Rezultatele cautarii

Complexul de birouri Novo Park a închiriat o suprafață de 200 de metri pătrați către Starbucks, cel mai mare lanț de cafenele din lume, care va deschide aici prima unitate într-un park de birouri din România. Novo Park este un complex de birouri din nordul Bucureștiului, dezvoltat de compania Genesis Development, condusă de omul de afaceri Liviu Tudor. Cafeneaua Starbucks va fi amplasată la parterul clădirii D din cadrul complexului Novo Park, având acces direct din Bulevardul Dimitrie Pompeiu, unul din principalele bulevarde din București. „Atragerea Starbucks în complexul de birouri Novo Park este o reușită importantă pentru cei peste 8.000 de angajați care lucrează în clădirile noastre, precum și pentru ceilalți angajați din zona Pipera”, a declarat Liviu Tudor, președintele Genesis Development. „Faptul că Novo Park a fost ales de cel mai mare lanț de cafenele din lume pentru inaugurarea primei unități Starbucks într-un parc de birouri este o recunoaștere a eforturilor și investițiilor pe care le facem în îmbunătățirea continuă a complexului”, a adăugat Liviu Tudor. Cafeneaua Starbucks va ocupa o suprafață de 200 de metri pătrați și va fi deschisă publicului începând cu luna septembrie. Aceasta va fi cea de-a zecea locație Starbucks din România și cea de-a opta din București. „Lanțul de cafenele Starbucks este într-o continuă extindere în România, iar deschiderea unei unități într-unul din cele mai mari parcuri de birouri este o decizie strategică. Am ales Novo Park datorită faptului că se află într-o zonă de business foarte bine dezvoltată. În plus, se bucură de un acces excelent din două artere principale: Bulevardul Dimitrie Pompeiu și strada Fabrica de Glucoză”, a afirmat Petko Zahariev, acționar al companiei care deține franciza Starbucks în România. Novo Park este format din șapte clădiri de birouri, cu o suprafață de aproximativ 75.000 mp închiriabili și cuprinde 1.100 de locuri de parcare. Complexul de birouri a obținut certificarea BREEAM, cea mai relevantă acreditare la nivel global în ceea ce privește clădirile verzi, cu ratingul Very Good. Printre chiriașii Novo Park se numără: Hewlett-Packard (HP), Mondelez România (cunoscută anterior sub denumirea de Kraft Foods), Garanti Bank, Ringier, Sodexo, Infineon Technologies, Yokagawa, Luxoft și UniCredit. Genesis Development este o companie de dezvoltare imobiliară cu o experiență de peste 15 ani pe piața locală. Compania a dezvoltat parcurile de birouri West Gate și Novo Park, care totalizează circa 150.000 de metri pătrați de spații de birouri de clasa A. Genesis Development este, de asemenea, dezvoltatorul primului campus privat din România, West Gate Studios, care cuprinde 925 de garsoniere și apartamente destinate închirierii, în prezent ocupat în proporție de 100%. Investițiile realizate de Genesis Development în România se ridică la 300 de milioane de euro. Sursa: fulviameirosu.ro

O cunoaştere cât mai bună a alimentelor nu este un privilegiu al gurmanzilor care se desfată cu cele mai rafinate preparate culinare. Unii au un regim alimentar specific, de care le depinde sănătatea sau chiar viaţa. De aceea, sau fără un motiv anume, fiecare dintre noi are dreptul de a fi informat corect în ceea ce priveşte mâncarea zilnică, pentru că aceasta nu trebuie privită niciodată ca orice altă marfă care este vândută şi cumpărată. Indiferent de domeniu, căutăm mereu specialişti de încredere. Asta înseamnă că acel om trebuie să ştie cam tot ce este de ştiut într-un domeniu anume, iar, în acelaşi timp, să avem certitudinea că nu ne înşală. În afară de specialişiti în comerţ, a căror menire principală este să îşi vândă marfa la cel mai bun preţ, când aţi văzut ultima dată un specialist în alimentaţie într-un supermarket? Când reparăm ceva prin casă, poate avem doar o vagă idee despre materialele necesare, dar când intrăm într-un magazin specializat de bricolaj, vom găsi oameni care le par celor neiniţiaţi nişte enciclopedii în materie de şuruburi, cabluri sau vopsele. Luăm exact ce ne trebuie, pe încredere, şi avem sentimentul că ştim mai mult decât atunci când am intrat. În schimb, dacă la raftul supermarketului ne interesează detalii legate de nutriţie, tehnici de preparare sau chiar de provenienţa anumitor alimente, nu are cine să ni le furnizeze. Deşi vând produse foarte perisabile, nici cele mai renumite lanţuri de supermarketuri şi hipermarketuri din Bucureşti nu au specialişti în alimentaţie în magazine, ci doar lucrători comerciali şi supraveghetori, care să se asigure că activitatea comercială merge cum trebuie. Aşa se face că, atunci când avem, în acelaşi magazin, un raft de alimente, iar chiar alături, unul de orice alt produs, să zicem… şuruburi, lucrătorii acelui magazin ne vor putea da mult mai multe detalii despre şuruburi. E drept, este mult mai uşor să găseşti un om care se pricepe la şuruburi decât un specialist în alimentaţie. Dar, oare, ce este mai important? În mod sigur, magazinele cu de toate sunt o formulă comercială foarte rentabilă, dar, în calitate de consumator, vreau să am certitudinea că nici eu nu ies pe minus. Când văd în cea mai mare hală alimentară din Bucureşti tarabe cu detergenţi faţă în faţă cu un stand de carne, această imagine nu îmi dă impresia de carne curată, în pofida sloganurilor de detergenţi! Chiar dacă cele două nu se amestecă, ideea de aliment sănătos se prăbuşeşte imediat. În magazinele mici, de cartier, cele de tip afacere de familie, încrederea şi respectul sunt baza supravieţuirii în lupta cu marile lanţuri comerciale. Chiar dacă nu îşi permit să angajeze un specialist alimentar, vor încerca să dea un răspuns cât mai informat, în timp ce, în supermarket, la o banală întrebare, ni se dă numărul de relaţii cu publicul al corporaţiei, unde răspunde un specialist în comunicare, nu în alimentaţie. Chiar dacă este una dintre cele mai importante probleme dintr-o societate, în România, publicul larg este foarte puţin informat în ceea ce priveşte alimentaţia. Această informare trebuie să vină, în primul rând, din partea instituţiilor statului, abia apoi de la mass-media şi de la specialişti privaţi. Un consumator european ar trebui să fie educat să cunoască atunci când este înşelat grav şi în mod constant, dar şi să înţeleagă importanţa alimentaţiei, iar asta este treaba statului căruia îi plăteşte taxe. Acest consumator trebuie să perceapă propria alimentaţie ca pe o prioritate în viaţa sa, iar alimentaţia, în general, ca pe o problemă de siguranţă naţională. În acelaşi timp, mi se pare un act de perfectă normalitate să le sesizez anumite nereguli grave instituţiilor de control. Dar ce ne facem când auzim de la reprezentanţii acestora replici care apără o normalitate bolnavă, chiar dacă foarte confortabilă pentru funcţiile lor ? De exemplu: “Dar în toate supermarketurile este la fel“ sau “Nu ştim dacă este o neregulă, pentru că sunteţi primul care o sesizează“. De ce i-ar păsa unui chef de mâncarea proastă şi ieftină? Pentru că gastronomia adevărată la care aspiră nu poate fi creată şi susţinută doar de elitele unei societăţi. Pentru asta, fiecare consumator trebuie să fie conştient de mâncarea zilnică. Fie că este un aliment alterat, păstrat necorespunzător sau cu origine incertă, nu orice se vinde se mănâncă. Poate nu mâncăm cu tacâmuri de argint în fiecare zi, dar de ce am alege să ne cumpărăm mâncarea de lângă şuruburi? Ziarul "ring"

