Rezultatele cautarii

Hilton, unul dintre cele mai mari lanturi hoteliere din lume, va renunta la cartelele magnetice care permit accesul clientilor in camere, acestea urmand sa fie inlocuite cu smartphone-uri, scrie presa internationala. Ceea ce a fost o adevarata revolutie in industria hoteliere – inlocuirea cheilor traditionale cu cartelele magnetice – ar putea deveni istorie, tehnologia din ziua de azi urmand sa ia locul celei deja traditionale. Lantul hotelier Hilton a implementat un sistem prin intermediul caruia clientii isi vor putea folosi smartphone-urile pe post de chei de acces in camerele de hotel. Un inceput in aceasta era digitala este foarte aproape, Hilton oferind posibilitatea clientilor sa isi faca check-in la hotel si sa isi aleaga o camera pe baza unul plan digital de care hotelul respectiv dispune. Pana la finele acestui an 4.000 de hoteluri din lantul international Hilton vor beneficia de o astfel de functie, tehnologia urmand sa functioneze prin intermediul unei aplicatii care momentan este disponibila doar pentru dispozitivele cu iOS (Apple) si Android (Google). Acest lucru, sustin reprezentantii lantului hotelier, va elimina cozile de la receptia hotelului, iar cazarea se va putea face intr-un mod mult mai simplu. Incepand cu anul viitor insa lantul hotelier isi propune sa dezvolte aceasta tehnologie si sa transforme modul in care clientii pot intra in camera – tot prin intermediul telefonului mobil. “Am petrecut ultimii ani testand diferite metode prin care sa facilitam accesul clientilor in camerele noastre”, a declarat Christopher J. Nassata, presedintele si CEO-ul Hilton Worldwide. Hilton se asteapta sa doteze mai multe hoteluri cu astfel de functie in cursul anului viitor in SUA si pana la finalul anului 2016 la nivel global. Ar fi pentru prima data cand un lant hotelier testeaza si utilizeaza functiile unui smartphone la o scara atat de larga.

Peste un miliard de euro, fonduri europene, vor avea la dispoziţie comunităţile izolate din Delta Dunării pentru diferite proiecte. Printre acestea se numără drumul expres Constanţa-Tulcea-Isaccea-Măcin. De asemenea, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral are pregătite 12 cereri de finanţare pentru lucrările de apărare împotriva inundaţiilor. În acelaşi timp există proiecte în valoare totală de 70 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii rutiere, dezvoltarea comunităţilor locale şi asigurarea unui nivel de trai îmbunătăţit pentru populaţie, spun reprezentanţii autorităţilor locale. Alte patru cereri de finanțare sunt făcute pentru porturile din Tulcea, Sulina, Mahmudia și Isaccea. sursa: Digi24

A intrat prima dată în bucătărie pe la 14 ani, într-un restaurant din Italia. Spăla vase, ajuta personalul în pofida faptului că nu cunoştea nici limba şi niciun dram de bucătărie. Apoi a făcut o şcoală de bucătari, s-a angajat într-un restaurant, a ajuns sous-chef, ulterior head-chef în alt local din Peninsulă şi de doi ani conduce bucătăria restaurantului Il Corso de la Arcul de Triumf. Chef Cătălin Brezuică este specializat în bucătăria specifică nordului Italiei, dar nu numai. Ce înseamnă viaţa de bucătar? Trebuie să-ţi placă, să ai grijă, să îţi pese de ceea ce faci. Spre exemplu, când gătesc, mă gândesc dacă eu aş mânca preparatul pe care ţi-l fac, că sunt ouă prăjite, că sunt cartofi prăjiţi, supă de peşte, dorada în sare... Dacă pe mine nu mă încântă la sfârşit acest preparat, pe tine de ce te-ar încânta?! Eu aşa pun problema şi aşa gândesc; mulţi evită să vadă lucrurile într-adevăr cum stau. Unii muncesc doar pentru bani, e un salariu destul de bunicel faţă de alte meserii. Da, dar salariul mare vine după mult timp! Într-adevăr. Înseamnă sacrificii – familia, prietenii, sărbătorile, o zi onomastică, pentru că toate weekendurile eşti la muncă. De Crăciun, de revelion, de Paşte eşti la muncă. Este un sacrificiu mare, dar într-un final, dacă ai reuşit să menţii targetul şi să fii OK, eşti răsplătit într-un fel sau altul, dar şi obosit în acelaşi timp, nu neapărat fizic cât psihic. "Am adaptat anumite preparate pentru clienţii români" De ce aş veni la Il Corso ca să mănânc din mâna ta? În primul rând, atmosfera, poziţionarea locaţiei, având în vedere că nu mai este alt restaurant în faţa Arcului de Triumf. În al doilea rând, câteva dintre preparatele pe care le pregătesc nu ai ocazia să le mănânci în alte locuri. De exemplu, tagliatelle ghiaccetti cu peşte-gheaţă. Peştele-gheaţă este un peştişor de mare foarte mic, alb, sărat. Sincer, nu am văzut pe cineva dintre clienţii noştri să ne spună că este folosit şi în alte locuri. Toată mâncarea pe care o facem aici este gustoasă, plăcută, uşoară, în acelaşi timp, nu folosim "conservăraie", nu folosesc, de exemplu, tempura la plic, doar arunc apă caldă şi am făcut tempura. Aduc lucruri pe care le-am învăţat în Italia. Este bucătărie tradiţională sau adaptată? Nu, e o bucătărie un pic adaptată. Bine, am folosit şi câteva preparate tradiţionale, tipic veneţiene, adică aceeaşi reţetă care se făcea acum câteva sute de ani şi la care, efectiv, nu am schimbat nimic. Practic însă, şi o bucătărie mai creativă, pe imaginaţia mea, pe anumite preparate, cu o reţetă-bază, care sunt stricte şi de acolo poţi să te desfăşori cu imaginaţia. Uite, am vrut să schimb acea salată caprese care se face peste tot, m-am gândit cum aş putea să o "upgradez". Se vindea, dar am vrut să îi dau un avantaj şi am creat un tartar de caprese: un castravete tăiat cubuleţe, o roşie, fără coajă, fără suc şi seminţe, tăiată cubuleţe, cu un pesto de busuioc, condimentată foarte light, de vară, foarte răcoritoare, mi s-a părut o idee bună, chiar a avut succes. Cum îmi aleg pastele şi cum le gătesc? Atenţie la ingredientele care se folosesc în acele paste! Pot să fie făcute cu ou, care au o gătire diferită, cum pot să fie fără ou, cu apă şi făină de semola, care au iarăşi alt gust; depinde de paste, ai altă fierbere, pe care tu poate nu o ştii. În schimb, cele cu ou şi cele proaspete se fierb în maximum patru-cinci minute; acele gragnano, cum le spune şi în Italia, se fierb în 15 minute. Toţi au mers pe ideea al dente, dar mulţi nu ştiu ce înseamnă exact asta, ori le fierb prea mult, ori le lasă prea crude. Câtă apă punem? De obicei, când alegi paste, întotdeauna este bine să faci undeva la două porţii, eu spun că este suficient. Şi îţi trebuie cam 1,5 litri de apă. Pastele trebuie să fie aruncate în apă, să fie acoperite, să aibă apă din belşug. Unii spun să pui sare înainte de fierbere, alţii, în timpul fierberii. Mie nu mi-a schimbat cu nimic dacă am pus-o la început sau la sfârşit. Ulei? Nu. Nu ştiu de ce se pune aici, pentru că nu faci mămăligă. Chiar mi s-a mai întâmplat să primesc această întrebare: pui ulei în apa de la paste? De ce ar trebui să pun ulei?! Mulţi spun ca să nu se lipească. Da, dar gândeşte-te că tu automat la acele paste ţi-ai pregătit şi un sos separat. Le-ai scos din apă, le-ai scurs şi în secunda doi le-ai aruncat deja în sos, deci pastele tale nu ar trebui să respire. Dar, odată ce respiră 10 minute, un sfert de oră, le laşi pe uscat. Într-adevăr, acolo amidonul îşi face treaba şi încep să se lipească, dar odată ce le-ai aruncat şi le-ai amestecat în sos de roşii, în sos ragu, sos de carne, orice sos ai vrea tu să-i pui (şi un sos proaspăt, din trei roşii tăiate, puţin ulei, este bun), nu le mai lasă să se încleieze. Asta e singura treabă cu uleiul. A, dacă vreau să-mi fac o prefierbere, am nişte prieteni care vin la mine acasă să mănânce şi vreau să-mi gătesc două kilograme de paste că nu am timp să le fac seara şi vreau să mi le prefierb, atunci, da, le scot din apă, le răcesc şi după aceea le stropesc cu ulei de măsline sau de floarea-soarelui pentru a nu se lipi, ca să le folosesc după trei-cinci ore. Nu condimentaţi în exces Alte trucuri ale bucătăriei italieneşti? Ei merg foarte mult pe aromele naturale. Nu condimentează în exces. Trucul meu – acelaşi. Mie îmi place gustul natural al mâncării. Mă refer mai mult la peşte. Odată ce peştele este proaspăt, e OK, arată bine, miroase frumos, nu văd de ce ar trebui să-l dau cu oregano, să-i bag o creangă de rozmarin în gură, să-i storc trei tone de zeamă de lămâie. E pur şi simplu textura cărnii care se topeşte în gură! OK, un pic de gust, un pic de ulei, sare, piper, dar mai mult de atât nu, pentru că prefer ca acel client să simtă gustul peştelui, să-şi dea seama exact ce mănâncă. Dacă i-l stropesc şi îi pun cinci sosuri sau unul în care am băgat şapte tipuri de condimente, deja am tăiat gustul peştelui şi clientul nu simte pe ce dă banii. El cere peşte cu sos, nu sos cu peşte. "Am avut posibilitatea de a fura un pic meseria. E un avantaj foarte mare să şi furi, nu numai să întrebi. Asta mi se pare cea mai simplă metodă de a învăţa un preparat, după care sunt reţete, mici detalii; atunci, da, poţi să întrebi." - CHEF CĂTĂLIN BREZUICĂ "Un baby calamar la grătar are nevoie de 30-40 de secunde ca să se facă. Automat, tigaia sau plita trebuie să fie foarte încinsă." "Pastele de casă nu sunt aşa uşor de făcut, dar poţi să le faci gen paste rustice. Acasă le tai la cuţit, mai strâmbe, mai drepte. Ai nevoie doar de făină, ou, apă, sare şi puţin ulei." sursa: ziarulring.ro

