top of page

Rezultatele cautarii

932 de rezultate găsite cu o căutare fără conținut

  • Investitorii din turism de pe litoral cer ministrului Finanţelor introducerea impozitului specific

    Investitorii din turismul de pe litoral au solicitat autorităţilor, la o întâlnire de la Năvodari, introducerea impozitului specific (forfetar) şi diverse facilităţi fiscale, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, spunând că multe dintre aceste propuneri se vor putea regăsi în noul Cod Fiscal. Investitorii din turismul de pe litoral au avut, sâmbătă seară, o întâlnire cu ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, şi cu ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la un resort din Năvodari, transmite corespondentul MEDIAFAX. Preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Mohammad Murad, a declarat, la finalul întâlnirii, că două dintre solicitările mai vechi ale industriei turistice au fost deja rezolvate, fiind vorba de TVA de 9% la pachetele turistice şi legea voucherelor de vacanţă, şi acum mai sunt câteva puncte importante care ar ajuta investitorii, dacă ar fi aplicate. "Au mai rămas câteva puncte importante şi mă refer la impozitul pe clădire şi am arătat că impozitul pe clădire din noul Cod Fiscal depăşeşte profitul pe care îl are un hotel. Cu alte cuvinte, dacă un hotel are 200.000 de euro profit brut, mai mult de jumătate pleacă către impozitul local, lucru care nu ne mulţumeşte pentru că, din păcate, s-a dovedit că autorităţile locale nu sunt în stare să întoarcă o parte din acea sumă înapoi în staţiuni şi am cerut reducerea impozitului local cu 50% în toate staţiunile turistice", a afirmat preşedintele FPTR. O altă problemă dezbătută a fost cea a impozitului specific (forfetar). "Tot timpul am fost acuzaţi de evaziune fiscală şi am spus: nu vreţi să asumăm o obligaţie indiferent ce cifră de afaceri facem sau ce profit, încât statul ia o taxă pauşal, adică pentru un hotel de 200 de camere pe litoral plătim noi impozit pe profit de 40.000 de euro pauşal şi aşa am onorat obligaţiile şi am făcut un schimb corect cu statul. Noi nu mai suntem controlaţi zi şi noapte, contra unei taxe pe care o plătim ca să putem face o afacere, altfel suntem zi de zi controlaţi, acuzaţi de evaziune fiscală. Domnul ministru a fost de acord, lucru care ne-a bucurat, a spus că va pune pe ordinea de zi şi în Parlament şi sper să avem un rezultat cât mai rapid", a precizat Mohammad Murad. El a spus că investitorii au mai cerut ca staţiunile să fie administrate de o firmă plătită dintr-o taxă de promovare şi administrare, pentru că autorităţile locale au dovedit că nu pot administra cum trebuie staţiunile. "Primarii şi autorităţile locale au dat un mare eşec, ani de zile nu au dat nicio dovadă că sunt în stare să administreze staţiunile turistice încât, într-o staţiune turistică, şi în Mamaia, şi în altă parte, au apărut cartiere şi chiar şi fabrici, mi se pare total incorect. Nu vreţi să percepem o taxă de promovare şi administrare, iar administrarea staţiunilor să se facă în parteneriat cu patronatele din zonă şi ne asumăm noi acest lucru? Taxa o încasează primăriile şi se întoarce la o firmă de administrare care să răspundă de spaţiile verzi, de iluminatul public, câinii vagabonzi, spaţii pentru primul ajutor", a menţionat preşedintele FTPR. El a solicitat înfiinţarea unei agenţii care să sprijine orice investiţie de peste 1 milion de euro, dar şi ca, în cazul unei noi investiţii, statul să perceapă impozitul pe profit după ce omul de afaceri şi-a recuperat investiţia. Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a spus că aceste propuneri s-ar putea regăsi în noul Cod Fiscal. "A fost o discuţie extrem de utilă, scopul acesteia a fost acela de a analiza, de a discuta, de a încerca să clarificăm ultimele aspecte legate de definitivarea Codului Fiscal care se află în Parlament cu speranţa de a fi adoptat în această primă sesiune parlamentară. Au fost discuţii extrem de utile, în special pe zona de turism, propuneri foarte bune din partea celor prezenţi şi pe care sper să le regăsesc într-un fel sau altul în forma finală a Codului Fiscal. Au fost multe, dar vă dau un exemplu, chiar şi posibilitatea ca o anumită sumă destinată asigurării mesei pentru cei care sunt sezonieri angajaţi pe litoral să fie scutită de orice fel de taxe şi impozite. Este o propunere normală, logică şi care va fi săptămâna viitoare discutată la Ministerul de Finanţe şi după aceea la Camera Deputaţilor la Comisia de Buget", a explicat ministrul Teodorovici. El a spus că impozitul specific (forfetar) a fost cerut de oamenii din industria turistică. "Este un impozit propus şi acceptat în special de partenerii din Horeca. A fost deja făcut un amendament săptămâna trecută la Comisia de Buget, din partea unui coleg deputat, şi care se va regăsi probabil în forma finală a Codului Fiscal, care sper să fie adoptat până la finalul lui iunie. Orice fel de propunere care este comun agreată de toţi partenerii din piaţă şi care aduce beneficii economiei cu siguranţă se va găsi în forma finală a Codului Fiscal", a afirmat ministrul Finanţelor. La discuţiile de sâmbătă seara a fost prezent şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, el spunând că Parlamentul este deschis proiectelor de legi dezbătute anterior cu sectoarele de profil. La dezbateri au mai fost prezenţi preşedintele Autorităţii Naţionale de Turism, Mirela Matichestu, preşedinte ANAT, Aurelian Marin, primarul interimar al Constanţei, Decebal Făgădău, parlamentari constănţeni, reprezentanţi ai asociaţiilor patronale de pe litoral. sursa

  • Lanțul de restaurante Oro Toro by OSHO continuă să se extindă

    Luna aceasta, lanțul de restaurante Oro Toro by OSHO deschide două noi locații în două centre comerciale din București - Mega Mall, la jumătatea lunii mai, și Băneasa Shopping City, la finalul lunii mai. Până la sfârșitul anului, Oro Toro by OSHO anunță extinderea și în alte zone ale Bucureștiului, dar și în afara acestuia, în marile orașe ale țării. Oro Toro by OSHO este prezent în toate zonele principale ale Bucureștiului, având trei locații deschise - în Centrul Vechi (restaurant și terasă), AFI Palace Cotroceni, Promenada Mall, și două în curs de inaugurare, în Mega Mall (Arena Naționala) și Băneasa Shopping Center. “Având experiența, tradiția și aprecierea clienților câștigate cu OSHO, un brand deja devenit celebru, care a lansat în urmă cu patru ani un concept unic în București, și anume deschiderea primului restaurant cu măcelărie proprie, managementul OSHO a decis că savoarea cărnii de vită de calitate nu trebuie să fie un lux, ci un deliciu accesibil tuturor iubitorilor de steak-uri și burgeri, indiferent de venituri sau zonă”, se arată într-un comunicat. Reputația câștigată de OSHO și Oro Toro by OSHO în rândul publicului nu este deloc întâmplătoare, susțin reprezentanții companiei. Ea se datorează calității superioare a cărnii de vită importată din țări precum SUA, Irlanda, Noua Zeelandă, Uruguay, Italia sau Franța, și, în special, tăieturilor realizate de cei trei măcelari ai restaurantului OSHO Primăverii, formați în Germania și Spania. Ca atare, toate preparatele pe bază de carne de vită din meniurile restaurantelor OSHO și Oro Toro by OSHO sunt realizate cu carne maturată, porționată și preparată exclusive in-house, în cadrul măcelariei proprii. Oro Toro by OSHO oferă un meniu bogat, ce cuprinde: selecție de steak-uri (Delmonico Steak, Ribeye Steak, New York Steak, Porterhouse Steak), o mare varietate de burgeri, printre care și faimosul Black Angus Beef, dar și salate, sandwich-uri și alte preparate. sursa

  • Bacşişul va fi impozitat cu 16%, fie ca venit, fie ca profit

    Industriile în care se primeşte „bacşiş“ („tip“) vor avea de ales între a socoti acest tip de venit extraordinar până acum nefiscalizat drept „venit al salariaţilor“ sau „profit al companiei“, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă a guvernului. Prin urmare, dacă proiectul devine lege în această formă, bacşişul va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat fiind impozitat cu 16%, firma urmând să aleagă dacă sumele suplimentare vor fi contabilizate ca profit sau vor fi distribuite salariaţilor ca venit. Guvernul estimează că va colecta la bugetul de stat, în urma fiscalizării bacşişului, 154 milioane lei în acest an, 300 milioane lei anul viitor, 319 milioane lei în 2017 şi 338 milioane lei în 2018, respectiv 1,11 miliarde lei în circa trei ani şi jumătate. Acest lucru înseamnă că guvernul a estimat piaţa bacşişului undeva la 1,8 miliarde de lei anual. Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, se arată în proiect. sursa foto sursa

  • Ii buzunarim pe ospatari?