Selgros Cash&Carry România derulează în perioada 14 - 25 iulie a.c. a treia etapă a competiției Arena Bucătarilor 2014, dedicată profesioniștilor din domeniul gastronomiei. În urma acestei etape vor fi selectați 3 finaliști, care vor concura alături de cei 6 finaliști selectați deja în primele 2 etape preliminare, în Finala Arena Bucătarilor din 10 septembrie. În etapele preliminare, concursul a constat în pregătirea unui singur fel de mâncare (fel principal), respectând tema și ingredientul principal anunțate de organizator pentru fiecare etapă. Etapa preliminară 1 a propus concurenților prepararea unui fel principal cu Pește și/sau fructe de mare și a decis primii trei finaliști: dl. Vasile Șerban (Exotic Palace Codlea), dl. George Crăciun (Grand´Or Deluxe Oradea) și dl. Sotoc Ciprian (Ramada Oradea). Cea de a doua etapă a provocat bucătarii să meșterească cel mai rafinat preparat din Carne albă, iar cei mai iscusiți s-au dovedit dnii. Remus Iota și Claudiu Vaida (Salon Gourmet Timișoara), dna. Cecilia Ene (Taverna Domnească Brăila) si dl. Ovidiu Cherametli (Chandellier Eforie Nord). La rețetele finaliste puteți trage cu ochiul pe aplicația dedicată Arena Bucătarilor de pe pagina Facebook/Selgros.Romania. Tot acolo vor fi publicate, din 29 iulie, rețetele finaliste din etapa a treia (Bucătărie tradițională în perspectivă modernă) care se află acum în desfășurare. Cei nouă finaliști se vor duela LIVE într-o frumoasă zi de toamnă, 10 septembrie în Piața George Enescu din București. Regulamentul ce include detaliile organizării competiţiei bucătarilor profesionişti poate fi accesat online, la www.selgros.ro, în secţiunea Arena Bucătarilor. Competiţia ajunsă la a şasea ediţie îşi propune să premieze priceperea şi măiestria celor mai buni Chefi, ce vor convinge juriul de profesionalismul şi ingeniozitatea pregătirii reţetelor pentru premiile puse în joc, în valoare de peste 40.000 lei. Totodată, unul dintre concurenţi va fi premiat şi cu premiul special Selgros România, constând în antrenamentele personale şi participarea la concursul internaţional Les Chefs en Or, din Paris, în luna noiembrie 2014.

San Alfonso del Mar este statiunea privata, in Algarrobo, Chile, care gazduieste cea mai mare piscina din lume. Piscina are 1 kilometru lungime, cu o adancime maxima de 35 de metri, se intinde pe 8 hectare si este nevoie 250.000.000 de litri de apa ca sa se umple. De mentionat este si faptul ca bazinul este alimentat cu apa din Oceanul Pacific, pompata, filtrata si tratata. Piscina a fost inaugurata in anul 2006. Se estimeaza ca numai constructia sa ar fi costat intre 1,5 si 2 miliarde de dolari americani, iar intretinerea ei ar ajunge la 4 milioane de dolari pe an.

Palatul Bragadiru din Calea Rahovei, aproape de rondul George Cosbuc si de Piata Taranului, are mai multe restaurante la parter, cel putin trei, din cate stiu eu. Primul a fost deschisPalace Pub, in capatul din dreapta, din deal, spre Beraria Bragadiru. Spre vale au fost deschise doua alte localuri: Aida Bistro, in capat, ultimul intrat, in vara lui 2014, si Royal Express, bistroul cu trenulet, in primavara, despre care scriu acum. Toate trei au aceeasi atmosfera antebelica, semn ca li s-a impus sa nu schimbe nimic din arhitectura si amenajarea bucatelei de palat preluat, ceea ce e foarte bine, dupa pararea mea. Palatul Bragadiru a fost renovat si restaurat, aratand acum la fel ca inainte, presupun. Fara nichel, fara sticla, fara plastic, fara spoturi luminoase in tavan si cine mai stie pe unde. Royal Express Restaurant Caffe e mai spre vale, intre Aida Bistro si intrarea principala la Palat. E ceva mai mic decat celelalte restaurante din jurul lui. Are si o mica terasa in spate, in care fac si spectacole. Cand intri, ochii iti cad pe trenuletele electrice, si raman acolo multa vreme. Pentru ca, oriunde te-ai intoarce si te-ai uita, sunt acolo. La Royal Express au o cale ferata in miniatura cu doua si cu trei linii care strabate tot restaurantul si trece pe la fiecare masa in parte. De aici i se trage si numele restaurantului, Royal Express, evident. Si nu e doar de decor sau de jucarie, cum ai putea crede la inceput. In fapt, Royal Expresse un restaurant fara chelneri, comenzile si mancarea sunt duse si aduse la masa ta de catre trenulete, printr-un sistem computerizat foarte ingenios, care il invata pe fiecare pe ce linie sa o ia si cum sa nu se ciocneasca cu celelalte. Dupa cum am spus, trenuletul trece prin fiecare coltisor al restaurantului. In dreptul fiecarei mese e un mic panou cu trei butoane: comanda, trimite comanda si eliberare trenulet. Pe masa gasesti meniul si un formular de comanda, pe care bifezi ce vrei de mancare si de baut si in ce cantitate. Dupa care apesi pe buton si chemi trenuletul, pe care il vezi venind de departe si opreste fix in dreptul mesei tale. Trenuletul de luat comenzi are un singur vagon, in care pui formularul de comanda. Apesi pe butonul de eliberare trenulet si pleaca. Peste cateva clipe se intoarce, fara sa-l mai chemi tu, cu vesela si cu tacamurile, frumos invelite in servetele. Se opreste iar in fata ta, le iei si apesi din nou pe butonul cu eliberarea trenuletului. Apoi vine cu bauturile si cu paharele, de data aceasta cu doua vagoane, daca e mai multa. Si mancarea la fel, pe unul sau pe mai multe vagoane de tip platforma, de data aceasta. Cand vrei sa te debarasezi de farfuriile folosite chemi din nou trenuletul, le pui acolo si ramai cu masa curata. Citeste tot articolul pe Restograf.ro

Pe litoralul romanesc, zeci de hoteluri si alte spatii de cazare sunt scoase la vanzare de catre proprietari. Spre exemplu, complexul hotelier Amfiteatru, Belvedere si Panoramic din statiunea Olimp, cumparat la inceptul anului 2008 cu 30 mil. EUR de catre omul de afaceri Josef Goschy, este scos la vanzare pentru aceeasi suma cu care a fost achizitionat, in conditiile in care in 2012 proprietarul solicita 60 mil. EUR. Unitatile hoteliere sunt listate pe spatiicomerciale.ro, site specializat pe segmentul comercial lansat de portalul imobiliare.ro. O alta unitate scoasa la vanzare detinuta tot de Josef Goschy, este hotelul Onix din statiunea Cap Aurora, pentru care se cere 5,2 mil. EUR. In statiunea Venus este scos la vanzare un hotel de 4 stele cu 110 camere pentru 3,2 mil. EUR si 4 vile. Totodata, este scos la vanzare pentru circa 1,7 mil. EUR si hotel Corina din Venus, cu peste 100 de camere. In Constanta, este scos la vanzare un hotel de 24 de camere pentru 1,49 mil. EUR, in Eforie Nord un hotel cu 30 de camere este scos la vanzare pentru 1,2 mil. EUR, pentru o unitate de 73 camere se cere 1,1 mil. EUR, iar pentru 35 camere - 1,15 mil. EUR. In total, sunt scoase la vanzare un numar de 45 de unitati hoteliere pe litoral, inclusiv pensiuni sau campinguri, cea mai ieftina oferta fiind o pensiune in constructie in Costinesti, cu 15 camere, pentru care pretul este de 70.000 EUR.