Sa vii la restaurant cu vinul de acasa, pare un lucru de neconceput pentru cei mai multi dintre administratorii acestui tip de unitati comerciale, dar si pentru foarte multi clienti. Daca pana acum, majoritatea restaurantelor va permiteau acest lucru numai in cazul unor evenimente speciale, in urma negocierii taxei, incepand de astazi, aveti ocazia de a servi vinul preferat, in cadrul restaurantului Taverna Racilor, pentru o taxa de numai 19 lei. De ce taxa de dop? In tarile cu o cultura a serviciilor din ospitalitate mult mai ridicata decat a noastra sa consumi in restaurant vinul de acasa si sa platesti gazdei o suma de bani pentru asta este un lucru cat se poate de normal. Aceasta taxa, numita si taxa pe dop, nu este perceputa ca bacsis sau spaga, ea reprezinta contravaloarea efortului pe care il face personalul localului cu deschiderea, decantarea si servirea vinului adus de acasa. Taxa de dop este mai mult decat o suma de bani platita restaurantului pentru deschidere si servirea unei sticle de vin provenite din afara meniului sau, ea reprezinta o norma de convenienta. Plata acestei sume de bani nu trebuie sa fie perceputa ca fiind o „amenda” aplicata de ospatar pentru ca face un serviciu in plus. Regulile taxei de dop In tarile civilizate, vinul reprezinta o importanta sursa de venituri pentru restaurante. Din acest motiv, majoritatea restaurantelor solicita de cele mai multe ori o taxa de dop echivalenta cu pretul celei mai ieftine sticle din meniul de vinuri, recuperandu-si astfel o parte dintr-o potentiala pierdere. Una dintre principalele reguli ale acestui serviciu spune ca vinul adus de catre client in restaurant trebuie sa fie cel putin la acelasi nivel de pret, daca nu mai scump, decat cel mai ieftin vin din meniul restaurantului. De asemenea, acesta ar trebui sa fie atent sa nu aduca de acasa un vin care deja se gaseste pe lista de vinuri a locatiei. O alta regula a taxei de dop recomanda ca atunci cand vinul este adus de acasa, clientul trebuie sa il invite din curtoazie pe ospatarul sau somelierului care il serveste sa deguste impreuna cu el vinul, mai ales daca acesta nu se gaseste in meniul restaurantului sau este un reprezentant al categoriei superpremium. In cazul in care vinul adus nu acopera nevoile mesei, clientii pot comanda vinuri din lista de vinuri a restaurantului, preferabil cate una pentru fiecare sticla de vin adusa. *SERVICIUL ESTE DISPONIBIL DOAR IN LOCATIA DIN STRADA BUZESTI 55-57. sursa: Vinul.ro

Deşi este a doua deltă din Europa ca suprafaţă şi una dintre cele mai importante regiuni turistice ale României, Delta Dunării atrage anual mult mai puţini turişti faţă de alte delte europene mai mici ca suprafaţă, precum cea franceză (Delta Camarague) sau cea italiană (Delta del Po), care atrag anual peste un milion de turişti. "Am fost cinci zile în Delta Dunării, chiar de 1 mai. A fost o experienţă foarte frumoasă, mai ales că am mâncat peşte mai ceva ca un pelican. Am avut posibilitatea de-a ajunge în locuri de o frumuseţe uluitoare, locuri pe cât de frumoase de atât de sălbatice", spune antreprenorul Felix Pătrăşcanu, acţionarul companiei de curierat Fan Courier, cu afaceri de 40 de milioane de euro. El este însă unul dintre puţinii români care aleg să îşi petreacă vacanţa într-un loc frumos din ţară. Suma lăsată de români pe vacanţe în străinătate s-a ridicat anul trecut la 1,4 miliarde de euro, cu 25% mai mare faţă de 2007. Cei mai mulţi manageri români aleg vacanţe în destinaţii îndepărtate, iar numărul străinilor care vin să îşi petreacă vacanţele în destinaţiile româneşti este destul de mic. Aşa se explică şi numărul redus de turişti care ajung în Delta Dunării. Datele oficiale arată că Delta Dunării a fost vizitată de aproape 22.500 de turişti în primele şase luni ale acestui an, din care puţin mai mult de jumătate au fost turişti străini. Spre comparaţie, în doar 25 de zile Festivalul Enescu, care are loc în Bucureşti, atrage în jur de 16.000 de vizitatori din alte ţări. "În prima parte a anului au vizitat Delta Dunării 10.038 de turişti români şi 12.319 de străini", spune Gabriela Răileanu, de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Acestea sunt cifrele oficiale, însă nu toate pensiunile declară numărul de turişti. Numărul real al turiştilor se ridică însă la aproape 100.000 anual, dacă se ia în calcul şi turismul "la negru". Chiar dacă în Delta Dunării se pot face excursii pe 24 de trasee turistice în rezervaţie şi se pot vedea 331 de specii de pă­sări, printre care şi pelicanul creţ, promova­rea redusă nu îi determină pe români sau străini să aleagă această destinaţie pentru vacanţă. Delta continuă astfel să fie o zonă în care proprietarii de pensiuni se plâng de lipsa turiştilor, în timp ce asociaţiile din turism atrag atenţia că delta va atrage mai mulţi bani când turismul va fi controlat şi când se vor lansa produse specifice acestei zone. "Din cauza lipsei de promovare Delta Dunării nu atrage foarte mulţi turişti. Ar tre­bui să se realizeze o astfel de acţiune la nivel naţional, pentru a atrage mai mulţi ro­mâni şi străini în vacanţă aici", a spus Mi­haela Găină, proprietara complexului tu­ristic Cormoran din Delta Dunării, alături de soţul ei Cornel Găină. Ea împreună cu soţul ei au pariat pe Deltă şi au construit în 1994 complexul hotelier Cormoran din Delta Dunării. După deschiderea hotelului, lucrurile au mers bine pentru familia Găină mai mulţi ani, însă dezvoltarea zonei, construcţia a tot mai multe hoteluri, dar şi problemele economice care au urmat l-au făcut să scoată hotelul la vânzare în urmă cu patru ani. Acum nu se mai gândesc însă să vândă hotelul. Complexul Cormoran din localitatea Uzlina, judeţul Tulcea, este construit pe o suprafaţă totală de 9.000 de metri pătraţi, dar deţine o suprafaţă totală de 7,5 hectare. Acesta cuprinde un hotel de trei stele, o pensiune şi 15 vile, care cumulează 280 de locuri de cazare. "Anul trecut gradul de ocupare a fost de până în 60%. Anul acesta este însă mai mic", a spus Mihaela Găină. Pe fondul crizei economice, multe complexuri turistice s-au închis în 2010, printre acestea fiind şi complexul de cinci stele Delta Nature Resort din Somova, controlat de compania cu acelaşi nume. Ulterior complexul a fost redeschis. În Delta Dunării, sezonul turistic este de aproape 8-9 luni, mai lung decât pe litoral. În cazul unui turism organizat, Delta Dunării ar putea fi vizitată din aprilie până în noiembrie sau chiar şi în decembrie. Preţul mediu pe care îl plăteşte un turist care ajunge în Deltă variază între 100 de lei (22 de euro) pe noaptea de cazare şi 50 de euro, în funcţie de unitatea de cazare aleasă.

