaccinate sau trecute prin boală și care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. De la această obligație, referitoare la accesul controlat, sunt exceptate activitățile din unitățile de alimentație publică în care doar se comercializează produsele alimentare și băuturile alcoolice sau nealcoolice dispuse în afara centrelor comerciale, târgurile, bâlciurile și talciocurile. Obligația de vaccinare sau trecere prin boală impusă pentru participarea la activitățile și evenimentele prevăzute mai sus sau pentru acces în incinta centrelor comerciale, unităților de cazare, restaurantelor, cafenelelor sau altor unități de alimentație publică în care se pot consuma produse alimentare sau băuturi alcoolice sau nealcoolice comercializate, nu se aplică copiilor care au vârsta mai mică sau egală cu 12 ani dacă sunt însoțiți de un adult vaccinat sau trecut prin boală. De asemenea, se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție în toate spațiile publice închise și deschise, precum și la locul de muncă și în mijloacele de transport în comun și se interzice, pentru o perioadă de 30 zile, circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 22:00-05:00, cu anumite excepții..

Noile restricţii în vigoare de luni vor afecta masiv industria ospitalităţii şi vor duce la un nivel de activitate redus, susţin reprezentanţii din domeniu, menţionând că o mare problemă este reprezentată de lipsa compensaţiilor financiare imediate. „Restricţiile ne duc din nou la un nivel de activitate redus cu circa 70-75% faţă de 2019 şi asta trebuie cumva compensat prin scheme de sprijin sau prin facilităţi fiscale. Altfel, la al 4-lea şoc adus industriei e clar că ne va fi extrem de greu să rezistăm”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), Călin Ile. În opinia sa, restricţiile care se introduc luni vor afecta cu siguranţă încă o dată industria ospitalităţii, care „a suferit şi suferă extrem de mult încă de la declanşarea pandemiei”. „Cred însă că problema cea mai mare nu este legată acum de restricţii (pentru că nevoia unor măsuri care să ajute din punct de vedere medical este evidentă), ci de compensaţiile cu care statul român vine pentru susţinerea economică. Noi nici măcar compensaţiile pentru 2020 nu le-am primit, despre 2021 ce să mai vorbim”, a adăugat preşedintele FIHR. Călin Ile consideră firesc ca statul să susţină atât angajaţii din turism, cu măsuri precum kurzarbeit şi ajutor de şomaj, în condiţiile în care aceştia nu-şi pot practica meseria din cauze medicale, cât şi antreprenorii din turism, aşa cum au făcut şi fac toate statele europene. De asemenea, preşedintele Alianţei pentru Turism (APT), Dragoş Anastasiu, a afirmat că toate aceste restricţii vor afecta încă o dată masiv această „industrie a zâmbetului”. „Măsurile au parţial, din punctul meu de vedere, fracturi logice (inclusiv din punct de vedere medical), iar lipsa compensaţiilor financiare imediate este de neînţeles şi neacceptat în contextul în care suntem la peste 18 luni de la începutul pandemiei şi există şi cheia rezolvării care se cheamă vaccin şi testare”, a subliniat Dragoş Anastasiu. În opinia sa, măsurile restrictive actuale vor afecta o dată în plus industria ospitalităţii, a evenimentelor şi pe cea culturală. „Chiar şi fără acest moment, aceste industrii se aflau într-un moment extrem de greu atât timp cât au fost cele mai afectate în ultimele 18 luni, iar măsurile compensatorii ori nu au existat, ori au fost insuficiente ori au venit extrem de greu sau încă nu au venit deloc deşi sunt reglementate. Chiar dacă suntem conştienţi de problema sanitară, nu putem înţelege şi accepta faptul că vin noi restricţii fără ca, în acelaşi moment, să se vină din partea autorităţilor şi cu compensaţii financiare. Pe de altă parte, cu toată înţelegerea noastră şi responsabilitatea de care putem face oricând dovadă, nu înţelegem faptul că ‘certificatul verde’ este reinventat ca şi definiţie doar în România, în sensul în care cei nevaccinaţi dar testaţi sunt