Statistica arată că de la începutul acestui an, în Portul Constanţa au sosit 64.500 de pasageri cu vasele de croazieră, cu 20% mai mult faţă de tot anul trecut, când au fost 54.000 de pasageri. Până la finele sezonului de croaziere, ce va fi la mijlocul lui noiembrie, procentul va mai creşte. Dar majorarea nu s-a înregistrat doar la numărul de pasageri, ci şi la durata şederii acestora. Turiştii au ajuns să petreacă aici una-două nopţi, vizitând nu doar oraşul-port, staţiunea Mamaia şi împrejurimile, ci şi Capitala sau alte regiuni ale ţării. România este preferată Ucrainei, datorită securităţii din zonă. „Ca urmare a contextului politic nefavorabil din Ucraina, toate cursele de croazieră au înlocuit în itinerariul lor portul Odessa cu portul Constanţa“, declară Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Litoral-Delta Dunării. Compania Phoenix Shipping & Trading operează majoritatea navelor fluviale şi maritime care tranzitează România. Anul acesta, 69 de pasagere şi-au anunţat sosirea la Constanţa prin această companie. Următoarele două nave de croazieră care vor sosi săptămâna aceasta, Viking şi Harmony G, au renunţat la Odessa, optând pentru un mic sejur la Constanţa. George Enciu, reprezentantul firmei, confirmă faptul că portul românesc a avut de câştigat de pe urma stării de conflict din zona Ucrainei. „Constanţa era inclusă pe harta escalelor, dar nu ca şedere. Au crescut vizitele, dar şi orele petrecute aici, astfel că turiştii de croazieră au ajuns să stea şi câte două zile“, explică Enciu. În cazul navelor mari de croazieră, cum sunt cele de la compania Costa Crociere, programul de escale este stabilit cu un an înainte. „Constanţa face parte din programul lor oricum. Bulgaria a avut de câştigat de pe urma conflictului din Ucraina. Era ocolită pentru că are porturile mici, dar acum firmele s-au reorientat. Vasele acostează şi în porturile bulgăreşti de la Marea Neagră“, arată Camelia Gearâp, reprezentantul Idu Shipping & Services. Luni, în portul Constanţa, acostează două nave mari: „Aida Aura“ cu turişti germani şi „Riviera“ cu turişti americani. Vasul „Riviera“ este pentru prima dată la Constanţa. Agenţia Karpaten se ocupă de timpul liber al turiştilor. Pasagerii sunt preluaţi cu autocarele şi plimbaţi unde doresc, contra cost. O excursie costă minimum 50 dolari şi ajunge la sute de dolari, dacă turiştii vor să vadă, de exemplu, castelul Bran. „Numărul acostărilor s-a dublat, pentru că înainte navele erau în trecere. Acum, rămân peste noapte pentru că stau două zile“, afirmă Leontin Şerbănescu, reprezentantul Karpaten. Autorităţile turistice estimează: cei 64.500 de turişti sosiţi chetuiesc în total peste 6 milioane de euro, în şederea din România. „Turismul de croazieră reprezintă o nişă cu un potenţial real, spre care ne concentrăm atenţia în continuare. România trebuie să îşi consolideze strategia de promovare a destinaţiilor româneşti, având în vedere situaţia politică actuală“, mai spune Corina Martin. În topul pasagerilor care sosesc la bordul navelor de croazieră se situează cetăţenii americani, urmaţi îndeaproape de cei francezi, italieni şi germani.