Anul acesta a primit distinctia de Excelenta Culinara si a fost desemnat Cheful anului in reteaua de hoteluri JW Marriott pe Europa. Este al doilea an consecutiv cand i se intampla asta lui Nicolae Lica, Chef cuisine JW Marriott Bucuresti. Si o merita din plin. Pentru ca este ilustrarea perfecta a omului care isi stie drumul, si-l iubeste si calca pe el fara dubii sau incertitudini. Nicolae Lica avea 14 ani cand a intrat prima data ca bucatar intr-o bucatarie si pana acum, la 34, asta e viata lui. Felicitari pentru distinctie! Care crezi ca au fost criteriile juriului? Cred ca toata activitatea. Alegerile s-au facut in alta parte, la birourile centrale din Washington, cred. S-a trimis un portofoliu de aici, dar eu nu stiu nimic despre asta. Este al doilea an consecutiv cand esti distins cu acest premiu. Nu este o intamplare asadar. De ce crezi ca ai fost premiat? Mi-e greu sa spun, eu nu prea sunt genul sa ma laud. Cel mai important pentru mine este numarul de clienti din restaurantele noastre si calitatea serviciilor culinare. Asta spune totul. Sa ne intoarcem putin in timp, la inceputurile tale, cand nu stiai ca vei ajunge Chef al unuia dintre cele mai celebre retele de hoteluri din lume. Cu ce ganduri ai pornit in acest drum, al meseriei de bucatar? Am decis sa fac scoala de bucatari in 1993. Dupa un an de scoala profesionala am ajuns la restaurantul Doina, un loc foarte cunoscut la acea vreme. Pentru noi, eu si colegii mei, selectati dupa perioada de practica pentru un job acolo, a fost un moment excelent sa invatam. Am intrat in focuri de la inceput. Am invatat repede si bine. Din 1994 pana in 1997 am plecat la Mc Moni's, impreuna cu un prieten de-al meu. Am lucrat la macelarie acolo, si mi-a prins foarte bine. Pentru ca orice Chef trebuie sa cunoasca toate aspectele bucatariei, iar macelaria este unul important. Apoi am aflat intamplator ca se deschide un hotel Hilton in Bucuresti. Era 1997, nu se stia de branduri de hotel in Romania atunci. Aveam 17 ani si eram cel mai tanar angajat. Cum au fost anii de inceput? M-am concentrat foarte mult pe treaba. Am facut si liceul la seral in timpul asta. Si cum arata programul tau? Dimineata serviciu, la pranz scoala, seara serviciu. Asa am tinut-o doi ani, zi de zi. Dar nu am simtit. Dimineata mai mergeam si la discoteca. Apoi iar la munca. Eram foarte tanar, acum e mai greu sa fac asta. (rade) Unde simti ca te-ai format ca bucatar? La Doina am invatat sa tai, cum se spune in limbajul nostru - adica sa tin cutitul in mana. Acolo am vazut ingrediente noi. Gateam in vremea aceea, tin minte, feluri precum orez in trei culori, peste, picioare de broasca, batog de morun... Hilton era deja alt nivel, nu-i asa? Da, eram foarte incantat de tot ce era acolo, totul nou pentru mine, intrasem in alta dimensiune a bucatariei, unde incepusera sa vina ingrediente, preparate, metode de gatit... Am lucrat la Braserie si faceam bucatarie frantuzeasca de braserie. Era o varza cu ciolan de porc cu un succes nebun, salata nicoise cu oua de prepelita, supa de raci, rosioara cu ratatouille de legume... Ce iti place tie sa gatesti cel mai mult? Mie mi-a placut intotdeauna sa gatesc tot ce se poate gati. Aici la Mariott, unde lucrez de 13 ani, am evenimente cu mancare indiana, chinezeasca, italiana, imi place sa gatesc de toate. Atunci care este mancarea ta favorita? Ca s-o mananc eu? (rade) Imi place foarte mult pestele. Apoi, pulpele de rata confiate, Osso buco (n.r. mancare italiana din rasol de vita), salatele light, in sezonul cald. Ce s-a intamplat in cariera ta dupa Hilton? Am avut o scurta perioada in care am lucrat pe un vas de croaziera ca bucatar, apoi a venit Mariott. La inceputul tau de drum, ai avut aceasta destinatie finala in minte, cea de Chef? La mine lucrurile au venit firesc. Normal. Pe unde am trecut m-a ajutat sa invat. Am facut eforturi si sacrificii. Dar niciodata nu m-am gandit ca o sa ajung Chef bucatar. Am zis ca trebuie sa parcurg toti pasii care trebuie. Sa invat sa fac de toate. Si macelarie si mancare de cantina, si mancare pentru grupuri, si fine dining si asa mai departe. Cand am invatat si partea administrativa si a aparut si partea aceasta, de oameni in subordine, am zis ca sunt un Chef bucatar complet. Am respectat pasii. Care a fost prima ta mare provocare profesionala? Deschiderea oficiala de la Hilton. Iar aici, la Marriot, am avut odata un eveniment foarte important, eram la inceputul angajarii mele, si seful meu a venit la mine si mi-a zis: “Am incredere ca poti sa faci evenimentul asta”. Erau 20 de persoane, nu erau foarte multi oameni, dar tin minte ca a trebuit atunci sa arat ce pot sa fac. Dar au fost foarte multe provocari in cei 13 ani de pana acum. De primul meu Revelion aici ca bucatar nu mai vorbesc. Eram responsabil de 1000 de persoane. Trebuia sa ma asigur ca toate lucrurile ies exact asa cum trebuie, la timp, calitatea mancarii este excelenta pe toata durata evenimentului. Si Balul vienez a fost o provocare pentru mine: primul Bal fara cineva deasupra mea care sa ma coordoneze. Si cum au iesit aceste evenimente, gestionate de tine pentru prima data? Au iesit perfect. Am constatat ca atunci cand iti pasa de ceva si te implici si ai pasiune atunci lucrurile ies. M-am organizat din timp, stiam cat de importante sunt aceste evenimente, si de fiecare data cand a fost ceva nou pentru mine am stat si am analizat situatia si m-am gandit si iar m-am gandit. Si au iesit de fiecare data. Spuneai intr-un interviu ca nu poti face performanta in opt ore de servici. Jobul de Chef nu e de opt ore pe zi nicaieri. Ai sase ore in care trebuie doar sa servesti mancarea, sa stai in bucatarie – trei ore la pranz si trei seara. Ti-ar mai ramane inca doua sa faci restul. Si eventual sa mai iei si o pauza. E imposibil. Dar am facut si fac cu pasiune tot ceea ce fac si nu simt orele acestea. Ai o reteta a ta cap coada? Sunt multe retete facute de mine. Pentru mine cel mai improtant este ca oaspetele sa inteleaga preparatul si sa ii placa. Stiu ca petreci mult timp cu documentarea si testarea produselor de sezon. Ca sa nu ajung intr-un punct de rutina, eu mi-am impartit teoretic si sarcinile zilnice dar si aspectul acesta. Toti sefii bucatari care au in subordine 60 de oameni si cinci, sase restaurante nu au timp sa se plictiseasca. Fac asta ca sa putem varia meniul. Sa venim mereu cu ceva inedit. Am fost spre exemplu la inceputul anului la un prieten de familie, in Italia, si el bucatar, la un hotel acolo. Am mers la doua noaptea furnizorul lui de mozarella sa vedem cum se face mozarella. De cate ori ies din tara merg in piete si observ ingrediente, condimente... Dar aici, la Mariott, ai ocazia ca bucatar sa vezi ingrediente deosebite, tehnici, specialitati. Tu ai mostenit pe cineva cu talentul acesta? Nu cred. Tata a lucrat ca tehnician in industria hoteliera, la hotel Dorobanti, la restaurantele de la padurea Baneasa – Casa Alba, Privighetorilor, la complexul Snagov a lucrat foarte multi ani... Pe mine ma lua cu el, la bucatarie, unde avea de lucrat. Imi arata ce repara, cum. Cred ca atunci a inceput totul pentru mine. Cand am decis cu ai mei ca ma duc la scoala de bucatari. De atunci a plecat totul, momentul acela cand nu a fost greu sa ma duc la scoala asta, nu m-am gandit nicio secunda sa ma duc la alta scoala. Ai mei au zis: <> Si eu le-am raspuns: <>. Sursa articol: cariereonline.ro

Celebrul OSHO Steak a devenit, in urma unei extinderi si a unei investitii de aproximativ 150.000 de euro, cel mai mare steakhouse din tara. Aceasta extindere a fost planificata inca de la sfarsitul primaverii de catre proprietarul locatiei, Georgios Malideros. In urma extinderii celebrului restaurant, locatia a beneficiat de un important upgrade de design dar si o marire a capacitatii de locuri, de la 140 de locuri, la nu mai putin de 254 de locuri. OSHO, unul dintre primele cinci restaurante premium din Bucureşti (bonul de casă mediu este de circa 180 de lei), a fost deschis în 2010, iar in prezent este cea mai apreciata locatie unde se pot comanda fripturi de Black Angus, vita Wagyu sau carne de bizon. Conform website-ului de recenzii, Restograf.ro, Osho Steak se numara pe prima pozitie, in preferintele VIP-urilor, la categoria Steakhouse, devansand cu mult competitorii din piata. (sursa) Executive Chef-ul locatiei, Iosif Stefanescu, membru al grupului elitist de bucatari STAR CHEFS, ne-a explicat ca in urma extinderii locatiei, meniul nu va suferii modificari majore, urmand ca din luna sempembrie, sa adauge in meniul OSHO cateva preparate si produse unice in Romania. Printre acestea se va numara si cel mai scump burger disponibil in tara care va contine, pe langa altele, carne de vita wagyu, caviar, ficat de gasca si trufe albe. Osho Steak este singurul restaurant din România care deţine doua cuptoare-grill Josper, acest tip de cuptor-grill fiind folosit de cele mai bune restaurante din topul Michelin şi de bucătari renumiţi precum Gordon Ramsay sau Jamie Oliver. Top Hospitality Network Romania, toate drepturile rezervate.