    Impozitarea bacsisului precum si alte masuri propuse de Guvern pentru fiscalizarea veniturilor din industria ospitalitatii va ingreuna foarte mult activitatea operatorilor din domeniu. Pe langa birocratia excesiva pe care o genereaza, noile reglementari nu vor putea fi puse in practica pana la 1 mai, cand ar trebui sa intre in vigoare. Care sunt piedicile din calea aplicarii acestor masuri, potrivit patronilor de restaurante? Reprezentantii Organizatiei Patronale a Hotelurilor si Restaurantelor din Romania (HORA) considera ca emiterea de bon fiscal separat pentru bacsis va creste birocratia si asa greu de suportat de catre companiile de profil. " Am lucrat cu Ministerul Finatelor in ultimele zile pe aceste modificari, dar treaba cu bacsisul a fost adaugata recent. S-a ajuns la o formula struto-camila, in sensul ca impozitul este platit de angajati, care trebuie sa ne declare noua tips-urile si noi sa aplicam impozitul si sa il colectam, adica sa facem treaba ANAF-ului. Dar cum verificam daca ne declara tot bacsisul ? Ii buzunarim pe ospatari ?", se intreaba Tinu Sebesanu, presedintele HORA. El a spus pentru DailyBusiness.ro ca nu stie cat de aplicabila va putea fi aceasta masura. In plus, problemele sunt mai mari, pentru ca nu este prevazuta doar pentru restaurante, ci si pentru hoteluri. "Ce faci cand un client de la hotel isi plateste o bautura consumata la bar abia peste 3 zile si nu poti emite bon fiscal imediat dupa consumatie?", mai intreaba Sebesanu. Acesta mentioneaza ca sanctiunile revin tot asupra unitatilor, angajatul care nu isi declara bacsisul putand fi sanctionat cu 1.000 de lei doar daca vine ANAF si il controleze. Presedintele organizatiei patronale arata ca proprietarii afacerilor din domeniu trebuie sa tina un registru nou, ce se adauga la birocratia deja existenta. In opinia sa, impactul va fi unul negativ in special pentru restaurantele mici, cu mai putin de 10 mese. Desi apreciaza ca emiterea de bonuri fiscale separate pentru bacsis le ingreuneaza mult activitatea, reprezentantii HORA mentioneaza ca au reusit totusi sa obtina niste concesii din partea noului ministru al Finantelor cu privire la noile reglementari. "I-am rugat sa nu ne omoare, doar sa ne bata. Am obtinut o etapizare a sanctiunilor, de la avertizare pana la amenda si abia apoi suspendarea activitatii. Pentru amenda, au fost marite pragurile de la 1% la 3% din sumele inregistrate pe casa la momentul controlului. S-au facut corectii la o lege abuziva", declara Tinu Sebesanu. Cu alte cuvinte, localurile in care autoritatile gasesc in casa sume, nefiscalizate, mai mici de 300 de lei nu vor mai fi inchise pe loc. Apoi amenzile si suspendarile se acorda in functie de cat de mare este suma nefiscalizata si daca reprezinta sau nu mai mult de 3% din sumele inregistrate pe casa la momentul controlului. Amenda maxima ajunge la 30.000 de lei si atrage 30 de zile de suspendare a activitatii. Necesitatea impozitarii bacsisului a aparut dupa ce in timpul controalelor din ultima vreme angajatii restaurantelor le spuneau inspectorilor ca banii gasiti in plus pe casa erau de fapt bacsisuri, nu sume nefiscalizate. De acum incolo regulile vor fi mult mai stricte. Fiecare angajat va declara in scris cati bani are la el cand intra in tura, potrivit stirileprotv.ro. Afacerile colaterale care castiga din impozitarea bacsisului Seful HORA arata ca pentru implementarea modificarilor cerute de ANAF, toti operatorii din domeniu trebuie sa-si schimbe softurile, ceea ce nu va fi tehnic posibil pana la termenul-limita de 1 mai. "Companiile de software nu vor putea face actualizari la 20.000 de unitati pana atunci", spune Tinu Sebesanu, care pe 2 mai se asteapta deja la controale din partea Fiscului. Rerezentantul patronilor de restaurante mai spune ca impozitarea bacsisului va pune presiune pe salariu, in sensul ca acestia vor fi nevoiti sa majoreze salariile angajatilor. Guvernul a decis sa legifereze bacsisul, care va fi evidentiat pe un bon fiscal separat, decizia fiind luata prin ordonanta de urgenta aprobata miercuri si urmând sa fie aplicata de la data publicarii actului in Monitorul Oficial. Prin bacsis se intelege orice suma de bani oferita in mod voluntar de client, in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de catre operatorii economici, precum si restul dat de vânzator clientului si nepreluat de acesta in mod voluntar. Bacsisul nu poate fi asimilat unei livrari de bunuri sau unei prestari de servicii, se arata in proiectul de ordonanta de urgenta a Guvernului, citat de Mediafax. Este interzis firmelor sa conditioneze, sub orice forma, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacsisului. Sumele incasate suplimentar, inregistrate fiscal si contabil, se evidentiaza pe un bon fiscal distinct. Firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioara, daca veniturile provenite din incasarea bacsisului ramân la dispozitia lor sau constituie o sursa de alte venituri care se distribuie salariatilor. Impozitarea propusa vizeaza taxarea bacsisului ca profit al operatorului economic in cazul in care acesta nu se distribuie salariatilor, respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit in cazul microintreprinderilor, bacsisul nefiind cuprins in sfera TVA. Daca se decide repartizarea catre salariati, se impoziteaza veniturile angajatului din alte surse cu 16%, prin retinere la sursa, iar sumele suplimentare nu sunt cuprinse in baza de impozitare a contributiilor sociale si a contributiilor sociale de sanatate. De asemenea, si taximetristii vor fi obligati sa elibereze un bon fiscal si pentru bacsisul primit de la client. Aparatul de marcat montat pe taximetre va trebui modificat astfel incât acesta sa emita, in afara bonului fiscal emis conform distantei parcurse si tarifului perceput pe kilometru, si un bon fiscal pentru bacsisul dat de client taximetristului, a afirmat ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici. sursa