Cristian Ştefănescu, fostul manager din sistemul bancar care şi-a pariat economiile investind în primul restaurant Subway din România are afaceri în scădere. Cel mai mare lanţ de restaurante fast food în franciză din lume continuă însă să se extindă la nivel naţional. În curând, vor inaugura un drive-thru şi în Bucureşti. Primul restaurant Subway din România, deschis în zona Piaţa Victoriei din Capitală, în aprilie 2012, a vândut cu aproximativ 10% mai puţin anul trecut, decât în primele opt luni de la deschidere. Din datele publicate de către Ministerul de Finanţe, Uvedenrode Consulting SRL, firma lui Cristian Alexandru Ştefănescu, un fost corporate team leader Piraeus Bank, a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 2 milioane de lei şi un profit net de 915 lei. Cu un an în urmă, compania a înregistrat afaceri de 2,3 milioane de lei şi un profit net de peste 13.100 de lei. Aceasta în contextul în care restaurantul funcţionase doar 8 luni. Cristian Alexandru Ştefănescu a preluat curând şi franciza Gloria Jean's Coffees, deschizând o cafenea tot în zona Victoriei, chiar lângă Subway. De asemenea, antreprenorul este unicul importator și distribuitor în România pentru Vintage Teas, un brand de ceaiuri. Subway Orhideea vinde mai bine Spre comparaţie, restaurantul Subway din cadrul galeriilor comerciale Carrefour Orhideea, deţinut de Arsis, cel mai mare dealer Vodafone, a raportat anul tercut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei şi o pierdere netă de peste 520.000 de lei. Restaurantul omului de afaceri Mirea Radu Cristian, care este şi patronul Arsis, a fost deschis în noiembrie 2012. De asemenea, unitatea Subway din City Park Mall Constanţa, deţinută tot de Arsis, a generat o cifră de afaceri de peste 658.000 de lei şi o pierdere netă de 145.600 de lei. Ce spune Subway Oficialii Subway au declarat pentru ECONOMICA.NET că planurile americanilor în România sunt aceleaşi ca la intrarea pe piaţa locală: vizează poziţia de lider deţinută acum de McDonald's. "Piața are momente mai bune și mai puțin bune și încă mai traversăm o perioadă economică marcată de instablitate și de o predictibilitate scăzută. Întreaga situație economică din țară este influențată de mediul economic global. În cazul ratei noastre de creștere trebuie să luăm în considerare și aceste variabile. Sunt mulți factori care pot influența cifra de afaceri a unui restaurant precum: contractele de închiriere sau estimarea costurilor pentru un an. Într-o afacere unde proprietarul trebuie să gestioneze atât furnizorii cât și chiriile, împreună cu parametrii economici care pot influența direct business-ul, pot interveni multe variabile care schimbă dinamica planul de amortizare", a declarat pentru ECONOMICA.NET Rumen Radev, agentul de dezvoltare al Subway în România şi Bulgaria. Unde mai deschid restaurante Anul acesta, Subway a inaugurat până acum trei unităţi, dintre care una într-o locaţie mai puţin obişnuită, un drive-through în incinta staţiei Petrom Vestem, de la intrarea în oraşul Sibiu. Cel mai mare lanţ de restaurante de tip fast food în franciză a ajuns astfel la 20 de restaurante în România, jumătate din câte au anunţat că vor inaugura până în 2015. "Următoarele orașe în care intenționăm să deschidem restaurante sunt: București, Oradea, Arad și Brașov. De asemenea, vizăm deschiderea unor restaurante și în orașe mai mici, unde populația nu depășește 100.000 de locuitori. Un exemplu foarte bun în acest sens este SUBWAY® Suceava care are o evoluție foarte bună, comparabilă cu restaurante din orașe mai mari, precum: Cluj Napoca, Timișoara și Iași", a mai declarat oficialul Subway. Drive-Thru Subway în Bucureşti În ceea ce priveşte conceptul drive thru, Radev anunţă că Subway plănuieşte să deschidă o astfel de unitate în Brașov, apoi în București. Acesta din urmă va avea un concept similar al celui deschis în cadrul benzinăriei Petrom din Veștem, Sibiu. "Pentru moment, dezvoltarea celor două restaurante se află în stadiul negocierilor. Vom anunța deschiderea lor imediat ce vom avea un contract ferm", mai spune reprezentantul companiei. Referitor la colaborarea cu Petrom, Radev spune că doreşte să păstreze acest format, "dar în prezent ne axăm pe alte direcții". "Vă asigurăm că ambele părți sunt interesate să dezvolte pe viitor acest gen de parteneriat", a adăugat agentul de dezvoltare al Subway. Business-ul Subway în România Oficialul Subway nu a avansat o cifră care să dea o idee asupra business-ul Subway în România, dar precizează că "suntem foarte muțumiți de evoluția expansiunii noastre și de faptul că primim în continuare cereri pentru deschiderea unor noi restaurante". "În prezent, România este o piață emergentă, în plin proces de maturizare. Majoritatea restaurantelor noastre sunt afaceri la început de drum, ce nu au împlinit un an de la deschidere. Din acest motiv, este prea devreme să vorbim despre cifre. Dar media de 0.83 de restaruante deschise pe lună în ultimii doi ani subliniază faptul că Subway este un model de business puternic și un partener de încredere pentru toți cei care doresc să pornească o afacere", a declarat Rumen Radev. Au relocat un restaurant Acesta spune că niciunul dintre partenerii Subway nu dorește să închidă restaurantul, ci chiar au în vedere deschiderea celui de-al doilea restaurant. Un astfel de caz este Arsis, dealerul Vodafone, care operează două unităţi în Bucureşti şi Constanţa. A existat însă un restaurant care s-a relocat. Este vorba despre unitatea din Piteşti, deschisă iniţial, în 2012, în Complex Romarta. Ulterior, restauramtul s-a mutat în Piteşti Mall. " Imediat după familiarizarea cu mecanismul unei francize este nevoie doar de timp, buget și găsirea unei locații potrivite pentru a continua extinderea afacerii. Putem menționa că am decis să relocăm restaurantul Subway din Pitești, într-un centru comercial, ceea ce înseamnă că dacă ceva nu decurge conform planului, ne revizuim strategia"', a explicat Rumen Radev. Cu sediul principal in Milford, Connecticut si cu birouri regionale in Amsterdam, Beirut, Brisbane, Miami si Singapore, Praga, brandul Subway a fost fondat de Fred DeLuca si Dr. Peter Buck in 1965. Fondată în 1965, rețeaua Subway numără în prezent peste 42 000 restaurante la nivel mondial, fiind cel mai mare lant de restaurante din lume.

Hotelul Carol Parc din Bucureşti a fost scos la vânzare pentru 5,65 milioane de euro, pe siteurile Olx.ro, fost Mercador, şi tocmai.ro. Vânzarea este intermediată de agenţia Select Imob. Palatul Suter, construit de arhitectul regelui Carol I, actualul hotel Carol Parc, fusese scos la vanzare şi în 2011 pentru suma de 9,9 milioane de euro, după ce în ianuarie 2009 pentru impresionantul imobil din Capitală erau solicitate 20 de milioane de euro. Pretenţiile proprietarului, Adrian Petre, s-au redus de patru ori faţă de preţul iniţial din urmă cu cinci ani. Omul de afaceri Adrian Petre, cu o avere estimată în 2009 la 7-10 milioane de euro, nu a mai trecut şi în 2010 pragul pentru a intra în "Top 500 miliardari", realizat de Forbes. Unul dintre motive: proprietatea imobiliară cea mai scumpă din portofoliul său a pierdut sensibil din valoarea de piaţă.

Delta Dunării a fost inclusă de peste un deceniu în patrimoniul UNESCO, iar acum este descrisă în amănunt în publicaţia „The New York Times“. Pornind de la povestea indianului care a dorit să readucă Delta în preferinţele turiştilor, reporterul american a fost cucerit de ce a găsit în România. „Am părăsit Delta uimită de peisajul său utopic, dar îngrijorată, în egală măsură, de frumuseţea aceasta vulnerabilă“, scrie spre finalul reportajului său Elizabeth Zach, pentru „The New York Times“. Cea care a vizitat Delta Dunării are origini ungureşti, tatăl fiind din ţara vecină, şi în vara lui 2013 a fost în Delta Dunării. Înainte de vizită, a aflat de Diwaker Singh, omul care a construit un resort în Delta Dunării şi pe care l-a inaugurat în 2005. În acest loc s-a cazat şi Zach în 2013, iar acum a publicat în ziarul american povestea acelei vizite. Autoarea trece prin istoria României şi prin istoria Deltei, cum a devenit rezervaţie protejată şi cum, în perioada în care era studentă şi atrasă de mediul est-european, ţara noastră abia îşi revenea după regimul comunist. Ea a văzut, atât pe apă, cât şi pe uscat, din ce e compusă Delta Dunării, ce e fascinant pentru turişti, diversele specii de păsări din zonă şi cât de bogată e flora. Totuşi, în ciuda frumuseţilor naturale, ea a observat că acest loc nu este pe cât de protejat ar trebui. Prin intermediul unui cuplu de francezi a contactat-o pe Iuliana Stănescu, un ghid din zonă. Aceasta i-a explicat care sunt marile probleme în Delta Dunării şi ce ştirbeşte din farmecul regiunii. „Autorităţile nu se asigură că legile sunt respectate pentru a întreţine acest loc şi nu implementează un program amplu de dezvoltare“, a povestit Stănescu. O lege este în curs de elaborare pentru o mai bună protejare a zonei, a faunei şi florei, cu atenţie mai mare asupra speciilor de peşti. Actuala generaţie de români iubeşte natura şi vrea s-o conserve. Cred că odată ce economia se va îmbunătăţi, Delta va reveni la adevărata sa glorie. Diwaker Singh Zach a vorbit şi cu Singh, acum mutat la Londra, lăsând în Deltă locul pe care l-a construit. „România este splendidă prin bogăţiile pe care le are şi care pot fi exploatate prin turism. Totuşi, ţara nu prea e în vederile operatorilor de turism din cauza lipsei de promovare adecvată, susţinută şi ţintită pe anumite tipuri de public“, i-a răspuns acesta. Singh a mai afirmat că Delta Dunării îşi revine cu greu după planurile de exploatare derulate de Nicolae Ceauşescu. Reportajul integral realizat de Elizabeth Zach, împreună cu mai multe fotografii din Delta Dunării, este disponibil pe site-ul NYTimes