Markus Marquardt, in varsta de 42 de ani, este noul Food & Beverage Director al JW Marriott Grand Hotel Bucharest. Markus Marquardt are o experienta de 16 ani in companie, incepand in 1998 ca Sous Chef la Panama Marriott Hotel. Dupa doi ani pe aceasta pozitie, el a fost promovat ca Executive Chef si a fost transferat la Mallorca Marriott Golf Resort & Spa, dupa care, patru ani mai tarziu, a urmat pozitia omonima la Leipzig Marriott Hotel. In 2005 s‐a alaturat echipei de la Budapest Marriott Hotel, unde a si schimbat registrul responsabilitatilor fiind numit prima oara Food & Beverage Director. “Suntem incantati sa il avem alaturi de noi pe Markus” a declarat Igael Porecki, Directorul General al JW Marriott. “Functia de F&B Director este unul din rolurile cheie pentru hotelul nostru – pe umerii sai atarna responsabilitatea gestionarii unei echipe de mai mult de 150 de oameni si de generare a unei jumatati din incasarile totale ale hotelului. Ei bine, am toata increderea ca Markus se va integra rapid in echipa noastra, alaturi de care va aduce rezultate spectaculoase.” In cadrul JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Markus Marquardt are de administrat echipele celor sase restaurante ale hotelului (JW Steakhouse, Cucina, Champions, Vienna Lounge, Pavilion Lounge si terasa de vara The Garden), este responsabil de departamentele de Banqueting si Evenimente. De asemenea, coordoneaza eforturile echipei F&B pentru toate evenimentele majore ale clientilor, dar si ale hotelului (Vienna Ball, petrecerile de Revelion etc). “Pasiunea pentru bucatarie, pentru viata agitata dintr‐un restaurant si pentru legaturile trainice ce se cladesc in aceste medii mi‐au fost inoculate in copilarie: cand eram copil, parintii mei aveau un restaurant in Bavaria, iar mie imi placea sa imi petrec mult timp pe acolo. Asa am deprins dragostea pentru mancare, pentru armonia ingredientelor si respectul pentru actul creator pe care il presupune fiecare farfurie cu mancare”, a declarat Markus Marquardt. “Sunt incantat de noua misiune, este un pas extrem de important pentru mine si pentru cariera mea, fiind si cel mai mare hotel in care am lucrat pana acum si avand si o activitate complexa si variata. Din punct de vedere personal, intelegerea unui nou mediu, adaptarea la o noua cultura –a tarii, dar si a brandului JW Marriott ‐ sunt provocari care ma incita si a caror indeplinire imi aduce mari satisfactii”. Sursa: Foodandbar.ro

Gigantul american în domeniul alimentaţiei de tip fast-food McDonald's se află în colimatorul autorităţilor sanitare ruseşti, care au anunţat vineri că au constatat infracţiuni privind compoziţia anumitor burgeri. "Infracţiuni care pun la îndoială calitatea şi securitatea produselor alimentare ale lanţului McDonald's au fost scoase la iveală", a declarat directoarea Agenţiei pentru protecţia consumatorilor Rospotrebnadzor Anna Popova pentru Interfax. "Aceste produse nu respectă normele nici în termeni de securitate şi nici în termeni de valoare energetică", a adăugat ea, precizând că o procedură a fost lansată în justiţie în vederea cererii interzicerii producţiei şi vânzării produselor vizate. McDonald's a anunţat, într-un comunicat, că nu a primit nicio notificare din partea Agenţiei sanitare şi că "nu divulgă informaţii despre procedura" juridică în curs. Rospotrebnadzor a declarat pentru agenţii de presă ruseşti că au fost constatate infracţiuni în timpul unor controale efectuate în restaurante din regiunea Novgorod (nord), în care ar fi fost descoperite bacterii într-o salată şi sandviciuri. Valoarea energetică reală a anumitor burgeri (Royal Burger, Cheeseburger, Filet o'Fish, Chicken Burger) nu corespundea celei indicate în documentele furnizate de către gigant. Serviciile sanitare ruseşti sunt acuzate adesea că iau decizii dictate de către politica externă a Moscovei. McDonald's este prezent în Rusia din ianuarie 1990, anul în care a încetat să mai existe fosta Uniune Sovietică. Primul restaurant deschis în ţară, în centrul Moscovei, este în prezent unul dintre cele mai frecventate din lume. Grupul, care şi-a închis restaurantele în Crimeea după anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia, afirmă, de atunci, că vrea să continue să se dezvolte în Rusia, o ţară în care deschide numeroase restaurante.

Mamaia, stațiune inaugurată în 1906, când pe fâșia de pământ dintre Marea Neagră și Lacul Siutghiol au fost construite primele amplasamente turistice de la țărmul mării, și-a recăpătat în ultimii ani renumele de "Perla litoralului românesc", devenind o modernă și căutată destinație de vacanță atât de turiștii români, cât și străini. Potrivit președintelui Asociației Litoral — Delta Dunării (ALDD), Corina Martin, numărul turiștilor străini care își petrec vacanța pe litoralul românesc a început să crească, Mamaia fiind în general stațiunea pentru care aceștia optează. "Noi lucrăm în continuare 95% cu turiști români. Acum suntem în creștere pe segmentul de turiști străini, după foarte mulți ani de încercări, creștere datorată în special succesului stațiunii Mamaia, care a devenit un brand internațional din ce în ce mai cunoscut", a afirmat, zilele trecute, reprezentanta ALDD. După declinul stațiunii din primii ani de după 1990, în Mamaia au început să se facă ample investiții în infrastructură, în modernizarea spațiilor de cazare și creșterea calității serviciilor oferite, precum și pentru diversificarea posibilităților de distracție, cluburile exclusiviste construite în nordul stațiunii devenind un puternic punct de atracție pentru turiști. De la un an la altul, Mamaia își întâmpină turiștii cu tot mai multe unități de cazare — în ciuda criticilor că astfel dispar spațiile verzi, în stațiune funcționând circa 80 de hoteluri de până la cinci stele, cu o capacitate totală de peste 20.000 de locuri de cazare. Pe lângă acestea, stațiunea își așteaptă turiștii cu cochete restaurante și terase, zone de promenadă, centre de agrement, telegondolă, un parc acvatic ce poate primi aproape 2.500 de persoane și cu numeroase evenimente mondene și spectacole. Unul dintre acestea este carnavalul de la Mamaia, cu defilări ale carelor alegorice și spectacole tematice al căror protagonist este primarul Constanței, Radu Mazăre. În sezonul estival 2014, în Mamaia au fost inaugurate trei pasarele pietonale, construite de administrația locală cu fonduri europene, valoare totală a investiției ridicându-se la circa 11 milioane de lei. Scopul realizării investiției a fost atât fluidizarea traficului rutier, dar și atragerea turiștilor prin aspectul deosebit pe care îl au. Denumite "Iaht", "Năvod și pescăruși" și "Val retro" după formele pe care le au, pasarelele sunt amplasate la intrarea în stațiunea Mamaia dinspre Constanța, în zona Cazino, și, respectiv, în apropierea Hotelului Rex, ele fiind construite pe deasupra bulevardului stațiunii. Pasarelele par și mai impunătoare noaptea, când sunt iluminate, puțini fiind turiștii care pleacă din Mamaia fără a face fotografii pe aceste noi construcții. O altă investiție realizată în ultimul an este reabilitarea falezei stațiunii Mamaia, inclusiv a piațetelor Cazino și Perla, prin pavarea completă cu granit, îmbunătățirea sistemului de iluminare, înlocuirea vechiului mobilier urban, plantarea a peste 800 de arbori, proiectul fiind realizat cu fonduri europene în valoare totală de 50 de milioane de lei. Pe toată lungimea promenadei este amenajată o pistă pentru bicicliști. Totodată, a fost suplimentat și numărul locurilor de parcare amenajate de-a lungul promenadei turistice. Potrivit reprezentanților Primăriei Constanța, până în prezent faleza stațiunii Mamaia a fost reabilitată în proporție de 70%, lucrările urmând să fie continuate și finalizate după terminarea sezonului estival 2014. Un alt proiect realizat cu fonduri europene, în valoare totală de 24 milioane de euro, este construirea unei parcări supraetajate cu șapte niveluri în apropierea piațetei Cazinoului din stațiunea Mamaia. Stadiul actual al lucrărilor este de circa 10%, parcarea ce va avea aproape 400 de locuri urmând să fie finalizată până în aprilie 2015. Ulterior, potrivit primarului Constanței, parcarea va putea fi utilizată gratis de către turiști, timp de cel puțin cinci ani. Odată cu modernizarea promenadei, s-au îmbunătățit și condițiile de pe plajă, operatorii acestora crescând calitatea serviciilor pentru atragerea turiștilor. Stațiunea Mamaia are una dintre cele mai mari plaje comparativ cu alte stațiuni din Europa, aceasta având o lungime de circa zece kilometri și o lățime ce ajunge în unele zone la 200 de metri, nisipul fiind fin, fără prea multe scoici și pietre. Cea mai mare parte a plajei este amenajată cu șezlonguri și umbrele, precum și cu baruri și terase. sursa: AGERPRES/(AS — autor: Nona Jalbă, editor: Cristian Anghelache)