excluşi. Înţelegem că statul român vrea să protejeze nevaccinaţii pe costurile companiilor”, a mai spus preşedintele APT. În opinia sa, ceea ce este şi mai puţin de înţeles este interzicerea în totalitate a oricăror evenimente, inclusiv cele de training sau corporate, chiar şi dacă s-ar face doar cu persoane vaccinate (sau testate). „În continuare nu înţelegem de ce se vorbeşte despre vaccinaţi versus nevaccinaţi în loc să se vorbească despre imunizaţi versus neimunizaţi. Cu alte cuvinte sunt excluşi de la o viaţă semi-normală şi cei care au imunizare naturală (eventual dovedită prin anticorpi în sânge) dacă nu au adeverinţă de trecere prin boală. Şi asta în cazul specific ţării noastre unde mai mult de jumătate din populaţia de la oraşe este trecută prin boală (în largă majoritate fără adeverinţă de la DSP )”, a adăugat Dragoş Anastasiu. Pe de altă parte, Daniel Mischie, vicepreşedinte HORA, consideră că noile restricţii au un impact minimal asupra industriei HoReCa. „Impactul este minimal pentru că ne referim doar la programul de funcţionare, până la ora 21:00. Altfel, oricum aceste restricţii existau. Green Pass-ul era deja implementat în restaurante. Vânzările au scăzut în oraşe cu 30-50%, odată cu introducerea Green Pass-ului, iar în rural, unde lumea este mai puţin vaccinată, chiar cu 70-80%”, a precizat Daniel Mischie. Guvernul a aprobat modificarea hotărârii privind prelungirea stării de alertă, stabilind măsuri suplimentare de control al pandemiei de COVID-19, prin care se interzice, începând de luni, pentru o perioadă de 30 de zile, organizarea de evenimente private, devine obligatorie masca de protecţie, iar pentru multe activităţi va fi necesar certificatul de vaccinare sau de trecere prin boală.

Sissoko Sidia, concurent în primul sezon MasterChef România, a murit! Simpaticul și totodată foarte îndrăgitul bucătar a fost găsit fără suflare în propria locuință. După cum anunță Știrile PRO TV, Sissoko Sidia a fost găsit mort în locuința lui din București. El ar fi avut COVID-19! La MasterChef România, Sissoko Sidia fusese înscris de partenera lui de la acea vreme, iar în urma emisiunii de la PRO TV, el și-a îndeplinit un vis: acela de a-și lua diploma de bucătar.

Impunerea de către autorităţi a verificării certificatului digital pentru covid la recepţiile hotelurilor va fi o măsură inevitabilă în domeniul hotelurilor în cazul în care valul 4 al pandemiei va escalada, declarat, joi, pentru Agerpres, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), Călin Ile. „Sunt îngrijorări (în interiorul sectorului hotelier, n.r.) privind valul 4 care riscă să ameninţe activitatea hotelieră din toamnă, şi de aceea mesajul nostru este ca lumea să se vaccineze, fiind singura soluţie la nivel internaţional. Noi, ca membri ai HOTREC (organizaţia patronală europeană a HoReCa, n.r.), urmărim ce fac alte ţări, acolo deja s-a implementat certificatul digital în recepţiile de hoteluri, şi probabil că dacă valul 4 va evolua, va fi singura măsură pe care o vom putea îmbrăţişa şi noi, ca activitatea să continue. Nu mai putem accepta restricţionări generale: dacă pandemia va evolua într-un stil alarmant, cred că singura soluţie este să îi restricţioneze pe cei nevaccinaţi sau neposesori ai certificatului covid”, a afirmat Călin Ile. Liderul FIHR a subliniat însă că operatorii de hoteluri nu militează pentru niciun fel de restricţii. „Nu spun că noi vom implementa (certificatul digital covid în recepţiile hotelurilor, n.r.), pentru că noi nu milităm pentru niciun fel de restricţii, dar dacă situaţia va fi complicată, atunci cred că aceasta va fi singura măsură pe care statul o va putea lua. Deci nu blocări generale, cum au mai fost, pentru că blocajul general ar fi catastrofal pentru turismul românesc, şi nu numai pentru turism. Ar trebui ca activitatea să funcţioneze indiferent ce se întâmplă, iar dacă situaţia e gravă, să funcţioneze doar pentru posesorii de certificat de sănătate covid„, a menţionat Călin