Restaurantul cu specific italian Nonna Mia, deschis în anul 2012 pe strada Chile din cartierul Floreasca, a fost relocat pe strada Sfântul Ștefan (sectorul 2). Deschiderea oficială în noua locație a avut loc joi, 17 iulie a.c., iar principalele criterii luate în considerare în alegerea acesteia au fost un spațiu mai mare, posibilitatea de a parca mai ușor, existența unei grădini interioare și posibilitatea de a avea terasă, precum și apropierea de kilometrul O al Bucureștiului, ne-a declarat în exclusivitate Osvaldo Iandolo. Investiția totală în relocare se ridică la circa 40.000 euro, cei mai mulți bani fiind investiți în amenajare și în bucătărie. “Am realizat că avem nevoie de un spațiu mai mare, mai apropiat de centru și de activitatea clienților noștri fideli. Am căutat o vilă cu grădină interioară, într-o poziție centrală, de nivel medium spre high, în apropiere de aria de business și de kilometrul O. De asemenea, faptul că se poate parca mai ușor a fost foarte important în alegerea noii locații, dar și că noul spațiu ne permite să avem terasă. Bucătăria și locația erau mai mici înainte, iar aici spațiul ne permite să lucrăm cu un meniu mai elaborat și să găzduim mai multe evenimente”, ne-a spus Osvaldo Iandolo. Capacitatea restaurantului este de circa 100 de locuri, pe o suprafață de 280 de metri pătrați, cu parter, etaj 1, etaj 2 și terasă. “Locația a fost concepută cu restaurant la parter, la etajul 1 sunt două camere: enotecă și o sală rezervată pentru mici evenimente de business. La etajul 2 se pot organiza diferite evenimente și prezentări”, ne-a explicat Osvaldo Iandolo. Potrivit reprezentanților restaurantului, clienții fideli au venit deja în noua locație, iar restaurantul a început să atragă și noi clienți. “Faptul că oaspeții noștri ne-au urmat înseamnă mult pentru noi, este un lucru îmbucurător și am început totodată să atragem și noi clienți din zonă. Vrem să creăm o comunitate puternică a iubitorilor bucătăriei tradiționale italiene și să promovăm adevărata bucătărie italiană”. Echipa Nonna Mia nu s-a schimbat, bucătăria este tot sub bagheta chef-ului Andrea Di Russo. “Avem o echipă stabilă de 2 ani, bucătarul chef este Andrea di Russo, un talentat chef de 30 de ani, care are o experiență mare pe partea de pește, a lucrat în Italia la restaurante cu specific de pește, și are o pasiune incredibilă pentru bucătărie în general. Ne bucurăm să îl avem în restaurantul nostru. Pregătim așa v-am spus un meniu mai elaborat, tot pe bucătărie tradițională italiană, dar cu preparate puțin mai sofisticate”, ne-a mai declarat Osvaldo Iandolo. ( citeste tot articolul pe Horeca.ro )

Recent, o noua locatie si-a facut aparitia in Centrul Vechi al Capitalei: restaurantul tradiţional japonez, Samurai. Situat pe strada Selari, intr-un spaţiu ce imbina simplitatea ambientala japoneza cu accente exotice, restaurantul isi propune sa aduca gustul adevarat al Japoniei printr-un meniu care are la baza produse exclusive, aduse din Ţara Soarelui Rasare. Meniul conţine o gama variata de sushi, iar printre noutaţi se remarca: „ramen” – supa japoneza a carei tradiţie recomanda sorbirea sa zgomotoasa pentru maxim de savoare si „okonomiyaki” – cunoscuta ca si „pizza japoneza”a fost inventata de nevestele din Hiroshima pe durata razboiului, avand ca ingredient principal varza. Pe langa acestea, nu lipsesc nici „yakisoba”, asa-zisele spaghetti japoneze si teppanyaki. Gustul autentic este lasat in grija celor doi Samurai ai bucatariei japoneze, Sushi Chef Suenaga si Ramen Chef Tanimura. Restaurantul Samurai este situat pe trei nivele, fiecare dintre ele dedicate unui anumit specific. Japonia de alta data, cat si cea moderna, este regasita in ambianţa si elementele folosite in designul interior. Pe langa sarbatorile tradiţionale care vor deveni ocazia de a cunoaste indeaproape stilul japonez, restaurantul isi propune sa organizeze frecvent evenimente. In viitorul apropiat se urmareste deschiderea unui lanţ de restaurante Samurai, atat in orasele mari din Romania, cat si in zona Europei de Est. sursa: foodandbar.ro

Romanii care aleg sa mearga la hotelurile all inclusive pe litoral sunt de regula din categoria celor care obisnuiau sa mearga in anii trecuti in Bulgaria si Grecia, a declarat Marius Usturoiu, directorul general al agentiei Mareea. Datele statistice furnizate de touroperatorii de pe litoral arata ca profilul consumatorilor de servicii all inclusive este reprezentat in proportie de peste 90% de familiile cu copii pana in 12 sau 14 ani. Romanii care merg la hotelurile all inclusive pe litoral au la dispozitie, in medie, 2 kilograme de mancare pe zi, iar felurile preferate de acestia sunt sarmalutele, frigaruile si placintele dobrogene, potrivit unui studiu al Mareea.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunțat că va participa la Târgul “Wine Expo 2014” organizat la Beijing în perioada 29 şi 31 iulie 2014, prin Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV). De asemenea, trei lideri ai pieţii vinurilor din România - Vincon, Murfatlar şi Jidvei - prin intermediul Camerei de Comerţ a României în Italia (CCIRO Italia), partener alături de Fiera di Roma la organizarea târgului “Wine Expo 2014” de la Beijing, vor fi prezenți la acest eveniment de renume mondial. Cu această ocazie, participanţii români vor deveni membri fondatori ai bursei vinurilor din Asia, instituţie care va fi constituită cu ocazia “Beijing Wine Expo 2014”. China este printre primii cinci consumatori mondiali de vinuri şi participarea la acest eveniment poate fi o oportunitate importantă pentru orice producător de vinuri din Europa. România are produse de cea mai bună calitate, care se ridică la nivelul vinurilor de renume realizate de ”marile puteri” din domeniu. Sursa: www.madr.ro