  • Doi tineri antreprenori au reuşit să aducă visul american la Cluj

    Au terminat facultatea şi au luat calea Americii pentru a trăi visul american. Au plecat cu gândul să “fure o idee tare de acolo”, să facă bani şi să încerce ceva pe cont propriu în ţara lor. După patru ani, eforturile lor au dat roade şi sunt foarte aproape să-şi îndeplinească visul. Au reuşit să pună pe picioare o afacere unică pentru Cluj-Napoca, dar şi pentru România. Mihai Tiniş (28 de ani) şi Maria Petrici (28 de ani) s-au întors recent din Statele Unite ale Americii şi şi-au deschis propria afacere cu banii câştigaţi acolo. Au plecat în State imediat după ce au absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. “Am plecat în ideea că mergem să stăm, să furăm o idee tare de acolo şi să facem nişte bani şi să ne întoarcem şi să încercăm ceva pe cont propriu”, mărturisesc tinerii. Le-a plăcut în SUA, dar nu într-atât de mult încât să rămână acolo. “E foarte frumos în America, ne-am plimbat, am văzut, dar ceva tot ne-a chemat acasă. Dacă poţi să faci aceeaşi bani pe care îi faci acolo şi aici, acasă, de ce să rămâi acolo?”, spune Mihai Tiniş. Şi au reuşit. La şase luni după întoarcerea din SUA, şi-au deschis propriul restaurant pe care îl vor inaugura sâmbătă şi au adus burgerul 100% american în Cluj-Napoca. Cum a ajuns California Burger la Cluj-Napoca Mihai şi Maria au muncit în California timp de patru ani şi jumătate. Maria a lucrat pe la diferite restaurante şi hoteluri, iar Mihai a lucrat în staţiuni de schi. Ştiau că din banii strânşi acolo urmau să îşi deschidă propria afacere în România, dar nu ştiau atunci în ce domeniu. “Într-o primă fază am zis că mergem să vedem ce se întâmplă acolo, care e stilul americanilor de viaţă, ce prinde, ce nu prinde. Ulterior, în State lucrând în restaurante, în staţiunile de schi, am tot mâncat hamburger, pentru că la ei burgerul e o chestie la ordinea zilei. Am mâncat într-o grămadă de locuri, inclusiv îl făceam acasă şi ne-a plăcut foarte mult reţeta respectivă. Noi când am plecat din România erau burgeri în câteva restaurante, dar nu era ceva bun. În momentul în care am ajuns în State şi am gustat ce au ei acolo a fost «wow». Pe zi ce trecea, ziceam că această chestie ar merge foarte bine şi în România, în special dacă aducem reţeta respectivă tradiţională, autentică, exact aşa cum e ea acolo ar trebui să prindă în mod normal şi la publicul din România. Şi după patru ani am ajuns la concluzia că putem face în Cluj aşa ceva”, povesteşte Maria. Mihai spune că doi ani la rând la resortul de schi a învăţat, printre altele, cum să întoarcă burgerii, cum să facă costiţe şi grătar. “Chiar acolo am învăţat să fac ribs (n.red. costiţe) şi barbeque (n.red. grătar). Noi atât vom avea în meniu, ribs, burger, cartofi pai şi onion rings (n.red. inele de ceapă). Va fi foarte simplu meniul. Din două chestii: burger şi barbeque ribs. În Cluj nu mai există acest gen de restaurant, după această reţetă. E exact reţeta tradiţională luată de la un restaurant de cinci stele din America. Vom folosi doar ingrediente proaspete, fresh, aduse în aceeaşi zi, nimic congelat. Este o reţetă care se bazează pe 100% carne, adică nu va avea alte ingrediente, burgerul în sine nu va fi cu amestecuri de ceapă, ceea ce se întâmplă foarte des în România, în marea majoritate a restaurantelor, un pic de carne şi restul alte chestii. Avem o carmangerie cu care lucrăm, am testat carnea lor şi ne-a plăcut, preţurile sunt ok. Ei o să ne facă livrarea în fiecare zi, costiţă, carne şi bacon care e făcut tot după reţeta noastră”, mai spune Mihai. Reţeta secretă Mariei Petrici i-a plăcut foarte mult să gătească şi nu-şi poate imagina un alt job care să fie în afara bucătăriei. A avut noroc să primească de la un bucătar din State reţeta tradiţională de burgeri pe care nu vrea s-o împartă cu nimeni. “Carmangeria cu care lucrăm a acceptat să vin eu şi să îi dau anumite chestii cu care să-mi facă baconul, dar fără să le dau reţeta 100%. Ei îmi procesează carnea după ingredientele mele şi etapele pe care eu le zic. Ţin carnea la macerat în sosuri, după care o afumă în mod tradiţional, cu lemn. Noi nu ne cumpărăm nimic din magazin gata făcut. Nimic nu e prefabricat, totul se face pe loc, în aceeaşi zi. Inclusiv sosurile, nimic de la sticlă, vor fi două sau trei tipuri de sosuri, va fi un sos picant, va fi sosul barbeque. Nu e foarte simplu să-ţi găseşti furnizorii de carne, am încercat în mai multe locuri. Eu nu vreau să-mi dau reţetele. Reţetele pe care le-am adus cu mine vreau eu să le valorific. Nu vreau să dau reţeta la nimeni. Reţeta nu va pleca niciodată de la noi. Nimeni nu ştie reţeta. E ceva ce nu face nimeni în Cluj. Noi am testat şi o grămadă de restaurante de când ne-am întors. Am fost din ce în ce mai fericiţi că nu există în Cluj o reţetă asemănătoare şi bună”, spune mândră Maria. Decor 100% american Restaurantul celor doi se află în Piaţa Muzeului, în centrul Clujului, într-un spaţiu de 27 mp, amenajat până în cel mai mic detaliu în stilul american al anilor 1950. Inclusiv muzica va fi specifică acelor ani. “Efectiv tot ce am făcut acolo se bazează pe ce am văzut în State şi chestiile care ne-au plăcut nouă. Stilul lor clasic ne-a plăcut foarte mult, am mers de foarte multe ori în restaurante păstrate în stilul clasic, din 1950, pe acelaşi stil mergem şi noi. Decorul va fi foarte frumos, o să impresioneze, sunt culori puternice, culorile 1950, galben puternic, roşu şi turcoaz. În tot conceptul acesta este vorba despre atenţia la detaliu, de la reţetă până la design, de la servire la modul de abordare al clienţilor. Am păstrat o şmecherie din State, acele sârme prin care trimiţi comanda la bucătărie. Am adus visul american la Cluj. Până la detaliu. Inclusiv cum e vopsit afară şi zugrăvit înăuntru. Am preluat multe detalii şi multe chestii de la ei. Inclusiv avem o replică reală a unei plăci de surfboard. Am vrut să aducem o părticică din ce am văzut noi acolo, s-o aducem şi s-o băgăm în Cluj”, spune Maria. Meniu simplu Într-o primă fază, Mihai şi Maria vor lucra şi vor servi singuri pentru că “vrem să ne asigurăm că reţetele care le avem se fac după regulile noastre”. Ei speră ca pe viitor să reuşească să-şi transforme afacerea într-o franciză. “Industria burgerilor este în acest moment, în creştere, nu cred că va muri industria”, spune Mihai. El spune că, în America, burgerul pe care l-au adus la Cluj este considerat “de lux”, preţul lui ajungând până la 20 de dolari. “Nici la ei un burger între 5 şi 10 dolari nu e bun. De exemplu, burgerul acesta care îl facem, l-am preluat de la un restaurant de cinci stele, acolo se vindea undeva la 20 de dolari, e considerat burger de lux. Preţurile pe care le vom practica vor fi undeva între 15 lei până la 24 de lei care va include meniu cu cartofi pai şi suc. Ne bazăm că lumea va aprecia un produs de calitate, nu vom fi cei mai ieftini de pe piaţă pentru că nu poţi, dar nici cei mai scumpi. Vrem ca lumea să aprecieze tot ce facem aici, de la sosurile făcute, fiecare ingredient e foarte bine măsurat până la inele de ceapă pe care le tăiem manual. Trebuie să lucrăm un pic la mentalitatea românilor, să-i învăţăm să mănânce altfel. Carnea nu se va prăji până se va usca, trebuie să fie suculentă şi va rămâne roz înăuntru. Sugestiile noastre sper să-i facă pe oameni să vrea să guste. Practic, am vrea ca lumea să îmbrăţişeze ideea de carne rozalie în mijloc pentru că e carne zemoasă, e cu totul alt gust, mănânci o carne care este zemoasă sau mănânci o carne care e super prăjită”, spune Maria. Facultatea te ajută şi nu prea Mihai recunoaşte că de mic a avut în el un spirit antreprenorial. Tinerii sunt de părere că în viaţă cel mai mult contează experienţa şi nu se tem de eşec. “Ne-a ajutat şi facultatea, dar ce te ajută cel mai mult e experienţa fizică. La înfiinţatul firmei am luat totul de la zero. Nu ne-a învăţat nimeni. Noi am avut ideile noastre, am venit cu ele puse la punct, am lucrat mai bine de un an, am gândit tot conceptul în State, dar realitatea de aici a fost cu totul alta. Probabil că era mai uşor să deschidem această afacere în SUA”, spune Mihai. “Nu ne temem de eşec. Există şansa şi să fie un eşec, deşi nu cred. Pentru că clujenii sunt tot mai deschişi la nou, tot mai mulţi pleacă peste vară în America, ştiu conceptul de burger. Pentru noi e o pasiune, nu vrem să ne îmbogăţim. Vrem să ne permitem un trai decent”, îl completează Maria. “Ce aş recomanda oricui este că dacă ai o idee bună, încearc-o. Şi dacă dai greş, măcar ştii că ai încercat, dar trebuie să te implici 100%, să faci tu totul cu mâna ta. Aşa ai cele mai mari şanse”, Maria Petrici sursa