În România va fi lansat, în septembrie acest an, primul cluster mondial de turism pentru tineret, în prezența secretarului general Organizației Mondiale a Turismului, Taleb Rifai, care va veni la București, a declarat, sâmbătă, pentru AGERPRES, ministrul delegat pentru IMM, mediul de afaceri și Turism, Florin Jianu. În toamnă vom lansa primul cluster mondial de turism, mai exact în perioada 10 — 13 septembrie, când secretarul general al Organizației Mondiale a Turismului va fi prezent în România, tocmai pentru acest tip de eveniment. Competiția Sport Arena Bucharest Challenger, care se desfășoară sâmbătă și duminică, la București, este o avanpremieră pentru acest eveniment din toamnă și o să invit oameni tineri și dinamici să fie membri constituenți ai acestui cluster', a spus ministrul delegat. Acesta a participat la Conferința 'Evenimente sportive internaționale-motor de dezvoltare turistică', cu ocazia meciurilor de baschet de formatul 3X3, din cadrul Sport Arena Bucharest Challenger, lansată la București, și la care participă sportivi din 12 țări. Florin Jianu a dat, pe de altă parte, asigurări că România rămâne o destinație sigură pentru turism, chiar și în contextul evoluțiilor geo-politice din regiunea Europei de Sud-Est. 'România este o destinație sigură pentru turism, pentru europeni și țările vecine. Dacă ne uităm la turiștii din Republica Moldova, numărul acestora a crescut cu 30 — 40%, în primul semestru al acestui an. Noi am lansat conceptul România destinație sigură, iar printr-o serie de evenimente vrem să arătăm că România, la nivelul sud-estului Europei se poziționează ca o destinație sigură, ca o destinație care poate atrage turiștii din regiune. Am fost în Republica Moldova, săptămâna trecută, joi am fost la Iași, vineri am fost la Suceava, tocmai pentru a transmite acest tip de mesaj. Același mesaj l-am transmis și azi. Deja, sportivii care vin din 12 țări, cred că au înțeles singuri că România este o destinație sigură, că pot face sport aici, că se pot simți bine', a arătat Jianu. Ministrul delegat a reamintit că, la nivel global, turismul sportiv aduce între 14 și 25 la sută din ceea ce reprezintă încasările și contribuția turismului la PIB. 'În România încasările din turismul sportiv ajung undeva la 10 la sută, dar ne dorim să atingem și noi media europeană. Acest tip de conferință, ca cea de sâmbătă, este un prim început, pentru că noi dăm din ce în ce mai multă importanță turismului în care sunt implicați tinerii. Vrem să-i atragem, iar România să se poziționeze ca o destinație favorabilă atragerii tinerilor', a spus Florin Jianu. Sursa: AGERPRES/(A-AS — editor George Andrei)

Cătălin Scărlătescu, juratul noii emisiuni Hell’s Kitchen – Iadul Bucătarilor a lansat propria gamă de produse din carne care îi poartă semnătura - mici, sarmale și cârnați by Cătălin Scărlătescu. Gama este inspirată din tradițiile românești și realizată în colaborare cu producătorul Integra. Gama cuprinde cărnuri pentru diferite preparate românești, precum mici, cârnați și sarmale, care nu conțin niciun adaos vegetal. "Produsele sunt pregătite după rețete vechi românești, perfecționate de mine de-a lungul anilor. În călătoriile culinare pe care le-am făcut în timp prin țara asta superbă am adunat rețete, cărora le-am adaugat un plus, ceva din stilul meu caracteristic de a găti”, spune chef Scărlătescu despre noua sa linie, prin care propune românilor să revină la alimentația sănătoasă și cărnurile naturale. Produsele sunt deja disponibile în lanțurile de hipermarketuri precum Carrefour sau Billa. Sursa: GoodFood

Piața hotelieră din Târgu Mureș este într-un moment de creștere, atât din punct de vedere al investițiilor, cât și al numărului de turiști, gradul mediu de ocupare ajungând la 50%, a declarat, joi, Adina Plopeanu, general manager al hotelului Privo, la prezentarea oficială a acestuia. ''Pentru anul 2015 estimăm creșterea indicatorilor economici cu un procent de 12-15% pe care îi vom realiza prin consolidarea și standardizarea conceptului Privo, precum și promovarea la nivel național și internațional. Astfel, pentru 2015 mizăm pe o cifră de afaceri de 900.000 de euro, fără TVA. În următoarea perioadă intenționăm să facem un program de fidelizare. Deja suntem în tratative, am și semnat contractul, urmează să-l implementăm'', spune Adina Plopeanu. Deschis la sfârșitul anului 2013 de Adina Plopeanu ca o afacere de familie, ansamblul hotelier Privo îmbină într-un mod original diferite spații de cazare, clasificate la patru și cinci stele, ca urmare a unei investiții de 7 milioane de euro. După deschiderea 'soft opening' din octombrie 2013, la deschiderea oficială hotelul are un grad de ocupare mediu de 45% și a devenit un reper pentru piața hotelieră din Târgu Mureș. ''Pentru anul 2014 ne propunem să realizăm un grad de ocupare mediu de 45% și o cifră de afaceri care să depășească 700.000 euro. Pentru primele 6 luni din 2014 am realizat o cifră de afaceri 318.000 de euro'', a arătat, la rândul său, Otilia Demian, Director of Business Development al ansamblului Privo. Simbol al conceptului Privo, vizibil din toate spațiile interioare, Vila Csonka, în stil Secession marchează dialogul dintre vechi și nou. Celebrul artist fotograf Géza Csonka a construit la începutul secolului XX această casă, una dintre puținele clădiri Art Nouveau ale orașului. Restaurată în perioada 2011—2013, Vila Csonka reprezintă nucleul în jurul căruia a fost construit noul hotel și poate fi admirată din toate holurile interioare ale hotelului. Dintre turiștii străini care preferă Privo cei mai mulți provin din Germania, Italia, Franța, Israel, Ungaria, Austria, Spania. ''Una dintre problemele acute ale dezvoltării hotelurilor în Târgu Mureș este lipsa evenimentelor cu caracter național și internațional. În afara congreselor de medicină nu avem evenimente deosebite și în perioada imediat următoare vom încerca să le creăm chiar noi. Cu sprijinul Primăriei, sperăm'', a precizat Alin Pop, consultant al Agil Hospitality. Termenul de amortizare al investiției este de 20 de ani, perioadă în care proprietarii vor continua să își crească investițiile în personal, dotări, servicii noi adăugate pe zona de spa și de travel. Hotelul Privo, cu o suprafață totală de 5.500 mp, a fost desemnat câștigătorul premiului ''Special Architectural Concept'', în cadrul Galei Premiilor de Excelență ce a avut loc pe 22 mai 2014. De asemenea, pe 12 iunie, Hotelul Privo a fost declarat câștigător la Viena, la concursul Life Challenge 66 — Fațada europeană a anului, la secțiunea proiecte nerezidențiale.