Bucătari din toată țara și de peste hotare au venit la preselecțiile pentru „Hell’s Kitchen – Iadul Bucătarilor”Iadul Bucătarilor a fost atracția week-endului pentru mulți pasionați ai bucătăriei: fie că sunt bucătari de profesie, fie că sunt amatori pricepuți, românii au dat dovadă de curaj și s-au înghesuit la preselecțiile pentru „Hell’s Kitchen – Iadul Bucătarilor”, show-ul care va debuta în această toamnă la Antena 1. Dorința de a obține un loc în mult așteptata competiție a fost atât de mare pentru unii, încât nimic nu i-a putut ține departe de locul preselecțiilor. Așa se face că un român stabilit în Italia a luat avionul special pentru a ajunge sâmbătă dimineața la preselecții, s-a înscris, urmând ca în aceeași zi, după-amiază, să plece înapoi în Italia. Și acesta nu a fost singurul român care și-a cumpărat bilet către Iadul Bucătarilor, în speranța că drumul va fi unul cu noroc și va ajunge în concurs: și alți români stabiliți în Irlanda sau Spania și-au petrecut week-endul pe drum și au venit în România special pentru a se putea înscrie în show. Preselecțiile pentru „Hell’s Kitchen – Iadul Bucătarilor” au adunat și concurenți de alte naționalitați, din Italia sau Camerun, de exemplu, precum și bucătari de meserie, chefi de la restaurante cunoscute din Capitală și din țară, dar și amatori foarte pasionați de gătit. Printre cei care s-au prezentat la preselecții s-a numărat și Maria Secrieriu, dornică să ajungă în concurs pentru a demonstra cât de bine se descurcă într-o bucătărie profesionistă. O altă aspirantă la un loc în Iadul Bucătarilor a venit la preselecție nu numai pentru că iubește bucătăria, ci și pentru că este o fană înrăită a celebrului chef Gordon Ramsey, al cărui nume îl are tatuat pe braț. Și la capitolul farfurii, cei sosiți la preselecții au vrut să demonstreze că sunt pricepuți și inventivi. Bucătari cu experiență și-au etalat în farfurii sofisticate cunoștințele gastronomice, tineri inventivi au mizat pe preparate fusion, alții au vrut să îndulcească întrecerea cu deserturi îmbietoare, iar feluri raw-vegane și-au găsit și ele locul pe masa juriului. „Hell’s Kitchen – Iadul Bucătarilor” va debuta în această toamnă la Antena 1. Chefii Sorin Bontea, Florin Dumitrescu și Cătălin Scărlătescu sunt pregătiți să jurizeze competiția care va aduce câștigătorului marele premiu de 80.000 de euro și un contract cu un restaurant de top din Capitală. Cei selectaţi să intre în această competiţie vor locui într-o casă amenajată special pentru ei, lipită de restaurantul în care vor găti. Concurenţii vor fi împărţiţi în echipe şi vor fi supuşi în fiecare ediţie la multe probe eliminatorii, pentru că „Hell’s Kitchen – Iadul Bucătarilor” înseamnă şi muncă sub presiune și luptă pentru supravieţuire în bucătărie.

Cel mai nou restaurant , clasat la două stele Michelin, este deţinut de bucătarul spaniol Paco Roncero care serveşte în restaurant feluri de mâncare din zona experimentală, scrie Dailymail. Nu pare deloc unul dintre cele mai scumpe restaurante din lume, dar interiorul restaurantului este cel care justifică enorma sumă de 1.250 £. Masa este ca o experienţă captivantă de teatru şi conţine o mâncarea extrem de plăcută. Proprietarii spun că preţul reflectă, costurile de înfiinţare a restaurantului, calitatea produselor alimentare şi a personalului, de asemenea, ştiu că oamenii vor plăti pentru că restaurantul este ultima experienţă culinară din Ibiza. Rstaurantul cu o capacitate de doar 12 de persoane, face parte din noul hotel Hard Rock Hotel, care a sărbătorit marea deschidere în acest weekend cu spectacole live în aer liber şi concert pe malul mării susţinur de regele disco Nile Rodgers. Ni se promite că degustarea de la Sublimotion va fi un apel la fiecare dintre simţurile noastre şi ne va transporta într-o altă lume. Într-o clipă, fereastra opacă din faţa noastră devine transparentă, oferindu-ne o privire de ansamblu a celor 27 de persoane care lucrează în bucătărie pentru a crea cele 20 de feluri de mâncare. Două chelneriţe sunt îmbrăcaţe în costumaţie de stewardese alături de un prezentator care va introduce felurile de mâncare şi efectele de lumină şi laser care vor crea lumi diferite pentru fiecare fel de mâncare în parte.

Ionuţ Dreve, 24 de ani, un tânăr din judeţul Cluj care a lucrat ca ospătar, a decis în 2012 să devină propriul şef şi şi-a deschis un restaurant - Pizzeria Prego - în care lucrează împreună cu şase oameni. Pizzeria este operată de firma Tudorionu SRL-D, înfiinţată în 2012. „Am fost ospătar şi mai apoi şef de sală, însă visul meu încă de mic era să am un restaurant. Începutul a fost greu, să creştem este greu, însă sperăm ca în al treilea an să fie mai bine“ , spune antreprenorul, care conduce un restaurant cu specific italian, la care a adăugat şi grill-ul specific românesc. Tânărul spune că este greu să ai o afacere şi că faptul că statul îl scuteşte de la plata contribuţiilor sociale datorate pentru cel mult patru angajaţi (în cazul unui SRL-D) este puţin comparativ cu chel­tuielile pe care le are o afacere la început. Totodată, el afirmă că tre­buie să aducă bani de acasă pen­tru a-şi plăti angajaţii. „Eu mă duc la muncă şi nu iau salariu, dar trebuie să-mi plătesc taxele şi an­gajaţii. Noroc că am avut nişte bani adunaţi şi mă mai ocup puţin şi de agricultură, iar cu asta pot susţine şi restaurantul din Cluj. Se spune că în primii ani în orice afacere nu ai profit, dar în al treilea sper să am.“ În 2013, primul an întreg de activitate, firma Tudorionu SRL-D a avut un rulaj de circa 260.000 de lei (60.000 de euro) şi o pierdere netă de 6.600 de lei, potrivit datelor publice de pe site-ul Ministerului de Finanţe. „La început în restaurant veneau oamenii şi consumau doar băuturi, dar acum vin şi să mă­nânce. Totul ţine şi de recomandări şi de notorietatea pe care ţi-ai creat-o. (...) După data de 1 sau 15 ale fiecărei luni, după ce oamenii iau salariile, am observat că vin mai mulţi clienţi.“ Pentru anul acesta antreprenorul aşteaptă o cifră de afaceri în creştere cu 50% comparativ cu anul anterior. Astfel, la finalul anului acesta restaurantul deţinut de Ionuţ Dreve ar putea avea un rulaj de aproape 400.000 de lei (90.000 de euro), potrivit calculelor ZF. „Sper ca spre sfârşitul anului să meargă mai bine pentru că acum este perioada concediilor şi multă lume este plecată din oraş. Eu mă bazez şi pe studenţi aşa că din toamnă cred că vom avea încasări mai mari“, continuă el. El spune că nu intenţionează să ia fonduri nerambursabile de la stat pentru a-şi dezvolta afacerea, însă speră că în următorii ani nu se va baza doar pe restaurant, ci să aibă şi alt business.

Hotelul va fi construit pe strada Vasile Goldiş, în clădirea în care a funcţionat, până în urmă cu câţiva ani, clădirea Direcţiei de Sănătate Publică Arad, acesta urmând să fie demolată. Conform unui proiect de hotărâre care a fost afişat la transparenţă decizională, imobilul existent, care va fi transformat în hotel, este proprietatea SC Gemi Center SRL, şi este inclus în Ansambul urban al municipiului Arad, fiind situat în vecinătatea a două monumente istorice, Palatul Bohus şi Palatul Românul. Clădirea este nelocuită, iar proprietarii au solicitat autorizaţie de desfiinţare, urmând ca pe terenul din curte să se construiască hotelul. „Hotelul propus se va încadra în categoria de lux sau first class, ceea ce înseamnă că va avea 3, 4 sau 5 stele, va dispune de minim 150 de locuri de cazare, şi va avea recepţie, cafenea, restaurante, spaţii comerciale, zonă pentru reuniuni şi conferinţe, zonă de agrement, sport, spa şi relaxare şi parcare subterană”, se arată în proiectul de hotărâre citat de Glasul Aradului. La subsolul hotelului se are în vedere amenajarea a 42 de locuri de parcare. La finalul investiţiei, hotelul va avea o suprafaţă de 1.377 metri pătraţi, alei pietonale, spaţii verzi şi va beneficia de iluminat arhitectural. 13 alte investitii in construirea de noi unitati de cazare au fost anuntate in acest an in judetul Arad, conform IBC Focus – creatorii celei mai mari baza de date cu santiere reprezentand hoteluri, pensiuni, restaurante si centre SPA.