  • Satul cel Verde al lui Dragoș Anastasiu

    Este clar, nu mai încape niciun dubiu: Delta chiar i-a furat inima lui Dragoș Anastasiu. Alter­na­tiva nu există. Nu, nu în cazul acesta. Cum orice loc are povestea lui, și despre Delta Dunării se pot spune multe: de câțiva ani încoace, se tot transformă, unii vin și vor să investească, alții vin și pleacă. Astăzi, „cea mai frumoasă destinație din țară“, așa cum o numesc turiștii, se pregătește să spargă niște tipare și să iasă în lume. Actorii principali? Investitorii, cei care au văzut în Deltă un loc exotic, mult peste altele aflate la mii de kilometri depărtare. Soluția? Sindicalizarea, lucrul în echipă, ochii larg deschiși, investițiile. Motorul principal? Dragoș Anastasiu, președintele grupului Eurolines România şi TUI TravelCenter, proaspăt investitor aici și îndrăgostit iremediabil. Ca într-o ordine firească a lucrurilor, proiectul pe care omul de afaceri îl are acum în Deltă se dezvoltă la momentul potrivit, cu o precizie aproape nemțească. Nici mai devreme, nici mai târziu. „Chiar acum, peste trei ore, plec acolo“. Cum altfel, parcă te întrebi sau.. parcă te miri că mai consumi un pic din timpul lui prin București: în vara asta nu l-a prins Capitala mai deloc și nici o altă destinație; Anastasiu aproape că s-a mutat cu totul la Green Village, „o provocare, un exercițiu complex, o adevărată lecție de antreprenoriat“. «Acolo era mlaștină» Da, admite el, este clar că nu știa ce îl așteaptă. Cu o puternică admirație față de cel de la care a cumpărat Green Village - „Omul ăsta (n.r. - Sorin Marin) a investit acolo 8 milioane de euro, în momentul în care lumea o luase razna și în care terenul se dusese la 120-130 euro pe mp“ -, Anastasiu o spune, accentuând fiecare sunet și fiecare silabă, că nu are niciun merit pentru ceea ce s-a clădit acolo. „Este superb. Este cea mai frumoasă locație și cel mai frumos loc din România. Eu acum realizez ce înseamnă să construiești acolo, ce înseamnă să renovezi. Acolo era mlaștină. Iar proiectul este uriaș. Ce a făcut omul ăsta acolo este absolut demențial“, exclamă antreprenorul. (O informație de detaliu: Anastasiu a devenit, anul trecut, unul dintre acționarii principali ai complexul hotelier de patru stele Green Village din Deltă, tranzacția fiind „confirmată“ la „câteva milioane de euro“. Întrebat atunci „De ce Green Village în Sfântu Gheorghe?“, acesta a răspuns simplu: „Pentru că este «unicat în lume», este locul unde se varsă Dunărea în mare, având în imediata vecinătate 30 de kilometri de plajă salbatică la Marea Neagră“). Numărând de un an încoace, omul de afaceri spune că s-au adunat vreo 500 de mii de euro, bani investiți, mult peste suma prevăzută anterior. Dar nu regretă niciun cent cheltuit în plus. Pentru că, acolo, nu este doar un hotel, ci „implică transport, logistică, implică șase hectare, implică spații verzi, tâmplărie, instalații, trei cinematografe în interior, și unul în exterior, un camping cu 600-700 de locuri, canalizare, racordare la gaze, etc“. O înșiruire de activități descrise cu entuziasm de Anastasiu. Iar entuziasmul lui se păstrează chiar și atunci când oamenii din sat ies în afara timpului sau muncesc într-un ritm molcom, străin orășenilor. „Acolo nu există timp. Nu există «hai să facem azi la ora 5 ceva». Există: «Las’ că facem... facem noi, vedem noi»“, o spune el, mai în glumă, mai în serios. Potențial: venituri de peste 1,5 mil. euro În total, 100 de oameni au lucrat, în vara asta, la Green Village, veniturile estimate pentru 2015 fiind de un milion de euro, cu 80% grad de ocupare în iulie și august. „Iar potențialul este de cel puțin 1,5 milioane de euro, din cazare și masă. Nu vorbesc de chestii suplimentare, pe care nu le-am pus. Acolo poți să faci bani din evenimente, din cinematograf, din magazin, din suveniruri, din caiace“, continuă antreprenorul. Anastasiu mizează mult și pe străini, mai ales că, ultimii veniți (majoritatea nemți) și-au spus că își vor aduce și familiile. Fără doar și poate, oricât de mulți străini sunt așteptați, este clar că Delta trebuie oferită ca o destinație exotică. „De exemplu, cei care merg în Vietnam fac 20 de ore până acolo. Nu îi deranjează să facă atâtea ore pentru că este exotic. Iar noi nu suntem mai prejos, cu tot ce putem oferi. Trebuie să vindem Delta ca o destinație exotică. Este adevărat că durează două ore cu avionul, încă cinci ore până ajungi aici, dar și când ajungi...“, explică Anastasiu. Și încă o informație de detaliu: statisticile arată că numărul turiștilor care ajung în Delta Dunării a scăzut de aproape trei ori, de la Revoluție încoace; astfel, dacă în 1989, mergeau în Deltă 155.000 de persoane, în 2014 s-au înregistrat 55.000 de turiști. Oricum ar fi, Dragoș Anastasiu spune că Delta nu înseamnă turism de masă. „Și nici nu trebuie să faci turism de masă, nu ai cum. În Sfântu Gheorghe, orice am face, mai mult de 1.500 de oameni nu intră. Unde să îi pui? Pe străzi?“, se întreabă retoric omul de afaceri. Până la „noi ordine“ legate de investiții, Anastasiu are și alte planuri: încearcă să adune toți oamenii care vor să facă ceva mai mult pentru Deltă, să-și unească forțele, „să sindicalizeze“. „Le trebuie un motor acolo. Partea bună e ca toți vor să se implice. Toată lumea e chitită pe Deltă și e chitită bine. Chiar și primarul. Când am intrat acolo, i-am chemat pe toți la o masă și le-am zis: «Băi fraților, haideți să facem împreună că singuri nu putem, haideți împreună să facem transporturile, împreună să facem achizițiile, împreună să facem excursiile că altfel ne ducem naibii». Și nu am avut timp, din păcate, în sezonul ăsta, să fac prea multe, dar acum, din septembrie, o să am timp să mă ocup de sindicalizare“, explică antreprenorul. Trecând de la particular la general, potrivit strategiei „Romanian Business Leaders“ și a Coaliției pentru Dezvolatarea României, pe următorii cinci ani, turismul este una dintre cele cinci industrii principale de dezvoltare pentru IMM-uri, pe lângă agricultură, IT, cercetare și dezvoltare. „Sunt convins că, dacă vom fi mai serioși în a privi turismul, dacă nu vom mai aștepta atât de mult de la stat și vom face noi, industria, vom putea crește foarte bine“, explică Dragoș Anastasiu. Mini-Interviu: Anastasiu: «Noi încercăm să vindem țara așa cum o vindeam acum 20 de ani» Capital: Când putem spune «Avem un brand de țară»? Dragoș Anastasiu: Când vom avea o politică coerentă de promovare, când se va face un program coerent de promovare, care să conțină mult PR și mai puțină reclamă de tipul: „Veniți în România că-i frumos“. În momentul ăla vom avea șanse mari. Pentru că deja avem niște produse care funcționează bine: Transilvania, Delta Dunării și București. Capital: Cum definiți problema transportului, ce se poate face în acest sens? Dragoș Anastasiu: Avem nevoie de transport, mă refer la avioane. Cel puțin pentru Delta Dunării și litoral. Aici chiar avem o problemă gravă. Dacă ne uităm mai atent, vedem că pe Transilvania merge, pe București merge, dar pe litoral și pe Deltă nu avem. Ne mai trebuie niște legături de avion pe zonele astea. Iar mai apoi, trebuie să ne ocupăm serios de promovare, așa cum fac toate țările din jurul nostru. Capital: Este clar că avem mult de lucrat aici. Dragoș Anastasiu: Este foarte simplu, nu stă decât în mâna noastră: a Guvernului, dar mai ales a industriei de turism să se promoveze. Dacă mergeți la târgul de la Berlin, o să vedeți calitatea produselor private, gen broșuri. Vă luați cu mâinile de păr. Așteptăm de la stat să ne facă un site și nu mai știu ce promovare, dar noi încercăm să vindem țara asta cum o vindeam acum 20 de ani. Deci, broșurile, inclusiv calitatea traducerilor, aici avem foarte mult de lucrat. 80% din calitatea produselor de publicitate este catastrofală. Ar trebui să ne mișcăm noi, mai întâi. Să faci niște broșuri ca lumea nu este așa de greu: conținut, traducere, calitatea pozelor, a tiparului. Despre ce vorbim aici? Nu e o descoperire de Univers. Capital: Referitor la afacerile dvs, ați primit oferte să vindeți? Dragoș Anastasiu: O ofertă, pur și simplu? Cu TUI am negociat destul de mult înainte, dar nu am ajuns la nivelul de ofertă pentru că am schimbat macazul, am schimbat ideea. Dacă fuzionam, trebuia să se facă evaluarea uneia dintre companii. Păi sunt 20... La final a fost: cumpără-ne tu pe noi și joacă-te cu ele și, când te-ai jucat bine cu ele și ai amescat bine cărțile, etc, venim și noi. Și a fost bine așa. Ne-am dezvoltat foarte bine în ultimii patru ani. A fost o idee foarte bună să cumpărăm atunci Danubius. La începutul anului am terminat, a fost plătit tot. Și acolo au fost alte câteva milioane de euro pe care am reușit să le achităm. Capital: Dar afacerea cu transportul de călători? Ce schimbări au fost anul acesta? Dragoș Anastasiu: Primele trei luni au adus o scădere, nu îmi dau seama de ce. Asta se întâmplă în ultimii ani, nu îmi mai explic anumite fenomene, nu le mai înțeleg. Luna august a fost în top, topul topurilor. Noi, de câțiva ani, nu ne mai bugetăm creștere, dar creștem până la 15%-16%. Capital: Veți continua să investiți în flota de autocare? Dragoș Anastasiu: Anul trecut am cumpărat opt autocare, plus încă patru pe care le-au cumpărat partenerii noștri. Au fost vreo 12 autocare noi pe linie. Și se simte acest lucru pentru că sunt mai mari, au business class. Un autocar de acest gen costă în jur de 300 de mii de euro. De asemenea, anul acesta vom mai cumpăra cel puțin cinci - șase autocare. O să le comandăm în toamna asta și le așteptăm prin februarie. Capital: Cum va schimba liberalizarea pieței această industrie? Dragoș Anastasiu: Eu tot aștept liberalizarea pe transport intern. Așa cum s-a întâmplat în Germania: nemții au liberalizat acum doi ani transportul de călători. Nu aveai voie să faci cu autocarul, era monopol. Și atunci a fost o explozie, au fost mii de autocare. La noi e monopol. Legea ne oprește. Se face o licitație, se atribuie traseele și rămân atribuite cinci ani. Ceea ce pentru publicul final este o mare prostie, iar calitatea serviciilor scade. O scurtă descriere: - La 30 de ani, Dragoș Anastasiu a lăsat Germania pentru România, unde a înființatat o companie în domeniul transportului, devenind, în scurt timp, una dintre cele mai cu­noscute companii; - Astăzi, este proprietarul grupului Eurolines, din care fac parte 20 de companii din România, Germania şi Republica Moldova, cu activităţi în transporturi şi turism; - În iunie 2011, Eurolines a încheiat un parteneriat cu TUI Travel PLC, companie înregistrată în Marea Britanie şi controlată de grupul german TUI, lider mondial în domeniul turismului; - În patru ani, cifra de afaceri a grupului deținut de Dragoș Anastasiu s-a triplat; anul acesta, valoarea ei este estimată să ajungă la aproximativ 100 de milioane de euro, în creștere față de anul trecut; - În 2015, a înregistrat creșteri ne­aș­teptate pe toate segmentele pe care le dezvoltă; totodată, omul de afaceri a investit în extindere, fiind prezent cu agenții în toate mall-urile; - Și tot în 2015, a continuat să investească în online, numai cu noua versiune cheltuind aproximativ 180.000 euro. sursa

  • A primit de la un client un bacşis de 0,03% din consumaţie şi a pus nota de plată pe net. Reacţia a

    Proprietarul restaurantului PYT din Philadelphia, Statele Unite ale Americii, a postat pe o reţea de socializare nota de plată de peste 60 de dolari a unui client, pe care se poate citi că acesta a lăsat un bacşiş de doar 20 de cenţi, adică 0,03%. Nu ar fi fost ceva ieşit din comun, dar clientul era un cunoscut jucător de fotbal american, o adevărată legendă pentru cei din oraş. Iniţial, reacţiile au fost extrem de dure la adresa gestului făcut de proprietar, acesta fiind acuzat de publicarea unor informaţii confidenţiale. Mulţi clienţi au ameninţat că nu vor mai frecventa restaurantul, iar alţii i-au transmis că lipsa de responsabilitate îi poate aduce chiar falimentul. Bărbatul a postat pe aceeaşi reţea de socializare un gest prin care a încercat să explice de ce a ales să facă publică respectiva notă de plată. "Vreau să încep prin a-mi asuma întreaga răspundere pentru publicarea notei de plată", a scris proprietarul localului. "Nu a fost decizia ospătarului, ci a mea. Am decis să fac acest lucru şi, chiar dacă ar trebui să îmi cer scuze faţă de dl. LeSean McCoy, conştiinţa nu mă lasă să fac asta." Bărbatul povesteşte apoi întâmplarea din perspectiva sa: "Dl. McCoy şi prietenii săi s-au aşezat la o masă de lângă biroul meu. Fiind o vedetă în Philadelphia, personalul l-a recunoscut imediat. Deşi ospătarul era extrem de entuziasmat, dl. McCoy i s-a adresat de o manieră jignitoare încă de la început. După ce dl. McCoy şi prietenii săi au plecat, m-am întors către ospătar care stătea trist, cu capul lăsat. Am ridicat apoi nota de plată şi nu mi-a venit să cred: 0,03% din valoarea de peste 60 de dolari. 20 de cenţi pe care ospătarul trebuie să îi împartă cu ceilalţi angajaţi. Atât le-a lăsat un milionar care i-a insultat." Proprietarul PYT îşi încheie mesajul scriind că angajaţii săi merită mai mult şi nu regretă gestul. sursa

  • Cum castiga un fost chelner roman peste 75000 euro pe an.