Ile. Preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România a estimat că măsura nu ar scădea numărul de clienţi ai sectorului hotelier, deoarece majoritatea consumatorilor de servicii hoteliere sunt deja vaccinaţi. „Nu mă pricep în detaliu la segmentarea celor care s-au vaccinat, dar să nu uităm că România are o mare zonă de rural, unde procentul de vaccinare e mai redus, deci dacă am lua centrele urbane sau populaţia care călătoreşte cu scop de vacanţă, am vedea că rata de vaccinare e oarecum mai acceptabilă, chiar dacă încă nu e la nivelul ţărilor din Vest. Deci dacă segmentăm doar populaţia care consumă servicii hoteliere, am vedea că e un procent mai mare de populaţie vaccinată, deci riscurile n-ar trebui să fie atât de mari. În plus, probabil că mai există populaţie imunizată prin trecerea prin boală, deci în mod normal n-ar exista termen de comparaţie cu ce s-a întâmplat toamna trecută”, a apreciat Călin Ile. Preşedintele FIHR a apreciat că în lunile de toamnă care urmează activitatea din sectorul turistic va fi mai mare cu 25% faţă de cea înregistrată în toamna anului trecut, chiar în condiţiile apariţiei valului 4 al pandemiei. „Noi am demonstrat în cele 18 luni că avem o rezilienţă mare, ne-am adaptat costurile la minimumul posibil, echipele noastre sunt la limită şi asta ne va face ca, dacă activitatea nu va creşte, să nu creştem nici noi numărul angajaţilor, ceea ce e o problemă, pentru că forţa de muncă e o problemă pentru toată industria. (…) Din punctul meu de vedere, activitatea economică (în industria hotelieră, n.r.) va fi mai bună în ciuda pandemiei, pentru că lumea nu mai poate bloca total. Noi am spus că în 2021 industria va creşte cu 25% faţă de 2020, ceea ce credem că se va întâmpla inclusiv în aceste patru luni de toamnă, chiar în condiţiile apariţiei valului 4, pentru că va fi incomparabil mai bine decât a fost anul trecut. (…) Oamenii au reînceput să călătorească, atât în scop personal cât şi în scop de afaceri, mai ales pe măsură ce au căpătat încredere după vaccinare. Mizez foarte mult pe ideea că vaccinarea ar putea să fie relansarea sectorului nostru şi m-aş bucura ca tot mai mulţi români să meargă să-şi facă acest vaccin, care să-i ajute şi pe ei şi pe noi”, a încheiat Călin Ile. Preşedintele FIHR a participat joi la evenimentul prin care grupul hotelier internaţional Accor a anunţat lansarea în România a produselor hoteliere Tribe şi Adagio, care vor funcţiona într-un nou hotel din Bucureşti, Nest+ Basarab, care urmează să fie construit în următorii ani în zona podului Basarab. sursa

Majoritatea restaurantelor pregătesc majorări de prețuri până la finele anului, dar și schimbări de meniuri. 62% dintre proprietarii de restaurante consideră o prioritate schimbarea meniurilor, iar 45% cred că serviciile de livrare vor rămâne o componentă importantă a activității. 33% din restaurante planifică creșterea prețurilor în 2021, cea mai ridicată pondere de până acum și doar 23% mai preconizează o diminuare a activității. Creșterea costurilor din partea furnizorilor capătă importanță, fiind menționată de 40% dintre aceștia. Aceste concluzii sunt incluse Barometrul Gault&Millau și se bazează pe aproximativ 100 de chestionare și interviuri efectuate cu reprezentanți ai industriei ospitalității din peste 10 orașe din România. Ce schimbări vor face restaurantele 62% - vor modifica meniurile 45% - vor crește numărul livrărilor 33% - vor crește prețurile 23% - vor diminua activitățile Principalele provocări ale restaurantelor 51% - traficul redus de clienți 46% - pierderea unor angajați cheie 40% - creșterea costurilor furnizorilor Schimbări în comportamentul clienților 73% - creșterea interesului pentru calitatea ingredientelor 47% - creșterea timpului petrecut în restaurant 26% - scăderea bonului mediu