Fotografi culinari nu sunt foarte mulţi în România. Victor Arsene este unul dintre cei buni aşa că un interviu merge oricând. Mai mult, în curând pe foodtrend.ro o să publicăm şi un fotoreportaj sub semnătura lui. Câte culori ai vrea să vezi într-o farfurie pentru a tinde spre o fotografie perfectă? Foarte grea întrebarea, fiindcă am întâlnit farfurii destul de frumos aranjate cu puține culori dar și farfurii foarte frumoase cu cât mai multe culori. În general, sincer să fiu, cred că verdele este cel mai frumos și dă viață oricărui plating posibil. Desigur și roșu e foarte frumos, dar sincer să fiu, depinde foarte mult de plating în general. Spre norocul meu am început și am avut ambiția de a-mi cumpăra câteva „scule” că să mă exprim așa, o pensetă, o pensulă cu care să pun ulei dacă este nevoie, o pompa de aer ca să îndepărtez firimiturile dacă este nevoie și pot continua… adică ușor, ușor vreau să mă îndrept și spre food styling, fiindcă acesta mi-aș dori să fie următorul meu nivel de evoluție. Dar, ca în fotografie dacă nu este ce trebuie din prima, se improvizează pe moment si cu siguranță iese ceea ce trebuie, încât să bucur ochiul omului și să își dorească să mănânce din produsul fotografiat. “Sunt impresionat vizual de ce pot vedea la gastronomia moleculară” Din toate preparatele pe care le-ai fotografiat/ gustat, care te-a impresionat cel mai mult? Mă pui în dificultate cu întrebările astea sincer sunt prea multe dar o să încerc să îmi aduc aminte.Acum doi ani am fotografiat pentru o carte care a aparut și în Romania, se numește La Cuisine Autour des Balkans, les Melleurs Recettes d’Entrees, iar cu ocazia colaborarii la aceasta carte am avut onoarea de a fotografia chefi destul de mari precum Henrik Sebok, Alfonso Salvaggio, Bernd Kirsch, Samuel Letorriellec, Daniel Stoenescu, Martin White, Eugen Grosu și lista poate continua cu siguranță. Aici am gustat farfurii de la gastronomie moleculară până la cea tradițională. Sincer să fiu sunt impresionat vizual de ce pot vedea la gastronomia moleculară și gustul cum este transpuns în această gastronomie este senzațional. Pot sa zic ca am fotografiat chiar și pentru o școala de patiserie din Franta, Stephane Glacier Patisseries et Gourmandises l’ecole, aici am ajuns cu recomandarea lui Thomas Royer dar totodată și cu ajutorul domnișoarei Adina Ioana Vasiliu, care m-a și luat sa fotografiez pentru cartea menționată mai sus. În concluzie sunt foarte multe tipuri de food pe care le-am testat și fotografiat, dar sincer să fiu aș rămâne la gastronomia moleculara cel mai mult fiindcă eu unul rămân de fiecare dată faşcinat cum sunt așezate și transformate toate elementele în diferite forme cât și aranjate într-un mod mai puțin convențional. “Lumina face totul într-o fotografie culinară” La prima noastră întâlnire, mă întrebai de ce cu tine şi nu cu alţii. Te întreb despre alţii, ce fotografi îţi plac, pe care ni-i recomanzi? Sincer să fiu nici nu cred că știu foarte multi fotografi și pe cei pe care îi știu sunt prietenii mei care totodata m-au și inspirat și de unde am și învățat meserie și m-au ajutat cu sfaturi. Cu siguranță dacă aș caută pe internet sunt fotografi și de food la noi cât și food stylisti. Aici la partea cu food stylingul sunt puțin revoltat fiindcă am cam căutat… dar ca food stylist cam trebuie să știi și gastronomie… în concluzie e un chef care știe să aranjeze mâncarea altfel decât un bucatar normal. Sincer, mereu am fost pe pace, ca să mă exprim așa și mi-am văzut de treaba mea, nu m-a interesat niciodată ce se întâmplă în stânga sau dreapta, cel puțin pe meleagurile noastre. Pentru că nu îmi doresc să mă îmbogățesc din așa ceva sau să apar la televizor sau dacă s-ar întampla asta, nu m-ar deranja, fiindcă aș ști că e din munca mea și din meritul meu. Prefer să îmi văd de ale mele liniștit și să nu mă bat cu pumnii în piept, uite ce am făcut cum o fac alții de la noi, cred că și de aceea știu prea puțini fotografi de la noi. Acum toată lumea are acces la un DSLR și poți să îți pui la sfârșitul numelui photography și gata, peste noapte esti fotograf, dar nu prea stă așa treaba. Totuși pot să zic că știu un fotograf de food destul de bun, pe care îl tot urmăresc de ceva timp, acesta fiind David Loftus. El este fotograful bine cunoscutului în lumea culinară și nu numai, Jamie Oliver. Îmi place foarte mult ce face David și l-am văzut în niște înregistrări și filmulețe și nu este așa pretențios precum ar trebui să pară. Chiar scoate chestii senzaționale din lucruri foarte simple, ceea ce îmi place totodată și mie, imi place foarte mult să provoc poftă persoanelor când privesc fotografiile făcute de mine, asta sincer cred că mă face cel mai fericit: când văd că lumea apreciează foarte mult ce fac și mai ales că li se face foame. Lucrezi pe rupte cu băieţii de la StarChefs,povesteşte-ne! DA! Il cunosc pe Laurențiu Mâță Tănase de când lucra la SOFA RESTAURANT, acolo am și avut ocazia de a colabora cu el cât și cu locația în sine. Pe urmă știu că a fost plecat o perioada dar s-a reîntors cu forțe proaspete după cum se vede și pe pagina de facebook de la STAR CHEFS. Da! Mi-a oferit oportuniatea de a fotografia pentru oameni pe care îi admir și totodată îi și respect cum ar fi Nico Lontras, Johnny Sușală, Iosif Ștefa nescu și Cătălin Petrescu. Sunt 4 caractere diferite și au un stil aparte și fiecare își face treaba senzațional. Încă de la prima ședinta foto cu Nico Lontras și Johnny Șușală, când mi-au făcut niște platinguri senzaționale, până la a doua ședință foto cu Iosif Ștefănescu unde a îmbinat gastronomia clasică într-un plating modern, până la bucătăria japoneză alături de Cătălin Petrescu unde sushi-ul a luat cu totul o altă formă. Cu siguranță îi mulțumesc lui Laurențiu că îmi oferă oportunitatea de a colabora cu el cât și cu acești chefi minunați, și aștept cu nerabdare noi provocări Câteva sfaturi practice pentru cei care fac poze cu telefonul sau cu un poket la mâncare. Lumina! Lumina în general face totul într-o fotografie culinară. Cea naturala este cea mai bună cu siguranță. Așa că vă sugerez să vă jucați cu farfuriile afară, pe terasă, pe balcon, într-un parc sau unde aveți posibilitatea de a profita de lumina exterioară. Oricum cu tehnologia din ziua de azi poți face fotografii senzationale atât cu un smartphone cât și cu un poket camera. Nu contează cu ce faci până la urmă dacă ai puțină imaginație și le vezi altfel decât ceilalți cu siguranță poți să scoți ceva super, că nah acum avem toata tehnologia într-un singur telefon. Eu unul nu am aparatură de milioane de euro cum au mulți, dar cu siguranță mă pot mândri că mă pot ridica la nivelul celor care au aparatura de genul acela și pot face fotografii exact ca ei… desigur mă refer la domeniul gastro. “Pe 11 noiembrie vreau să fac o ALTFEL de expoziție foto” Victor, zi-mi te rog cum ai ajuns la fotografia culinară? Istoria este destul de lungă, dar am să încerc să o fac cât mai scurtă. De ce spun asta? Fiindcă eu la bază sunt editor și grafician video. Dar înainte de toate astea, de mic eram pasionat de detalii și de lucruri atent lucrate, cum sunt făcute acestea și mereu căutam un răspuns. Când mi-am cumpărat primul aparat digital, fiindcă nu puteam să mă aproprii foarte mult să văd detaliile, am improvizat cu o lupă să văd cât mai aproape. Cum am ajuns să fac fotografie culinară? Păi după mai multe joburi am ajuns să fiu editor video la BravaTV, care a încercat să fie o televiziune culinară gen PAPRIKA, numai că era versiunea româneasca și mult mai ok. Persoana care deținea aceasta televiziune are totodata și firma mamă BILANCIA, care deține mai multe ramuri printre care și revista Horeca România. Dupa o perioadă nu prea senzațională cu televiziunea, proiectul s-a închis, iar eu am fost transferat la revistă, fiindcă eram creativ și mai știam și alte lucruri (cum ar fi grafică pentru revistă) și am început să lucrez la coperțile revistei sau îl mai ajutam pe Ovidiu (art-ul revistei), cu diverse lucruri. Eu pe lângă faptul că munceam de la 8:30 – 17:30, mai lucram și cu fosti colegi din Brava TV pentru diverse proiecte, cum ar fi unul cu Mega Image, care a fost senzațional ca sa zic asa, multă muncă, dar foarte impresionat și din câte îmi aduc eu aminte, acolo am pus mâna pe un DSLR și am fotografiat produsele și am rămas pur și simplu uimit de ce puteam să scot din farfuria respectivă și că mă puteam juca liniștit cu ea. Prietenii cu care am lucrat atunci, cât și la alte proiecte, au fost Mirela Secan, Teo Tobă, Florin Tudorache si Mihai Bezdedeanu. Reîntorcându-mă la poveste, la pariul unuia dintre prietenii cu care lucrasem la proiectul cu Mega Image, mi-am cumpărat un DSLR cu ajutorul unui prieten destul de bun, Mihnea, care m-a ajutat pe parcurs cu diverse sfaturi legate de foto cât și de viață, cât și cu proiecte. Începând să fotografiez în stânga și dreapta ca orice copil fericit când își cumpără un DSLR, mai veneam și cu el pe la birou și am început să pozez diverse farfurii care erau pe la prezentările care se făceau prin sălile de curs, dar cu siguranță vroiam mai mult. La momentul respectiv redactorul șef care era la revista Horeca România a început să mă ia pe la evenimente și ușor, ușor am început să îmi fac mâna. Cum sunt eu sociabil, mi-am lăsat loc de buna ziua în stânga și dreapta. Tot mergând pe la diferiți Chefi și pozând plating-urile lor pentru revistă, am început să observ tot felul de detalii și am încercat să exploatez aceastî parte a fotografiei la noi, fiindcă înainte toata lumea vroia fotografie de sus cu produsul respectiv și pe fundal alb, eu în 2010 încercam să le arăt că nu stă chiar așa treaba și că există și niște detalii… dar nimeni nu înțelegea toți mă credeau nebun, mă rog am continuat să îmi fac treaba, studiind tehnici de fotografiere din afară a farfuriilor cât și a detaliilor. Ah da, că mereu sunt întrebat… nu am făcut niciodată o școala de profil… am învățat singur cum să fotografiez, documentându-mă. Am făcut facultatea de Energetică, deci nici una nu se pupă cu alta. Cu ajutorul celor de la Horeca Romania cât și editorului șef din perioada aceea, am avut oportunitatea să călătoresc și să fotografiez prin afară, unde am văzut cu adevărat cu ce se mănâncă fotografia culinară. După plecarea de la Horeca România a fost o perioadă destul de grea, dar m-am ridicat ușorși pe forțele mele și sunt mândru de asta și desigur și cu ajutorul multor oameni printre care și Cezar Ioan și Valentin Ceafalau de la Vinul.ro, unde totodată sunt și colaborator, dar și Silviei Graham cu ajutorul căreia am început să fotografiez pentru SCAE, dar și pentru revista Coffee Break Magazin, dar cu siguranță sunt multe persoane dragi mie de care aș vrea să menționez, dar îmi este frică să nu omit pe cineva așa că mă rezum printr-un simplu dar din inimă MULȚUMESC; în societate dacă nu ești om, ești alungat, și cum sunt crescut cu bun simțși îmi place să las loc de bună ziua, am avut de câștigat mereu pe tema aceasta. Acum e ok, mă pot lăuda cu un portofoliu destul de stufos (din domeniul gastro, al vinului cât și al cafelei) și cu siguranță anul acesta pe 11 noiembrie vreau să fac o ALTFEL de expoziție foto bazată pe food și nu numai, dar nu vă zic mai multe fiindcă aștept să îmi spuneți părerea voastră dupa ce o vedeți. preluare de pe : foodtrend.ro