    Ioan Mătieş a intrat din 2014 în plutonul de manageri pe care grupul Marriott îi trimite în toate colţurile lumii pentru a-i conduce hotelurile. Primul post al lui Ioan Mătieş a fost la Sheraton Frankfurt, unde a fost chelner la începutul anilor '90 şi la debutul carierei sale, de-spre care nu ştia întru totul către ce se va îndrepta. Ce a ştiut însă destul de repede este că vrea să rămână în hotelărie şi peste 15 ani a ajuns tot la Frankfurt, în boardul de conducere al hotelului Marriott. A fost avansat la Frankfurt din funcţia de director food & beverage în cadrul JW Marriott Bucureşti, funcţie unde a ajuns după ce a participat la deschiderea hotelurilor Hilton (unde a şi lucrat timp de trei ani) şi Marriott din Bucureşti. La lansarea hotelului JW Marriott din Bucureşti, în 2001, Ioan Mătieş era director de evenimente. După doi ani şi jumătate, a fost promovat ca director al segmentului food & beverage, unde a rămas până în 2006, când a apărut şi în prima ediţie a catalogului Top 100 Tineri Manageri, editat de Business Magazin. În 2006, când avea 34 de ani, segmentul condus de Mătieş a adus hotelului Marriott 40% din cifra de afaceri de 42 de milioane de euro, adică aproximativ 17 milioane de euro, şi avea în subordine 270 de persoane, adică 65% din totalul de 450 de angajaţi. Poziţia strategică a sectorului F&B din cadrul JW Marriott Bucureşti l-a ajutat pe Ioan Mătieş în evoluţia sa ulterioară mai mult decât ar fi crezut: ”Ceea ce avem la JW Marriott încă nu există în Europa. La un hotel normal, încasările din food and beverage pot fi undeva între 5 şi 30%„, preciza el, adăugând că strategia segmentului pe care îl conduce implică, pe lângă evenimentele din cele 12 săli, atragerea de clienţi pentru cele trei restaurante atât din rândul persoanelor cazate la hotel, dar mai ales din cel al oamenilor de afaceri bucureşteni, restaurantele din cadrul hotelului făcând parte încă de la început din lifestyle-ul bucureştean. În articolul din 2006, Mătieş spunea că ”peste 10 ani mă văd într-un post de director general al unui hotel, în străinătate„. A bifat poziţia un pic mai devreme. Primul pas a fost întoarcerea la Frankfurt, în 2006, într-o poziţie similară cu cea din Bucureşti, de manager al segmentului de F&B. Opt ani mai târziu pleca în Kazahstan, la conducerea a două dintre cele şase hoteluri pe care Marriott le deţine acolo. Promovarea lui Mătieş a venit într-un an pe care conducerea Marriott îl consideră excepţional. Compania hotelieră a semnat anul trecut contracte pentru 650 de noi hoteluri (peste 100.000 de camere), triplând ritmul din urmă cu cinci ani. Marriott are acum 4.100 proprietăţi şi 18 branduri în 79 de ţări şi teritorii şi o echipă de peste 3.500 de general manageri care le conduc. Conform www.glassdoor.com, salariul de bază al unui GM din cadrul Marriott este de 75.000 de dolari anual. După 25 de ani de carieră în cadrul Marriott, Mătieş crede că a nimerit unde trebuia: ”Încă de la început m-am inte-grat total în cultura Marriott care are la bază angajaţii – asociaţii, cum se numesc toţi angajaţii Marriott. J.W. Marriott, fondatorul companiei, credea ferm că «având grijă de asociaţi, aceştia vor avea grijă de clienţi, iar aceştia vor reveni mereu». Aceste baze sunt actuale încă şi în prezent mi se potrivesc foarte bine şi contribuie la relaţia mea cu angajato-rul, care este excelentă„. Dincolo de cultura organizaţională, Mătieş consideră că Marriott l-a susţinut în îndeplinirea planului de carieră: ”Pot să spun cu siguranţă că da, mi-am îndeplinit planul de carieră. Dincolo de acesta, am urmărit întotdeauna şi ceea ce învăţ în acest timp şi pot afirma astăzi că sunt mulţumit de ambele aspecte„. În Kazahstan, Ioan Mătieş coordonează circa 320 de angajaţi în cele două hoteluri pe care le conduce: Renaissance Atyrau Hotel (cu 178 camere, 24 apartamente şi 10 săli de evenimente desfăşurate pe 6.500 de metri pătraţi) şi Marriott Executive Apartments (cu 134 camere). Anul trecut cele două hoteluri au însumat 93.000 de înnoptări, iar Mătieş spune că politica grupului nu permite publicarea datelor financiare per unitate. La un preţ mediu de 400 de dolari pe noapte, conform booking.com, cele 93.000 de înnoptări de anul trecut înseamnă un volum de business de aproximativ 37 milio-ane de dolari. Renaissance este unul dintre cele două hoteluri de cinci stele din Atyrau, dar este singura prezenţă a unui lanţ hotel-ier internaţional de cinci stele în principalul port al Kazahstanului. Atyrau este oraşul-port la Marea Caspică de importanţă strategică pentru ţara ale cărei principale surse de venit şi de investiţii sunt legate de petrol şi de industrii conexe. De fapt, Atyrau este principalul oraş din Kazahstan considerat că face parte şi din Asia, şi din Europa, fiind despărţit de fluviul Ural. Renaissance Hotels este unul dintre brandurile de cinci stele ale grupului Marriott, alături de Marriott Hotels, JW Marriott, The Ritz-Carlton sau Bulgari Hotels & Resorts. În Kazahstan, grupul deţine 6 hoteluri, care au împreună 900 de camere. După experienţe în cadrul Marriott în România, Germania şi Kazahstan, general managerul vorbeşte deja despre diferenţe de cultură şi de mediu care se simt cu acuitate şi în business: ”Una din diferenţele majore sunt segmentele de business. Cu toate că în prima fază concentrarea e pe turismul de business, diferenţele vin din componenţa acestui segment – de exemplu în Frankfurt accentul era pe expoziţii, conferinţe şi evenimente, iar în Kazahstan este o dependenţă ridicată de sectorul petrol şi gaze. Această dependenţă de un sector e deseori o provocare, cum sunt în acest moment efectele scăderii preţului petrolului. O altă diferenţă este dată de modul cum hotelul interacţionează şi se încadrează în comunitatea locală„. Pentru următorii zece ani, Ioan Mătieş îşi doreşte să aibă un ”impact pozitiv asupra evoluţiei hotelurilor de care sunt responsabil, să învăţ câte ceva din locurile în care mă aflu şi să ajut colegi care sunt la începutul carierei în dezvoltarea lor„ şi spune că nu are încă în plan să revină în România pentru a-şi deschide un hotel, deşi ”sună tentant„. sursa

  • Cei mai temuţi "agenţi" ai restaurantelor de lux: Cine sunt inspectorii Michelin şi cum se

    Într-un restaurant cu o stea Michelin se găteşte foarte bine. Pentru unul cu două stele Michelin merită să te abaţi din drum, dar un restaurant cu trei stele Michelin este o destinaţie în sine. Pentru a ajunge la această clasificare au fost necesari mai bine de o sută de ani în care Michelin s-a transformat dintr-un ghid al şoferilor în biblia gastronomiei de lux, cel mai temut instrument care delimitează elita fine dining-ului de restul „muritorilor“ de rând. „Prima ediţie a ghidului Michelin a fost lansată în Franţa, în 1900, scopul acestui produs fiind acela de a-i ajuta pe şoferi să găsească benzinăriile, service-urile auto, hotelurile şi restaurantele disponibile pe ruta lor. De-a lungul anilor, recomandările de hoteluri, dar mai ales cele de restaurante au ajuns să fie văzute ca fiind cele mai obiective disponibile“, spune Michael Ellis, directorul general al ghidului Michelin, pentru După Afaceri Premium. În prima ediţie a ghidului Michelin erau listate 1.312 hoteluri cu restaurante, toate unităţile fiind în Franţa. Abia din 1923, ghidul a început să aibă recomandări diferite pentru hoteluri şi restaurante. „Este adevărat că datorită metodologiei riguroase, ghidul Michelin a devenit o vitrină globală pentru gastronomia gourmet. Tot datorită metodei de selecţie unice, ghidul este reprezentantiv pentru vitalitatea scenei gastronomice dintr-o anumită ţară şi scoate în evidenţă noile tendinţe culinare, chef-ii în plină ascensiune, lucru care mai departe contribuie la creşterea prestigiului gastronomiei la nivel global.“ În spatele recomandărilor stă o armată de „agenţi“ Michelin. Nimeni nu-i ştie. Nimeni nu-i vede. Te poţi trezi cu ei la masă şi să nu ştii că de felul în care papilele lor gustative vor reacţiona la porţia de paste depinde viitorul restaurantului tău. Nimeni nu are idee câţi astfel de agenţi inspectează în anonimat absolut restaurantele lumii, dar toată lumea din elita gastronomiei se teme de ei. Michael Ellis, directorul general al ghidului Michelin „Răspunsul meu standard este că avem atâţia critici câţi ne sunt necesari. Aceasta nu este o informaţie pe care să o împărţim cu publicul.“ A venit vreun astfel de emisar al gastronomiei de lux şi în România? Michael Ellis spune din nou că acest tip de informaţii nu sunt împărţite cu publicul. „Inspectorii sunt bărbaţi, femei, sunt oameni mai tineri sau mai bătrâni, slabi sau bine-făcuţi, dar mereu pasionaţi de gourmet dining. Inspectorii Michelin sunt absolvenţi ai şcolilor de gătit sau de hoteluri şi au ani de experienţă în industria ospitalităţii. Când se duc să mănânce într-un restaurant, o fac în anonimat perfect şi întotdeauna îşi achită nota de plată. Ceea ce găsesc în farfurie este exact ceea ce va găsi şi următorul client. Nimic în plus, nimic în minus. Inspectorii Michelin mănâncă în medie într-un an circa 250 de mese, iar restul timpului îl petrec scriind rapoartele despre felurile de mâncare pe care le-au încercat, inspectând hoteluri şi lucrând la ediţia de anul următor a ghidului. Inspectorii sunt localnici în ţara în care lucrează şi sunt angajaţi cu normă întreagă la Michelin.“ În acest moment, la nivel global, sunt 2.708 restaurante care au cel puţin o stea Michelin. România nu se află pe această listă. Cele mai multe restaurante Michelin sunt în Tokyo, acolo unde „trăiesc“ 175 de astfel de temple ale gastronomiei. „Inspectorii Michelin se uită la mai multe criterii: calitatea ingredientelor, măiestria tehnicilor de gătit, armonia şi echilibrul aromelor şi texturilor, expresia personalităţii chef-ului în mâncarea sa, consistenţa de-a lungul timpului. Aceste criterii obiective sunt respectate de toţi inspectorii Michelin, indiferent dacă aceştia sunt în Japonia, Statele Unite sau Europa. Un restaurant cu o stea Michelin va livra aceeaşi valoare indiferent dacă este în Paris, New York sau Tokyo.“ Extazul de a câştiga o stea Michelin este uneori urmat şi de drama retragerii acestei disticţii, unul dintre factorii principali care determină acest lucru fiind problemele legate de menţinerea unor standarde constante de calitate de-a lungul unei perioade de timp. Având cea mai extinsă armată de specialişti pe teren, ghidul Michelin este şi un atlas, un agregator de tendinţe. „Una este o mişcare spre un dining mai casual, chef-ii investesc mai mult în produsele lor şi mai puţin în decorul restaurantului. De asemenea, remarcăm orientarea spre ingredientele care sunt produse pe cât posibil local. Chef-ii au început să mixeze multe ingrediente şi stiluri de gătit prezente în toate colţurile lumii.“ Pe termen lung, Michael Ellis spune că extinderea conceptului de casual fine dining va continua, dar că apetitul pentru experienţe culinare luxoase, extravagante nu va dispărea niciodată. Ar fi şi păcat dacă Everestul ar deveni deodată accesibil. sursa