În plin sezon estival, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES vă prezintă comportamentul românilor legat de petrecerea vacanţelor. Peste o treime dintre respondenţi au în acest an concediu. Aproape jumătate dintre ei au, în acest an, între 21 şi 30 de zile de concediu, 22% au între 11 şi 20 de zile, 15% au mai puţin de 10 zile, iar 15% peste 31 de zile. 12% dintre respondenţii care au, în acest an, concediu, şi-au luat deja zile de concediu: 44% - între 1 şi 10 zile, 25% - între 11 şi 20 de zile, 17% - între 21 şi 30 de zile, iar 6% între 31 şi 40 de zile. Mai mult de 1 din 5 români obişnuiesc să îşi ia concediu numai vara. 15% dintre ei împart perioada concediului atât vara, cât şi iarna, iar 12% nu ţin cont de anotimp atunci când îşi programează concediul. 4% îşi programează concediul în funcţie de ofertele de vacanţă pe care le găsesc. 81% dintre respondenţii care au copii sub 18 ani merg în vacanţe împreună cu aceştia. 42% dintre cei chestionaţi preferă sejururile all inclusive, iar dintre aceştia 64% ar prefera ca aceste sejururi să fie în România. Dintre cei 31% dintre respondenţii care preferă sejururi all inclusive în străinătate, cei mai mulţi se îndreaptă spre Turcia (22%), Grecia (14%), Spania (12%). Gradul de satisfacţie faţă de serviciile hoteliere din România este unul moderat – 41% dintre respondenţi se declară destul de mulţumiţi. În timp ce doar 7% spun că sunt foarte mulţumiţi, 4% nu sunt deloc mulţumiţi. Cum arată vacanţele de vară ale românilor? Aproape 1 din 5 români au fost, în ultimii 10 ani, în fiecare an, în vacanţă pe perioada verii. Procentul celor care îşi iau vacanţă pe perioada verii este în uşoară creştere în ultimii patru ani Numărul zilelor de concediu pe perioada verii: Cei mai mulţi respondenţi – 26% - au pe perioada verii între 1 şi 10 zile de vacanţă. 19% au între 11 şi 20 de zile , iar 9% peste 21 de zile Destinaţiile pentru vacanţa de vară: 65% dintre respondenţi şi-au petrecut vacanţele de vară din ultimii 10 ani, cel mai des, în România. 18% au fost plecaţi atât în străinătate, cât şi în ţară, iar 16 doar în străinătate Spre comparaţie, peste jumătate dintre respondenţi spun că anul trecut, nu au fost plecaţi nicăieri pe perioada verii, 32% au rămas în România, iar 10% au fost plecaţi în străinătate Dintre respondenţii care au fost plecaţi în concediu, anul trecut, pe perioada verii – 46%, o treime au fost la mare, un sfert au fost la munte, 16% au fost şi la mare şi la multe, 16% au avut o vacanţă în care au vizitat oraşe şi locuri diferite, iar 13% au vizitat un oraş sau un loc anume Marea este destinaţia preferată şi pentru vacanţa de vară din acest an: 41% dintre respondenţii care vor pleca în vacanţă în această vară aleg marea, 29% aleg muntele, 9% vor merge şi la mare, şi la munte. Staţiunile balneare sunt preferate de 6% dintre respondenţi, la fel ca şi vizitele într-un oraş 22% dintre români nu au fost vreodată pe litoralul românesc, iar 37% spun că au fost înainte de anul 2000. 14% au fost anul trecut 84% dintre respondenţii care au fost anul trecut pe litoralul românesc se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de vacanţa petrecută la Marea Neagră În timp ce o treime dintre respondenţi ar alege destinaţii din străinătate pentru petrecerea vacanţei de vară, 59% dintre ei spun că preferă România Dintre ţările în care românii ar dori să-şi petreacă vacanţa de vară, pe primele locuri se află Grecia (21%), Spania (15%), Italia (12%) şi Turcia (9%) Destinaţiile preferate de români pentru vacanţa de vară de anul trecut au fost: Italia (15%), Bulgaria (14%), Grecia şi Spania (13%) sau Germania (8%) Anul acesta, aproape trei sferturi (73%) dintre participanţii la studiul IRES care vor mai pleca anul acesta în vacanţa de vară declară că aleg România, ca destinaţie. Alte ţări spre care se îndreaptă românii în această vară sunt Italia, Grecia, Bulgaria, Germania, Spania sau Turcia Bugetul pentru vacanţa de vară: În vacanţa de vară de anul trecut, cei mai mulţi respondenţi spun că au cheltuit sub 2.000 de lei. Doar 10% dintre cei chestionaţi au cheltuit peste 6.000 de lei Aproape jumătate (45%) dintre respondenţii care vor merge anul acesta în vacanţa de vară vor cheltui cel mult 2.000 de lei. 16% vor aloca între 2001 şi 3000 de lei, iar 10% între 4.001 şi 5.000 de lei Doar 8% dintre respondenţi spun că bugetul pentru vacanţa de vară din acest an este mai mare decât anul trecut. Pentru o treime a rămas la fel, iar pentru aproape unul din cinci respondenţi este mai mic decât anul trecut Cheltuielile pentru vacanţa de vară sunt influenţate direct de starea generală financiară a familiei. La acest capitol, 47% dintre respondenţi spun că, în ultimii 5 ani, situaţia lor financiară a rămas la fel, în timp ce 37% consideră că s-a înrăutăţit. Totuşi, 15% dintre participanţii la studiu spun că, în ultimii 5 ani, situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit Serviciile hoteliere: O treime dintre respondenţi spun că obişnuiesc să se cazeze, în vacanţa de vară, la hoteluri. 22% aleg pensiunile, 7% locuiesc la prieteni sau rude, 6% închiriază un apartament, 5% închiriază o casă sau o vilă. Peste jumătate dintre cei care aleg hotelurile (53%) preferă un hotel de 3 stele, 20% aleg unul de două stele, iar 17% unul de patru stele. Pensiunile cel mai des căutate sunt cele de trei margarete (45%) Mijloace de transport folosite: 64% dintre cei care vor merge anul acesta în vacanţa de vară se vor deplasa cu maşina. 13% aleg trenul, 10% avionul, iar 8% autocarul Caracteristicile cercetării: Volumul eșantionului: 1.473 indivizi de 18 ani și peste Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,4 % Metoda de culegere a datelor: Computer Assisted Telephone Interview (CATI) Perioada anchetei: 9-10 iulie 2014 Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare .

Numărul turiştilor care au ales ca destinaţie în luna mai Regiunea Centru a înregistrat o creştere cu 8,01% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui raport al Direcţiei Regionale de Statistică Alba. Astfel, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna mai în Regiunea Centru au fost de aproape 167.000, faţă de mai 2013, când numărul acestora a fost de aproximativ 154.500. Cei mai mulţi turişti au optat pentru cazarea la hotel, respectiv 63,73%, poziţia următoare fiind ocupată de pensiunile turistice, cu 12,51%. Judeţul Braşov a înregistrat numărul cel mai mare de turişti cazaţi, aproape 70.000, ceea ce înseamnă în jur de 42% din totalul pe Regiune. Aproximativ 35.000 de turişti, reprezentând 20,76%, au ales ca destinaţie Mureş, care ocupă locul al doilea între judeţele din Regiunea Centru din acest punct de vedere. Doar în jur de 7.500 de turişti, adică 4,53% din total, s-au cazat în unităţile de profil din Covasna. Cele mai puţine înnoptări, 6,20%, s-au înregistrat însă în Alba. Judeţul Sibiu a avut cel mai mare grad de ocupare - 33,6%, la polul opus situându-se judeţul Braşov, cu 17,2%. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din Regiunea Centru a fost în mai de 21,7% pe total structuri de cazare turistică, peste nivelul din aceeaşi lună a anului trecut - 20,3% şi sub nivelul calculat pe ţară - 24,8%.