In data de 28 Iunie, la Kronwell Hotel in orasul Brasov, s-a desfasurat prima editie a Cupei Carpatilor in Arta Culinara, eveniment competitional organizat de catre Top Hospitality Romania, in parteneriat cu Asocia ţ ia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism , alaturi de sponsorul principal CELLI Romania si partenerii: Kimbo Romania , Kronwell Hotel , Culinary Arts School Brasov , FNDA - Federatia Nationala a Degustatorilor Autorizati , Victorita Pescarita , Thermomix Romania , Vighor , Bilancia , Hausmann World , Le Sommelier Brasov , TEC , Fuchs . Evenimentul a atras echipe in special din judetul Brasov dar si din orase ca Sibiu, Constanta si Focsani. Cele trei categorii de concurs la care participantii si-au putut inregistra participarea ca echipa sau individual, au fost: Categoria A : Platou Rece Festiv ( Carne de Vanat / tematica: muntii Carpati) Categoria B : PREPARAT INDIVIDUAL in viziunea concurentului / echipei ( FEL PRINCIPAL) / ( Carne de Vanat si vita, tematica: muntii Carpati ) Categoria C : Desert ( Tematica impusa: Muntii Carpati ) Pentru a incuraja participarea in mediul competitional, Culinary Arts School Brasov a acordat trei premii in valoare totala de 7500 de lei, reprezentand participarea primilor trei clasati la categoria A - Platou Rece Festiv ( Carne de Vana / tematica: muntii Carpati), la un Master Class organizat la Brasov, cu tematica " Preparate de Evenimente". Juriul competitiei a fost asigurat de catre o salba de profesionisti ai ANBCT Romania, castigatori al competitiilor locale si internationale: Stefan Bercea , ( Jurat ) Presedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism-România, un profesionist cu o experienta vasta atat competitionala, cu multiple premii nationale si internationale, dar si unul dintre cei mai apreciati jurati din Romania. Ioan Florescu , ( Jurat ) membru al Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism, multimplu castigator al concursurilor nationala si internationale, Medaliat cu bronz – 2004 Olimpiada Gastronomică, Erfurt – Germania, si Aur – 2016 Olimpiada Gastronomică, Erfurt – Germania. Flavian Dobre , ( Jurat ) Maestru Cofetar in Romania, membru in Echipa Nationala a Bucatarilor care ne-a reprezentat anul trecut la Olimpiada Culinara de la Stuttgart, multimplu castigator al concururilor nationale si internationale. Emanuel Mocan , ( Jurat ) Castigator al concursului Arena Bucatarilor 2017, castigator al Les Chefs en Or Juniori in 2014, castigator al locului 3 la Les Chefs en Or Seniori in 2018, Capitan al Echipei Nationale de Bucatari Juniori la Olimpiada Culinara de la Stuttgart 2020 unde a castigat alaturi de echipa sa, medaliile de argint si bronz. Carmela Dragomir , ( Observator ) membra a Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism, multipla campioana si castigatoare a concursurilor nationale si Internationale, Medalie de Aur la individual – Cupa Mondială în Arta Culinară, Luxexpo 2014, Medalie de Bronz – Olimpiada Culinară IKA 2012 si medaliile de Argint si Bronz la editia din 2008. Castigatorii acestei prime editii ai Cupei Carpatilor in Arta Culinara sunt: CATEGORIA A: Platou Rece Festiv ( Carne de Vana / tematica: muntii Carpati): Locul I: Echipa Bran Moeciu formata din Florin Ciobanu si Marinica Bejenaru Locul II: Echipa Hotel Alpin ( Brasov ) formata din Mihalache Laura, Cretu Danut Cosmin si Dinu Draghici Locul III: Echipa Hotel Kristal ( Focsani ) foarmata din Vrânceanu Florina, Mocanu Catalin si Alexandru Mihaela CATEGORIA B: PREPARAT INDIVIDUAL in viziunea concurentului / echipei ( FEL PRINCIPAL) / ( Carne de Vanat si vita, tematica: muntii Carpati ) Locul I: Echipa Bran Moeciu formata din Florin Ciobanu si Marinica Bejenaru Locul II: Echipa Ciutacu Gheorghe ( Sibiu ) Locul III: Hirschküken ( Codlea ) formata din Mihăilă Mihăiță si Bostan Dorina CATEGORIA C: Desert ( Tematica: Muntii Carpati ) Locul I: Echipa Perpetual Moments Cakes ( Constanta ) formata din Ruse Daniela, Draica Geta si Predescu Cezar Locul II: Echipa Bran Moeciu formata din Florin Ciobanu si Marinica Bejenaru Locul III: Hirschküken ( Codlea ) formata din Mihăilă Mihăiță si Bostan Dorina Va invitam sa vizitati aici galeria de imagini de la eveniment!