  • Cum se aleg cele mai bune restaurante din lume şi care sunt cele 10 locuri în care trebuie să mănânc

    Premiile Cele mai bune 50 de restaurante din lume (The world’s 50 best restaurants) organizate de S.Pellegrino şi Aqua Panna s-au impus de-a lungul timpului ca Oscarurile fine diningului global. Locuri de legendă precum El Bulli, Noma sau El Celler de Can Roca sunt doar câteva dintre restaurantele care şi-au adjudecat cele mai importante trofee din această competiţie globală, iar un lucru este cât se poate de clar. Cele care ajung pe lista celor 50 sunt locuri absolut ieşite din comun. Cum ajunge însă un restaurant în clubul select al primelor 50? „Prima listă a fost creată în 2002, cu El Bulli (restaurantul condus de spaniolul Feran Adria care a impus pe scena culinară globală conceptul de gastronomie moleculară - n.red.) şi primele premii au fost acordate în 2003, cu French Laundry pe locul 1“, explică William Drew, group editor pentru The World’s Best 50 Restaurants. Anul acesta, la ceremonia din iunie, premiul cel mare a reintrat în posesia fraţilor spanioli Roca şi a restaurantului pe care îl conduc, El Celler de Can Roca, după ce cu un an înainte premiul fusese adjudecat de Noma, unul dintre cele mai cunoscute experimente culinare ale ultimilor ani. Dacă în 2014 podiumul era completat de Massimo Bottura şi a sa Osteria Francescana, anul acesta italianul a urcat pe locul secund, iar Noma s-a mulţumit cu bronzul. „Nu putem vorbi despre un câştigător. Toate restaurantele care ajung pe această listă, dar şi cei care primesc premii speciale, sunt consideraţi învingători. Este practic o celebrare a marilor restaurante şi a marilor chefi, mai mult decât o competiţie.“ În linii mari, sistemul de vot este următorul. Anual 1.000 de votanţi aleşi pe spânceană sunt chemaţi să identifice cele mai bune 50 de restaurante ale lumii. Eşantionul este împărţit în proporţii egale între chefi, critici culinari şi vânători de experienţe gastronomice bine antrenaţi. Mai departe, există 27 de regiuni între care se împart aceşti votaţi. Fiecare din cei 1.000 de oameni a căror misiune este de a indentifica cele mai bune 50 de restaurante din lume are 7 voturi, din care trei trebuie folosite pentru restaurante care nu sunt în regiunea membrului respectiv. La final, toată procedura este avizată de Deloitte, una dintre cele mai mari firme de consultanţă şi audit la nivel global. „Cel mai bun restaurant din lume va deveni acela care va primi cele mai multe voturi de la cei 1.000 de experţi globali. De ce primeşte aceste voturi este un lucru care depinde de fiecare individ în parte, dar restaurantele care se regăsesc spre vârful listei oferă o experienţă excepţională într-un fel sau altul. Nimeni care nu este ieşit din comun nu intră pe această listă.“ Într-o competiţie atât de rafinată ca aceasta, ce face însă diferenţa între primul loc şi al doilea? „Restaurantul de pe locul doi este cu siguranţă incredibil de bun şi în ochii multora chiar poate cel mai bun, dar unul pur şi simplu a acumulat mai puţine voturi decât celălalt. Este un rezultat colectiv al unor opinii subiective, dar la final rezultă o listă credibilă care celebrează locurile spectaculoase în care merită să mănânci peste tot în lume.“ În ultimii ani, s-a remarcat o ascensiune puternică a restaurantelor din zone precum America Latină, cu accent pe Chile, Columbia, Bolivia, care au crescut pe drumul „asfaltat“ de Mexic sau Peru. „În Asia, Filipine, Vietnam şi Coreea sunt în plină ascensiune. Orientul Mijlociu, inclusiv Israelul şi Libanul, au fost la rândul lor o bună perioadă de timp într-un con de umbră“, mai spune William Drew. Practic, aceste noi teritorii vin să condimenteze un peisaj culinar care în ultimii ani a fost dominat cu autoritate de gastronomia franceză, spaniolă, italiană sau scandinavă. Dar mai sunt şi alte tendinţe remarcabile care reconfigurează peisajul gastronomic global. „Putem vedea că gastronomia şi această listă (a celor mai bune 50 de restaurante - n. red.) care o oglindeşte s-a schimbat semnificativ. Una dintre schimbări este ascensiunea restaurantelor mai casual. Gastronomia de top nu mai este dominată de sălile şi serviciile de modă veche, foarte formale. În al doilea rând, vedem o mai mare diversificare a ţărilor care intră în această listă. În al treilea rând, deşi nu putem vorbi despre o tendinţă universală, vedem un focus mai mare pe terroir, pe natură, pe ingredientele tradiţionale, concomitent cu reinventarea tradiţiilor. La final, atitudinea generală a chef-ilor şi a restaurantelor s-a schimbat semnificativ. Vedem că acum caută să colaboreze şi să se sprijine unul pe altul“, mai spune William Drew. Rămâne de văzut însă dacă această nouă prietenie între cei mai puternici chef-i din lume este cu adevărat sinceră sau după noaptea Oscarurilor din gastronomia de lux cei mai prestigioşi 50 de bucătari din lume abia aşteaptă să-şi ascută cuţitele pentru următoarea competiţie. Elita - Topul celor mai bune restaurante din lume în 2015 1. El Celler de Can Roca , Girona, Spania. Chef-ii sunt Joan şi Jordi Roca 2. Osteria Francescana , Modena, Italia. Chef-ul este Massimo Bottura 3. Noma , Copenhaga, Danemarca. Chef-ul este Rene Redzepi 4. Central , Lima, Peru. Chef-ul este Virgilio Martinez 5. Eleven Madison Park , New York, SUA. Chef-ul este Daniel Humm 6. Mugaritz , San Sebastian, Spania. Chef-ul este Andoni Luis Aduriz 7. Dinner by Heston Blumenthal , Londra, Marea Britanie. Chef-ul este Ashley Palmer-Watts 8. Narisawa , Tokyo, Japonia. Chef-ul este Yoshihiro Narisawa 9. D.O.M , Sao Paulo, Brazilia. Chef-ul este Alex Atala 10. Gaggan , Bankok, Thailanda. Chef-ul este Gaggan Anand sursa