Paul Nicolau şi-a dorit o afacere şi, pentru că nu avea nicio idee, a căutat-o pe Google. A găsit astfel un business la care nimeni nu s-a mai gândit: utilizarea unei resurse care creşte singură în bălţile din România - racul. În prezent, racii se vând ca pâinea caldă în restaurantul său, dar şi în reţelele de hipermarketuri şi la export, aducându-i venituri de peste 100.000 de euro. "Eu îmi numesc restaurantul locul cu cele mai multe dorinţe din România pe metrul pătrat: racul este printre produsele cel mai rar mâncate până acum la noi şi pe care din ce în ce mai multă lume vrea să îl încerce. Or, când mănânci ceva nou, îţi pui o dorinţă”, îşi descrie antreprenorul Paul Nicolau, în vârstă de 27 de ani, taverna cu 130 de locuri în care îşi vinde o parte din producţia de raci. Tânărul a intrat pe o nişă neexploatată în România şi a pornit, în urmă cu aproximativ doi ani şi jumătate, o crescătorie de raci, într-un lac din localitatea Izvoarele din judeţul Giurgiu. În prezent, afacerea Premium Raci este formată, pe lângă crescătorie, dintr-un restaurant, contracte cu hipermarketuri şi cu o firmă din Belgia, care i-au adus venituri de peste 100.000 de euro. Rulota sa rustică din lemn vopsit în alb, în care se află câteva mese asortate, cu obloane la ferestre, căreia i se adaugă o terasă împrejmuită de un gard şi o bucătărie unde personajul principal - racul românesc - poate fi văzut viu, înainte de a fi servit -, şi-a găsit loc chiar printre clădirile de birouri din zona Piaţa Victoriei. ”Grecia sau casa bunicii, avem aici un loc în care fiecare intră în filmul lui”, spune Nicolau. Atmosfera de familie este completată deseori de prezenţa părinţilor: mama, contabilul firmei, şi tatăl, principalul său sfătuitor. După ce a renunţat la trei facultăţi şi o perioadă de cinci ani în care a coordonat echipe de vânzări în servicii de telecomunicaţii pentru RCS-RDS, Romtelecom, Nextgen şi UPC, Nicolau a simţit chemarea către antreprenoriat. Singurul lucru pe care îl ştia despre afaceri era că îşi doreşte una, prin urmare a început să se documenteze ca oricine, cu o căutare pe Google: ”Când scrii «idei de afaceri» pe Google, primeşti foarte multe rezultate din zona agricolă, care de care mai ciudate şi care îţi spun cum să te îmbogăţeşti miraculos peste noapte”. Dintre toate rezultatele primite, afacerea cu raci a fost singura care i s-a părut fezabilă şi care i-a atras atenţia, pentru că se lega de o amintire din copilărie: ”Când eram mic, tata mi-a adus de la pescuit un rac pe care l-am ţinut câteva zile în casă”. Fără să mai vadă între timp vreun alt rac, Nicolau s-a documentat timp de trei zile pe internet şi şi-a structurat un business plan pe o agendă pe care o mai are şi acum. Primul pas, chiar înainte de a-şi fi construit firma, a fost testarea pieţei: ”Am găsit contactul reprezentanţilor Metro, care îşi cumpărau pe atunci racii din Armenia cu un preţ de 60 lei/kg şi păreau foarte încântaţi de oferta mea”. A trimis apoi e-mailuri către alte firme din Europa, în urma cărora cererea de crustacee a ajuns la câteva tone. Avea să afle ulterior că specia de rac care creşte natural în bălţile din România, ”racul nobil” (Astacus Leptodactylus), este printre cele mai căutate de către europeni. Dacă la noi este interzisă popularea artificială a bălţilor, pieţele vestice sunt dominate de racii de fermă, crescuţi artificial şi care, eliberaţi în natură, sunt invazivi şi nocivi pentru cei crescuţi natural şi capturaţi ulterior, motiv pentru care specia de raci de la noi este pe cale de dispariţie în restul Europei. ”Era o resursă care creşte singură şi pe care nimeni nu a speculat-o”; prin urmare a încercat să afle mai multe despre aceasta de la Ministerul Agriculturii. ”Căutam un manual, o sursă de inspiraţie, dar nu ştiau nimic despre racii din România.” Nu a găsit ajutor, aşa că a plecat să fure meserie în Anglia şi Belgia, unde a petrecut câte trei zile la ferme de raci ale unor jucători renumiţi pe acestă piaţă, care au fost bucuroşi să îi împărtăşească secretele afacerii: ”Atât în Anglia, cât şi în Belgia am văzut interes pentru potenţialul României la acest capitol, ştiau despre Delta Dunării şi despre apele noastre curate”. La întoarcerea în ţară, a investit 80 de milioane de lei pentru startul afacerii. ”Mai existau două-trei bălţi propice creşterii racilor care nu erau concesionate. Am participat la o licitaţie şi am reuşit să închiriez una dintre acestea”, explică antreprenorul, care plăteşte 3.000 de euro/an pentru cele 10 hectare de baltă de unde aduce majoritatea racilor de pe mesele bucureştenilor. Pentru că balta nu era suficient de populată de raci în momentul în care a închiriat-o, s-a gândit la o soluţie: curăţarea bălţilor aflate în proprietatea altor persoane şi care considerau racii nocivi: ”Îmi plăteau motorina, eu veneam, curăţam lacul, vindeam racii mari la piaţă, iar cu cei mici îl populam pe al meu”. Strategia de vânzare a evoluat treptat, începând de la parteneriatul cu un comerciant de peşte dintr-o hală din piaţa Obor: ”Mi-a zis că nu se vor vinde, ţinând cont că aveau preţul de 10 lei/kilogram”. După ce a obţinut colţul din piaţă, şi-a aşezat bannerul prin care îşi promova site-ul şi a început să ofere, odată cu racii, şi o reţetă, unde îşi promova de asemenea site-ul şi brandul. A mizat de la început pe dezvoltarea în online, convins că acolo sunt clienţii pentru racii săi. Extinderea în online a continuat cu parteneriate cu discounteri precum Fun Deal, Groupon sau Zumzi, care l-au ajutat să îşi promoveze site-ul în accesările Google. ”Mi-am promovat şi racul, mi-am ridicat şi raci.ro în Google.” Nicolau a continuat apoi să îşi promoveze afacerea cu evenimente precum Raci pe Pârtie - prin care vindea el însuşi raci într-o căsuţă aflată la poalele unei pârtii din Braşov - şi Festivalul Racilor din Braşov şi Parcul Tineretului din Bucureşti, unde ”mii de oameni au stat la cozi, pentru cozile de raci”. Succesul rulotei în care vindea raci l-a determinat să deschidă şi Taverna Racilor, restaurantul din apropierea Pieţei Victoriei, unde a început tot cu o rulotă şi cinci mese, cărora le-a adăugat ulterior terasa, cu care ajunge la o capacitate totală de 130 de persoane. În total, investiţia antreprenorului s-a ridicat la aproximativ 150.000 de euro şi pentru că ”la început am pierdut tone de raci pentru că nu ştiam să îi transport”. Restaurantul strânge câte 100 de clienţi zilnic, iar în zilele de weekend ajunge la 200-300 de clienţi. Dintre ei, circa jumătate gustă racii, vânduţi cu un preţ de 35 de lei/porţia de 500 g, iar restul cumpără celelalte specialităţi din peşte puse la dispoziţie de antreprenor. ”Consumatorii sunt împărţiţi între nostalgici, care au mâncat raci pe vremuri, şi curioşii care încearcă specialitatea pentru prima oară”, îşi descrie Nicolae clientela. Chiar dacă au mai gustat sau nu raci, clienţii nu vin în restaurantul său pentru a-şi astâmpăra foamea, ci pentru ”boemie, socializare, discuţii de afaceri, orice altceva decât de foame”. Deşi, o parte din clienţi se strâng de la birourile din apropiere, nu locul este cel care favorizează funcţionarea restaurantului. ”Succesul restaurantului nu este condiţionat de locul în care se află: lumea nu vine aici direct din stradă, ci după ce citeşte despre restaurant pe Facebook sau pe site. În online îmi doresc vizibilitate”, explică Nicolau, care, pe lângă abilităţile de antreprenor, şi-a dezvoltat în paralel cu afacerea şi priceperea în social media. Cu 36.000 de like-uri şi 4.000 de check-in-uri, taverna sa a ajuns, după lanţurile de fast-food prezente în România, primul restaurant clasat pe Facebrands. Antreprenorul strânge aproximativ 50 kg de raci zilnic, iar toamna, în plin sezon, ajunge chiar şi la o tonă.Pentru că producţia de raci din lacul său nu acoperă cererea, a încheiat două parteneriate cu proprietarii a două bălţi, dintre care una are 1.800 de hectare. Nicolau livrează crustaceele şi către hipermarketurile Carrefour şi Metro, cu un preţ de 45 de lei/kg. Are şi un contract de export cu Belgia, dar spune că nu mai este nevoie să vândă în afară fiindcă ”am aliniat valoarea racului de la noi aproape de preţul european, unde kilogramul de rac se vinde cu 15-20 de euro”. Chiar dacă în prezent este singurul care a intrat pe segmentul afacerii cu raci, antreprenorul vrea să ducă mai departe conceptul prin francize, cu avertizarea pentru cei care doresc să se apuce de aceasta că ”este o afacere sensibilă, în care trebuie să ai răbdare”.

Aro Palace intenţionează să vândă cu 3,5-4 milioane de euro Cetatea Braşovului şi negociază cu Primăria, iar în cazul în care nu se va ajunge la un acord, o va scoate în toamnă la licitaţie, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mihai Fercală, directorul general al SIF Transilvania, care deţine Aro. "Cetatea Braşovului este un monument istoric şi starea ei tehnică este precară. Aro Palace ar trebui să investească foarte mulţi bani în reabilitarea zidurilor, aproximativ 2,5-3 milioane de euro, din calculele noastre. Activitatea restaurantului care funcţionează în cetate nu va aduce niciodată atâţia bani încât investiţia să poată fi recuperată", a explicat Fercală. El a spus că obiectul de activitate al Aro Palace nu permite încasări din activitatea de muzeu, iar singura sursă de venit este restaurantul. Acesta, spune directorul SIF Transilvania, a fost rentabil doar înainte de 1989 şi 1-2 ani după. "Pentru Aro Palace, această cetate aduce doar pierderi, gaze, electricitate, salarii. Circulaţia turistică a scăzut drastic în ultimii ani şi nu ne putem acoperi costurile", a adăugat Mihai Fercală. El a precizat că un eventual cumpărător va trebui să ştie că nu poate demola zidurile cetăţii şi să construiască în loc un hotel şi că trebuie păstrată în forma actuală, fiind monument istoric. Ca să o poată vinde, Aro Palace a trebuit, potrivit legii, să se adreseze mai întâi Ministerului Culturii şi apoi Consiliului Judeţean Braşov, care nu s-au arătat interesate de preluarea monumentului, după care a urmat Primăria, care şi-a exprimat dorinţa de a cumpăra cetatea. "Aro a cerut un preţ, iar Consiliul Local a rămas să facă propriile evaluări. Acesta va trebui să acceseze fonduri europene ca să o poată renova, pentru că nu are bani. Din acest motiv, noi vrem să facem un schimb cu Consiliul Local şi să ne de parţial bani şi parţial active, parcări, terenuri... până ajungem la valoarea de evaluare", a afirmat directorul SIF Transilvania. În cazul în care municipalitatea nu va cumpăra cetatea până la finalul lunii august, Aro Palace o va scoate la licitaţie la toamnă. Cetatea Braşovului, construită între secolele XVI şi XVIII, include un turn, o fortificaţie patrulateră cu bastioane în colţuri, deasupra cărora au fost construite turnuri de apărare. Suprafaţa construcţiei depăşeşte 5.500 de metri pătraţi.