Hotelurile româneşti adoptă reţeta de succes de pe litoralul din Bulgaria: au triplat locurile în regim all inclusive. De când a trecut şi litoralul românesc pe acest tip de oferte, numărul turiştilor a crescut. Hotelierii de pe litoralul românesc încep să depăşească faza în care doar se lamentează că turiştii români preferă Bulgaria sau Grecia. S-au uitat la afacerile din sudul Balcanilor care merg bine şi au împrumutat conceptul all inclusive. „Succesul bulgarilor a pus pe gânduri, cu câțiva ani în urmă, hotelierii români, care și-au dat seama că apetitul românilor pentru all inclusive ar putea să fie satisfăcut la o distanță mai mică de casă decât drumul parcurs până pe litoralul bulgăresc”, spune consultantul Ciprian Enea. Anul trecut, 40.000 de români au preferat să-și facă vacanța pe litoralul Mării Negre, în România, în timp ce peste 100.000 au mers în Bulgaria, conform datelor oferite de Federația Patronatelor din Turism. O bună parte dintre aceștia ar putea fi convinși să rămână în țară. În oferta de pe litoralul românesc, turiștii au la dispoziție, în oferta all inclusive, conform unui studiu al turoperatorului Mareea, 2 kg de mâncare pe zi. Însă conceptul de all inclusive este și o bună modalitate de securizare a bugetului de vacanță. „Practic, când spunem all inclusive, ar trebui să spunem toate serviciile de strictă necesitate pentru o perioadă de 1 până la 4 săptămâni, într-un singur loc, pe standardul unui unui preț pe care deja îl cunoști. Așadar știi cât de costă vacanța. Este un mod foarte bun de a gestiona bugetul de vacanță”, spune Ciprian Enea. Chiar și așa, din dorința de a atrage cât mai mulți turiști, agențiile vin cu tot felul de excursii opționale. Conform aceluiași studiu, una din trei familii beneficiare ale pachetelor all inclusive alege să achiziționeze și o excursie opțională, al carui preț începe de la 60 lei/persoană și ajunge până la 250 lei pentru o mini-croazieră în Delta Dunarii și un prânz pescăresc.