  • "Litoralul pentru toți" nu e o afacere pentru toți hotelierii

    Turiștii care ajung la mare după 1 septembrie prin programul cu prețuri reduse "Litoralul pentru toți" nu sunt nici cei mai săraci, nici cei mai nepretențioși. Chiar dacă plătesc 2-400 de lei pentru un sejur de șase nopți la mare, cât ar fi dat cu doar câteva săptămâni înainte pe o singură noapte de cazare în același hotel de 2, 3 sau 4 stele, vor să fie tratați exact ca și cum ar fi venit în vârf de sezon. În această ecuație, sunt trei feluri de hotelieri: unii care spun că la banii ăștia nu le pot oferi condiții bune turiștilor, și refuză să intre în program, alții care cred același lucru, dar primesc, totuși, turiști, și a treia categorie, a acelora care cred că oferă condiții decente, primesc turiștii și spun că au și un mic profit de pe urma lor. "E foarte dificil să spui că programul e rentabil dacă vrei să ai condiții de calitate. M-am mai înscris și eu cu hotelul, dar foarte rar. Dacă vrei, cât de cât, să oferi condiții bune unui turist, eu zic că nu prea te poți încadra în acești bani. Turistul vine și are pretenții", a explicat pentru Profit.ro Virgil Stancu, proprietarul hotelului Paradiso din Mangalia. El spune că de câte ori a intrat în programul "Litoralul pentru toți", a fost o inițiativă de genul "Hai să dau și eu niște locuri, dacă toată lumea se bagă". A constatat atunci, însă, că turiștii vin cu pretenții exagerate pentru banii plătiți. "La mine, fiind bufet suedez, mi-e foarte greu să-i despart de ceilalți turiști și să le dau altfel de mâncare, mai ieftină. Dacă îi pun la altă masă și îi servesc cu ceva mai ieftin, urlă că ei au plătit. Dacă îi bag la bufet suedez, nu mai e rentabil. Doar dacă le arunci două felii de salam în farfurie îți scoți prețul. Deci dacă vrei să le oferi condiții bune și să le dai o lenjerie cum trebuie, ieși pe pierdere, fără discuție", adaugă Virgil Stancu. Hotelierul spune că este mai avantajos să facă programe speciale pentru pensionari sau studenți, care nu vin cu pretenții la acești bani, decât să se complice cu turiștii care ajung prin "Litoralul pentru toți" și care "sunt oameni cu multe pretenții". Gradul de ocupare la mare începe să scadă după sezon, iar programul "Litoralul pentru toți" nu face decât să vină în ajutorul hotelierilor care, deși oferă tarife scăzute, sunt avantajați pentru că încă le vin turiști, susțin alți hotelieri. "Tariful pentru program nu a fost modificat în ultimii patru ani,deci este foarte mic și se află sub costuri. Este rentabil să intri în program doar dacă ai peste 50% din capacitate ocupată sau dacă ești inconștient și nu îți faci calcule", spune Dragoș Răducan, prim-vicepreședintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Mulți hotelieri intră în program pentru că mai au camere vândute la tarif de contract în această perioadă, deci nu pot închide hotelul, și atunci orice încasare suplimentară este binevenită. "Este un venit binevenit, care ne completează încasările în această perioadă. Peste 80% din cei care vin dupa 1 septembrie la noi ajung prin Litoralul pentru toți, restul vin pe alte programe. Cei mai mulți caută all inclusive", afirmă George Guci, proprietarul hotelurilor all inclusive Dorna și Modern din Mamaia. Turiștii, mai puțini decât sticlele goale de pe plajă după 15 septembie Numărul turiștilor scade drastic după 15 septembrie, deși programul mai funcționează până pe 11 octombrie. Prima serie se completează, apoi numărul începe sa scadă, astfel că în ultimele zile de mai rămân la mare doar câteva sute de persoane, spune Răducan. În acest an s-au înscris 42 de hoteluri, din cele în jur de 200 care funcționează pe litoral, care pun la dispoziție în jur de 4.500 de locuri pe serie. Progamul a fost lansat în anul 2002, când au fost înscrise în jur de 30 de hoteluri, care puneau la dispoziția turiștilor 1.200 de locuri pe serie. Gigi Marzavan, administratorul unic al hotelului Decebal din Neptun spune că în condițiile în care hotelurile sunt obligate să rămână deschise șase luni, orice venit în capetele de sezon e bun, pentru că cheltuielile oricum există. "Nu zicem că e rentabil, dar e funcțional. Dacă tot suntem obligați să ținem hotelurile deschise ... Nu ai putea să trăiești doar din Litoralul pentru toți. Ca profitabilitate, e spre zero, de-abia își acoperă costurile, dar măcar nu stă hotelul gol", este filosofia lanțului Unita, exprimată de Lucian Stanciu, directorul comercial. Și THR Marea Neagră a intrat în program cu mai multe hoteluri de 2, 3 și 4 stele. Cele mai căutate sunt cele de 4 stele, dar și cele de 2 sunt cerute. În această perioadă, jumătate din turiști vin prin "Litoralul pentru toți", iar cealaltă jumătate prin Casa de Pensii. "E rentabil programul, pentru că avem câteva unități care sunt pline", afirmă Virgil Stan, directorul general al THR Marea Neagră, parte a SIF Transilvania. Turoperatorii câștigă doar 5 lei pe sejur pentru fiecare turist Nici pentru agenții programul nu e o afacere prea profitabilă, însă orice e mai bun ca nimic. "Pentru noi, ca turoperatori, câștigurile prin acest program sunt foarte mici. Câștigăm cam 5 lei pe om la o vacanță de cinci zile la un hotel de două stele", declară pentru Profit.ro Adrian Voican, directorul general al Bibi Touring, una dintre cele mai mari agenții din țară specializate în turismul intern. Programul, susținut în totalitate de mediul privat, a fost lansat cu fast de Agaton în vremea în care era ministru al Turismului, care l-a deturnat într-un program social. La început, pentru a se înscrie, un turist avea nevoie de o adeverință de elev/student/pensionar, ca în comunism. "A fost și este singurul program social susținut de mediul privat. Nu vezi reduceri la carne, sucuri sau cartofi pentru cei fără bani! Cu toate acestea, statul trage de hotelierii care intră în program ca și cum ar avea încasări normale în această perioadă. Nu se fac reduceri la transport, iar restaurantele și terasele nu reduc prețurile", crede Dragoș Răducan de la FPTR. Pentru cei care merg la mare pe bani puțini, problemele vpr începe de luni, când cele mai multe hoteluri, mai ales din sudul litoralului, se vor închide. "Se vor închide practic, pentru că teoretic le vom ține deschise, ca să arătăm Guvernului că respectăm legea. Le închidem pentru că nu mai vine lumea. Noi suntem obligați să le ținem deschise șase luni pe an, dar ăia cu restaurantele și cu chioșcurile nu sunt obligați. Și atunci turistul de ce să mai vină, dacă în afară de hotel, totul e închis în jur?", întreabă retoric Lucian Stanciu de la Unita. Așa că, după 7 septembrie, la mare vor rămâne doar turiștii care nu se supără prea tare că terasele și restaurantele din jur sunt închise, că pe plajă sunt mai multe sticle goale și pungi decât oameni și că, în afară de insula care a devenit hotelul în care stau, nu mai e nicio mișcare în zonă, cu excepția frunzelor alungate din copaci de toamnă. Dar marea înseamnă în primul rând poezie, iar cei care acceptă să plătească chiar și prețuri modice pentru acest decor sunt cei mai romantici dintre noi. sursa

  • Sheraton caută locaţiile potrivite pentru extindere în Cluj-Napoca şi Timişoara

    Lanţul Starwood Hotels & Resorts negociază deschiderea unor hoteluri în Cluj-Napoca şi Timişoara, după ce în acest an a inaugurat la Bucureşti prima unitate Sheraton de pe piaţa românească. "Căutăm posibili parteneri şi oportunităţi agresive de extindere în Muntenegru; în luna septembrie am semnat în Serbia, vom deschide în 2019 un hotel W în Belgrad. De asemenea, căutăm oportunităţi în Croaţia, dar şi aici în România. Purtăm deja negocieri în acest sens, în alte oraşe, vrem să creăm un fel de conexiune în formă de triunghi, căutăm proprietarii şi locaţiile potrivite în Cluj-Napoca şi Timişoara, unde vrem să deschidem hoteluri sub marca Sheraton sau Four Points by Sheraton. România este un punct foarte important pentru întâlniri de orice gen, de exemplu pentru oamenii de afaceri", a declarat pentru MEDIAFAX Robert Koren, vice-preşedinte, director regional Europa de Est Starwood. Întrebat când anume s-ar putea finaliza negocierile, el a precizat că discuţiile sunt la început. Pentru hotelul deschis la Bucureşti, în locul fostului Howard Johnson, negocierile au durat doi ani. Negocierile sunt tărăgănate de bănci, de la care administratorii clădirilor în care vor funcţiona hotelurile Sheraton vor să ia finanţare. "Problema este capitalul, băncile. Acum totul durează mai mult decât înainte de criză", afirmă oficialul Starwood. Acesta precizează că încă nu s-a luat o decizie asupra deschiderii unui alt hotel Sheraton în Capitală, întrucât conducerea aşteaptă stalizarea afacerii. "Cei mai mulţi clienţi ai hotelului din Bucureşti sunt din SUA, dar sunt turişti şi oameni de afaceri din Franţa, Marea Britanie, Germania şi Italia. Ei vin şi pentru brand. Considerăm că hotelul va sprijini comunitatea, mai ales prin prisma faptului că s-au făcut angajări după renovarea clădirii", a precizat Koren. Lanţul hotelier Starwood Hotels & Resorts a intrat oficial în acest an pe piaţa din România cu brandul Sheraton, după ce a semnat un contract de franciză pe cel puţin 20 de ani cu Grand Plaza Hotel, care deţinea fostul hotel Howard Johnson din Bucureşti. Compania Grand Plaza Hotel SA, căreia îi aparţine clădirea, a investit între 5 şi 6 milioane euro pentru ca hotelul să fie convertit de la patru la cinci stele şi pentru a corespunde în final cerinţelor şi normelor Sheraton. Reţeaua Sheraton Hotels & Resorts numără 430 de hoteluri în aproape 75 de ţări. Starwood Hotels & Resorts Worldwide Inc. este una dintre cele mai importante companii de ospitalitate şi agrement din lume, cu aproape 1.200 de proprietăţi în 100 de ţări şi 181.400 de angajaţi în cadrul proprietăţilor sale deţinute şi administrate. În anul 2014, grupul Starwood a semnat 175 contracte hoteliere, marcând al cincilea an consecutiv cu creştere a proprietăţilor noi. Starwood Hotels & Resorts Worldwide Inc. operează mărcile Sf. Regis, Luxury Collection, W, Westin, Le Méridien, Sheraton, Four Points by Sheraton, Aloft, Element şi Tribute. Peste 100 de hoteluri noi sunt în curs de pregătire, brandul urmând să ajungă la numărul de 500 de hoteluri în 2016. Gradul de ocupare din hotelurile Sheraton de la nivel mondial reprezintă aproape jumătate din totalul întregului grup Starwood. sursa