Organizația Patronală HORA, autoritatea reprezentativă a industriei Ospitalității românești, își urmează misiunea declarată de a susține și de a promova interesele și valorile comune ale membrilor săi, iar săptămâna aceasta și-a desemnat noua conducere. Adunarea Generală a HORA reunită cu doar câteva zile înainte de termenul anunțat de relaxare a restricțiilor, a avut ca principal obiectiv alegerile pentru noul mandat de Președinte HORA. S-au dezbătut de asemenea subiecte presante pentru industrie în acest moment și cele mai adecvate abordări, precum și soluții pentru a dezvolta organizația. S-a avut în vedere propunerea Board-ului pentru poziția vacantă și voturile exprimate, astfel că noul mandat de Președinte va fi preluat de Ion Biriș. Așteptările pentru noul președinte sunt crescute, HORA exprimându-și speranța că acesta va depune toate eforturile pentru a continua inițiativele organizației și pentru a atinge obiectivele ce vizează întreaga industrie a Ospitalității. Ion Biriș – Acționar Loft Grup și BDG Import, este un antreprenor curajos care declară că provocările industriei îl motivează, cu atât mai mult cele de reprezentant în structuri oficiale ale HORECA. Vă reamintim câteva din realizările din mandatul recent încheiat și evoluția organizației HORA avându-l ca președinte pe Daniel Mischie (cuprinzând inclusiv perioada dificilă martie 2020 – mai 2021): O creștere de 50% a numărului de membri HORA; Peste 300 de petiții și scrisori deschide adresate autorităților cu apel de sprijin a industriei: redeschiderea teraselor, crearea unui plan de redeschidere a restaurantelor pe etape, participare activă la grupuri de lucru în cadrul Alianței pentru Turism; Peste 130 de întâlniri cu autoritățile Statului; Inițierea a mai bine de 20 de proiecte cu măsuri concrete de sprijin a HORECA; Ce obiective ambițioase îl așteaptă pe noul președinte HORA: Debirocratizarea procesului de autorizare a unităților de alimentație publică; Promulgarea Legii bacșișului; Proiectul 0 taxe pe salariul minim pe economie; Creșterea numărului de membri și a notorietății HORA; Soluții la principala și recurenta provocare a industriei – Criza de personal. HORA și-a asumat misiunea de a apăra interesele industriei și de a fi un sprijin pentru antreprenorii din domeniu. Ghidată de valori precum: tradiție, etică în afaceri și curaj, organizația înțelege nevoia antreprenorilor de a găsi suport prin apartenența la o comunitate puternică.

Guvernul a aprobat ca domeniul HoReCa să fie scutit de plata impozitului specific până la 25 decembrie, a anunţat premierul Florin Cîţu. „Astăzi am adoptat un nou text într-o ordonanţă a finanţelor care nu era pe ordinea de zi. Acest text nu era pe ordinea de zi, dar am eliminat sau scutim de plata impozitului specific domeniul HoReCa până la finalul anului, până la 25 decembrie; această scutire expira în această lună şi atunci prelungim această scutire pentru domeniul HoReCa până la finalul anului – a fost aprobată şi aceasta în şedinţa de guvern de astăzi”, a declarat premierul, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.