Măsurile de subvenţionare şi salvare a companiilor le-au ajutat pe acestea în 2020 să depăşească un an cu provocări fără precedent, dar nu au rezolvat problemele companiilor vulnerabile, iar sectorul HoReCA a fost cel mai impactat, înregistrând în ansamblul său o scădere de 77% a profitabilităţii, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Alina Popa, director comercial Coface.
"În anul 2020, măsurile de subvenţionare şi salvare a companiilor le-au ajutat să depăşească un an cu provocări fără precedent, însă nu au rezolvat problemele companiilor vulnerabile, ci doar le-au ajutat să câştige timp. Este de la sine înţeles: un om sărac şi îndatorat care primeşte un nou împrumut nu este un om care a câştigat la loto. Banii sunt împrumutaţi şi trebuie înapoiaţi. Mai mult decât atât, vulnerabilităţile companiilor au fost accentuate, companiile sunt mai îndatorate, au o capitalizare mai redusă, creditarea comercială a crescut şi trebuie să avem în vedere că măsurile de susţinere din 2021 au fost de 10-11 ori mai mici decât cele din 2020 şi gradual acest suport va fi retras. Prin urmare, vor fi nevoite să se descurce într-un context în care avem în continuare un risc sanitar prezent şi cu impact evident în economie, avem dezechilibre pe partea de supply chain, lanţ de furnizare, şi avem o inflaţie în creştere, deci este de aşteptat să avem şi costuri de finanţare impactate de această inflaţie în creştere, care vor impacta buna funcţionarea companiilor mai vulnerabile în perioada următoare", a explicat Alina Popa.
În ceea ce priveşte efectul pandemiei asupra mediului de afaceri din România, aceasta a semnalat că, dacă privim consolidat datele financiare ale companiilor, agregându-le într-un singur bilanţ, se poate constata, anul trecut, că, faţă de o variaţie nesemnificativă de sub 0,03% a cifrei de afaceri consolidate în 2020 faţă de 2019, gradul de îndatorare a crescut la 78% versus 72% în 2019 şi 65% în 2007, la criza anterioară, iar gradul de capitalizare a companiilor din România s-a redus.
"Uitându-ne pe partea de activ, observăm o creştere semnificativă a creanţelor comerciale, dar şi a datoriilor pe termen scurt, care ajung la maxime istorice. Practic, activele circulante acoperă doar 95% din datoriile pe termen scurt ale companiilor. Deci, avem o vulnerabilitate pe termen scurt şi o dependenţă de rostogolire a datoriilor. Uitându-ne în structura activelor circulante, constatăm că această creştere este influenţată practic de creşterea soldului creanţelor comerciale, care a ajuns până la valoarea de 430 miliarde lei. Creşterea este de 38 miliarde, aproape 10%, în timp ce soldul creditelor bancare a crescut cu 6 miliarde lei, până la 123 miliarde. Constatăm că cea mai mare parte a finanţărilor vine din zona creditelor comerciale, creditelor de la furnizori. Raportul dintre creditele care provin de la furnizori din achiziţii de bunuri şi plata la termen versus soldul datoriilor bancare este de 3,5 la 1. Iar dacă ne uităm la această creştere de 38 miliarde lei a creanţelor pusă în contrapartidă cu creşterea de doar 6 miliarde a creditelor bancare practic constatăm ca doar 15% din această creştere a creanţelor este susţinută de o creştere a creditării bancare, iar 85% e finanţată prin creditare comercială, bani de la furnizori prin achiziţii făcute cu plata la termen", a mai spus directorul Coface.
Ea a adăugat că a avut loc, în consecinţă, şi o creştere a termenului mediu de plată a facturilor către furnizori, care a ajuns în 2020, pe acest bilanţ consolidat, la 117 zile, ceea ce este aproape dublu faţă de acum zece ani, când era de aproximativ 60 de zile.
"Toate aceste vulnerabilităţi sunt cu atât mai accentuate cu cât companiile sunt mai mici şi au o putere de negociere mai mică. Cu alte cuvinte, IMM-urile sunt şi mai afectate decât arată această imagine globală", a punctat Alina Popa.
Oficialul Coface a subliniat că, dacă ne uităm către sectoarele în care îşi desfăşoară activitatea aceste companii, vedem sectoare mai puţin afectate, cum ar fi cel al construcţiilor, unde creşterea creanţelor este însoţită şi de o majorare a cifrei de afaceri, dar vedem şi sectoare cu o creştere a creanţelor şi o reducere a cifrei de afaceri, cum sunt cel al transporturilor, industria HoReCa, industria extractivă şi zona activităţilor recreative.
"Practic, sectorul HoReCa a fost cel mai sever impactat în 2020. El a înregistrat în ansamblul său o contracţie a veniturilor de aproximativ 39% şi o scădere de 77% a profitabilităţii", a punctat Alina Popa.
El a participat joi la videoconferinţa "IMM - Pregătim ieşirea din criză", ediţia a II-a, organizată de publicaţia online Profit.ro, alături de Team Innovation Media.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Comentarios