Antreprenoarea Ariadna Avram şi-a deschis propria afacere de organizare de evenimente, prin reconsolidarea unui conac situat în apropierea Capitalei. Ea a achiziţionat în 2006 Domeniul Mănăsia, pentru 250.000 de euro, iar după cinci ani de reconsolidări şi o investiţie de 2,5 milioane de euro, antreprenoarea vrea să îşi recupereze banii prin organizarea de evenimente. „Am cumpărat un parc de două hectare, o cramă de un milion de litri de vin, un conac în paragină şi o istorie frumoasă. Conacul a fost renovat astfel încât să recreeze imaginea unui castel franţuzesc, format din hol de primire, sală de mese şi sală de pian“, a declarat Ariadna Avram. Ea este nepoata pictorului George baron Lowendal şi a câştigat 20 mil.euro în urma vânzării firmei de distribuţie de medicamente Top Diagnostics către gigantul Roche în 2009. Ariadna Avram a precizat că va folosi conacul pentru diverse evenimente, întâlniri sau team buildinguri organizate de companii, dar şi evenimente culturale, precum festivaluri. „Ne uităm şi către o zonă mai bănoasă, adică nunţile şi botezurile. Vrem ca Domeniul Mănăsia să fie o zonă similară Snagovului sau Mogoşoaiei.“ Preţul unei nunţi la Conacul Mănăsia este de 150 de euro pe persoană, iar preţul include mâncare, băutură, acces la parc şi la cramă, unde se pot organiza degustări de vin. Domeniul Mănăsia este situat la 50 de kilometri de Bucureşti, lângă Urziceni, în judeţul Ialomiţa.

Procesul judiciar început la hotelul Ambasador din Bucureşti în urmă cu 15 ani s-a încheiat, jumătate din clădire rămânând în posesia vechilor acţionari, care au renovat-o complet şi i-au ridicat standardul la 4 stele, iar cealaltă jumătate va fi scoasă la vânzare de familia care a revendicat-o. În urmă cu 14 ani, moştenitorii unei părţi a clădirii în care funcţionează hotelul Ambasador din Bucureşti au revendicat jumătate din imobil. După 14 ani de procese, moştenitorii au obţinut în instanţă o hotărâre definitivă de retrocedare a unei jumătăţi din hotelul aflat în centrul Capitalei. "După lungi negocieri, în mod voluntar, SC Ambasador a retrocedat jumătate din imobil, semnând documentele la începutul acestei săptămâni", a declarat agenţiei MEDIAFAX Andrei Istrate, preşedintele consiliului de Administraţie al firmei SC Ambasador, care deţine hotelul cu acelaşi nume. Acţionarii Ambasador au investit în ultimii trei ani în partea de hotel care le-a revenit şi care are 99 de camere aproximativ trei milioane de euro în ridicarea gradului de confort de la trei la patru stele, dar şi în modernizarea sălii de conferinţă, a restaurantelor şi a barurilor. Din suma de trei milioane de euro, 2,3 milioane de euro au provenit din surse proprii, iar restul de 700.000 de euro dintr-un credit bancar."După ce am relansat hotelul, ridicându-i gradul de confort la patru stele, am reuşit ca în primul semestru al acestui an să ajungem la un grad de ocupare de peste 60%, la un tarif mediu de 62 de euro pe cameră pe noapte. Am introdus şi servicii noi şi suntem singurul hotel din Bucureşti care oferă turiştilor străini o tabletă închiriată cu 10 euro pe zi, conectată la internet şi care are şi funcţia de ghid electronic. Îţi arată permanent în ce zonă a oraşului eşti şi ce atracţii turistice, baruri şi restaurante sunt în zonă", a adăugat Istrate. El a afirmat că peste 55% din clienţii hotelului sunt străini, dar în ultima vreme a crescut şi ponderea oamenilor de afaceri români.În ceea ce priveşte cealaltă jumătate din clădire, Istrate spune că, din informaţiile pe care le deţine, aceasta va fi scoasă la vânzare pe piaţa imobiliară. "Noi nu suntem interesaţi să o cumpărăm", a mai spus el. Clădirea în care funcţionează hotelul a fost construită între anii 1937 şi 1939, fiind proiectată de către proprietar. Instanţa a hotărât anul trecut ca terenul şi jumătate din clădirea hotelului Ambasador din Bucureşti, aripa dinspre Ciclop, să fie restituite în natură moştenitorilor arhitectului Arghir Culina, fostul proprietar, după un litigiu care a durat mai mult de un deceniu. Cei mai importanţi acţionari ai firmei Ambasador Turism, care administrează hotelul Ambasador, sunt Nicolae Istrate (17,7%), Constantin Dochiţu (17,7%), George Manolescu (17,3%), George Ţurnă (16,4%), Dumitru Petre (10,9%) şi Costin Minculescu (5,4%).

Să ai o afacere pe litoralul românesc pare mai degrabă o fiţă decât un business profitabil. Romică Ţociu şi Aurelian Temişan au renunţat deja la afacerile lor, în timp ce Oreste Teodorescu, Gică Hagi, Ciprian Marica, Tania Budi şi Botezatu le continuă cu succes. Fotbalist al naţionalei, Ciprian Marica şi-a deschis, în această vară, un restaurant în staţiunea Mamaia ( Caelia Beach ), investiţie care se ridică la câteva sute de mii de euro. "Afacerea merge bine, chiar cel mai bine din zonă. Fiind în primul an de activitate, locaţia a fost primită cu entuziasm şi are o cifră de afaceri cu mult peste aşteptările iniţiale. Este locul preferat al vedetelor şi al milionarilor României care vin cu familiile pentru relaxare, pentru masa de prânz sau cină", ne-a declarat Laurenţiu Mâţă Tănase, PR manager la restaurantul lui Ciprian Marica. "Am rămas fără asociat şi am închis" În anul 2004, Aurelian Temişan a deschis alături de un bun prieten o terasă pe plaja din Mamaia. "La prieteni" a funcţionat, timp de trei ani, doar pe perioada estivală şi le-a adus profit celor doi asociaţi. "Am închis-o pentru că mi-a plecat asociatul şi el, fiind barman, se ocupa cel mai bine. Eu nu mă pricep foarte bine la astfel de afaceri, motiv pentru care am renunţat şi eu. Practic, noi închiriam în fiecare vară acel loc. Nu aş mai repeta experienţa decât dacă s-ar întoarce el. Cred că succesul unei afaceri pe litoral îl reprezintă un bun management, prezenţă şi disponibilitate, dar muzica era cea care atrăgea în primul rând. Nu ştiu cât de profitabilă era, dar cert e că, la finalul verii, atunci când trăgeam linie, eram mulţumiţi. Plus că pentru mine, ca artist, era în regulă şi îmi petreceam toată vara la mare, aveam spectacole...", a mărturisit, pentru "ring", Aurelian Temişan. Ţociu: "Afacerile importante sunt cluburile" A avut terase şi restaurante, dar a renunţat la ele. "Eu nu am închis nimic, am făcut bani, apoi le-am vândut. Mi-am scos investiţia şi asta a fost. Vara nu te bagă niciodată în faliment. Am renunţat pentru că nu mai am timp şi nici nervii necesari. E bătaie de cap. Acum, mai am doar o casă la mare şi atât. Singurele afaceri importante de pe litoral sunt cluburile şi în special cele din Mamaia. E poate singura staţiune în care te duci şi ştii că trebuie să scoţi bani mulţi. Acum noi mai mergem la mare cu spectacole, să mai copilărim...", ne-a spus Romică Ţociu. "Eu sunt un consumator pe caiet" Încă din anul 2005, soţia lui Oreste Teodorescu deţine o terasă în Vama Veche, care pare să fie profitabilă atât cât să le susţină şederea pe litoral. "De afacerea asta este responsabilă soţia mea. Eu sunt doar un consumator pe caiet... Afacerile pe litoral merg aşa cum merită să meargă, adică prost pentru că aici comercianţii nu doresc să câştige la volum, ci la bucată. Oricum, vorbim de opt weekenduri care pot fi profitabile şi doar de zile de petrecut la mare... Noi se simţim foarte bine în conceptul ăsta, e mai degrabă o poveste ceea ce se întâmplă acolo, la Molotov (n.r. - terasa). Nu ne-am îmbogăţit din asta, nici nu avem cum şi nici nu ne-am propus. Noi suntem foarte îndrăgostiţi de Vama Veche de 20 de ani, avem o căsuţă pentru familia noastră şi dacă tot venim să petrecem din mai până în septembrie, ne-am integrat în aşa fel încât să ne putem autosusţine în perioada asta la mare", ne-a spus Oreste Teodorescu. În această perioadă, el organizează, atât pe litoral, cât şi la munte, tabere spirituale. Gică Hagi este proprietarul unui hotel de lux din Mamaia, Cătălin Botezatu se ocupă de un club de fiţe din staţiune, iar Tania Budi, pe lângă club, mai administrează şi o plajă. sursa: ziarulring.ro