  • Nespresso intră pe piaţa din România

    Nespresso, pionier şi nume de referinţă la nivel global în domeniul cafelei porţionate premium, a anunţat astăzi în mod oficial deschiderea operaţiunilor sale comerciale în România. Începând din luna ianuarie a acestui an Nespresso a internalizat activităţile legate de gama sa profesională de la un partener extern, iar la începutul lunii iunie va lansa în România magazinul online www.nespresso.com precum şi serviciul exclusiv de asistenţă telefonică dedicat clienţilor. Primul Nespresso Boutique din Bucureşti îşi va deschide porţile spre finalul verii. „Clienţii profesionali din România s-au bucurat deja, în ultimii 5 ani, de cafeaua de cea mai înaltă calitate Nespresso şi au fost extrem de mulţumiţi de produsele noastre. Dorim acum să le oferim tuturor iubitorilor de cafea experienţa inegalabilă a unei băuturi excepţionale, chiar la ei acasă, experienţă de care beneficiază deja alte 62 de ţări la nivel global”, a afirmat Christophe Cornu, Director Executiv Comercial al Nestlé Nespresso S.A. Nespresso este acum unic distribuitor al produselor Nespresso Business Solutions destinate birourilor, hotelurilor, restaurantelor şi cafenelelor de top din România. Nespresso oferă clienţilor săi din segmentul profesional o gamă diversificată de cafele Grands Crus de cea mai înaltă calitate şi aparate dedicate, asigurându-le în acelaşi timp servicii şi soluţii personalizate, pentru a le satisface nevoile specifice. „În calitate de partener recunoscut al restaurantelor de lux din întreaga lume, suntem nerăbdători să dezvoltăm relaţii cu localurile româneşti specializate în gastronomie fină. Astfel, dorim să aducem în birouri şi în hoteluri şi restaurante de înaltă clasă cea mai bună cafea, o experienţă rafinată pentru angajaţi şi oaspeţi”, a declarat Sonia Năstase, Country Manager Nespresso România. Cafea de cea mai înaltă calitate pentru consumatori rafinaţi Din recolta mondială de cafea, numai 1-2% îndeplineşte cerinţele stricte de calitate şi profil aromatic stabilite de Nespresso pentru sortimentele sale Grands Crus. Brandul oferă o gamă de 23 de sortimente Grands Crus de înaltă calitate pentru a fi savurate acasă şi 10 sortimente Grands Crus pentru clienţii din segmentul de afaceri, pentru a satisface toate exigenţele clienţilor săi. Potenţial de piaţă semnificativ Consumatorii din România vor putea achiziţiona începând cu luna iunie sortimentele de cafea Nespresso Grands Crus, aparatele de cafea şi accesoriile prin intermediul Clubului Nespresso: online şi prin serviciul exclusiv de asistenţă telefonică dedicat clienţilor. Primul Nespresso Boutique din Bucureşti îşi va deschide porţile pe Calea Dorobanţilor spre finalul verii, oferind o experienţă de brand unică, în măsură să satisfacă exigenţele şi preferinţele individuale ale consumatorilor. „Lansarea Nespresso pe piaţa din România reflectă încrederea pe care o avem în economia românească”, a adăugat Sonia Năstase, Country Manager Nespresso România. „Aproximativ 90% dintre români beau cafea. În ultimii ani, obiceiurile lor au devenit mai sofisticate, şi, ca urmare, piaţa cafelelor de specialitate a cunoscut o creştere puternică. Suntem de părere că potenţialul în România pentru cafeaua porţionată premium Nespresso este semnificativ.” Nespresso va oferi clienţilor din România aceleaşi produse care sunt disponibile şi la nivel mondial. Sursa: horeca.ro Sursă foto: www.nespresso.com

  • Omul care aduce conceptul de preţ fix în cafenelele din România. Orice cafea costă cinci lei

    Radu Savopol a deschis în urmă cu 15 ani un pub în Sinaia, iar, de atunci, lista proiectelor sale a tot crescut. Antreprenorul ţinteşte în următorii doi ani venituri de un milion de euro din noul său proiect, lanţul de cafenele 5 to go. Noul pariu al antreprenorului, lanţul de cafenele 5 to go, se concentrează tot în Bucureşti. „Ne axăm pe Bucureşti la început pentru că trebuie să facem câte un studiu pentru fiecare alt oraş, puterea de cumpărare în provincie este mult mai scăzută decât aici şi am putea constata că 5 lei este poate prea mult pentru un oraş cu 100.000 de locuitori“, explică Savopol. Potrivit antreprenorului, ideea conceptului 5 to go a venit în urmă cu un an de zile, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere. Pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un calcul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de 5 lei“, spune el, adăugând că se adresează tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Deşi asigură 70% din vânzări, preţul de 5 lei nu se aplică exclusiv produselor din cafea, ci şi celor de patiserie sau altor băuturi. În doi ani, Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele, dintre care şapte anul acesta. Fiecare nou 5 to go este gândit să funcţioneze cu trei angajaţi: unul dintre ei este trainer barista şi petrece câte o lună în fiecare cafenea pentru a-i pregăti pe ceilalţi doi, apoi se mută la următoarea cafenea inaugurată. sursa

  • Doi prieteni şi-au deschis o cafenea de 12 metri pătraţi în nordul Bucureştiului şi vând cafea la pr

    Doi tineri din Cluj s-au îndrăgostit de aroma cafelei şi, cu ajutor din partea unui brand cunoscut, au deschis un mic coffee shop în Bucureşti. Urmează o nouă locaţie, în centrul Capitalei, iar tinerii sunt încrezători că vor putea oferi în continuare espresso de cea mai bună calitate. Vlad Buda şi Dan Ursan, doi tineri de 27 de ani, se cunosc de când erau copii, dar au decis de-abia anul trecut să pună bazele unui business. „Ne-am cunoscut la grădiniţă, deci ne ştim de aproape 25 de ani. Am şi lucrat împreună încă din 2006, dar cu mici pauze“, povestesc cei doi antreprenori. Vlad şi Dan au pornit o „afacere cu suflet“, prin care vor să împartă şi altora pasiunea lor pentru cafea. Steam Coffee Shop este o minicafenea într-un spaţiu de doar 12 metri pătraţi, înspre zona de nord a Capitalei, de unde clienţii pot cumpăra doar produse „to go“. De unde însă pasiunea pentru cafea? „Am lucrat mult în domeniul ospitalităţii, dar nu am avut neapărat legătură cu produsele din cafea“, povesteşte Vlad Buda. „În 2010 am participat la o competiţie de barista, iar acolo am fost jurizaţi de campionul naţional al Greciei la proba de cafea la filtru. După concurs am stat vreo nouă ore de vorbă şi ne-a explicat ce-am făcut bine, ce-am greşit şi aşa mai departe. Noi nu înţelegeam cum poate să bea atât de multă cafea, cerea un espresso la fiecare zece minute. Între timp a ajuns campion mondial la proba de cafea la filtru.“ „După acel moment, am început să exersăm în fiecare zi“, continuă Dan Ursan. „Mergeam cu câteva minute înainte să se deschidă barul unde lucram şi încercam diverse lucruri pe care le găseam pe internet, pentru că alte surse de a învăţa nu prea există.“ Un an mai târziu, au decis să plece în străinătate pentru a lucra şi au ales Berlinul. Au fost aproape să deschidă un coffee shop în Germania, dar s-au răzgândit în ultimul moment. „În primă fază am vrut să pornim o afacere la Berlin, chiar găsisem acolo pe cineva cu bani care era dispus să ne ajute. Dar exact înainte de semnarea actelor, am realizat că asta ne-ar fi obligat să rămânem acolo, iar noi nu eram convinşi că ne dorim asta.“ Tinerii antreprenori nu au renunţat la idee şi s-au întors în ţară, însă lucrurile au devenit ceva mai complicate. „Ne-am întors la Cluj cu intenţia de a deschide o locaţie mai mare, ne gândeam şi la un spaţiu în care să servim ceva de mâncare. Apoi ne-am lovit de legislaţie, aşa că am rămas doar la cafea. Am încercat prin Cluj vreo 7-8 luni, am tot căutat spaţii, dar acolo există o singură zonă unde poţi avea succes cu un astfel de business, şi acolo chiria e foarte scumpă“, îşi aminteşte Vlad Buda. Colegul său, Dan Ursan, explică cum au ajuns în Bucureşti. „Când eram aproape să renunţăm, am discutat cu Mihai Panfil de la Origo, care ne este şi un foarte bun prieten, iar el ne-a propus o colaborare, a propus să deschidem un coffee shop în Bucureşti. Ne-am mutat în Capitală anul trecut în mai, iar afacerea am pornit-o în decembrie.“ Susţinuţi de cei de la Origo, companie cu activităţi tot în domeniul cafelei, şi profitând de know-how-ul acestora, cei doi spun că au stat cot la cot cu muncitorii care s-au ocupat de amenajarea spaţiului; suma necesară deschiderii a fost de ordinul a zeci de mii de euro. „Investiţia a fost de câteva zeci de mii de euro, marea parte a banilor fiind investiţi în aparatură de multă generaţie“, spune Vlad Buda. Nu au investit foarte mult în promovare, deoarece băutorii de cafea tare au aflat repede despre Steam. Numărul clienţilor a fost neaşteptat de mare în prima lună, iar cei doi antreprenori cred că au reuşit să aibă o rată importantă de întoarcere a celor care le consumă produsele. „Ne bazăm în mare măsură pe clienţii fideli. În prima perioadă, imediat după deschidere, a fost o creştere foarte rapidă a numărului celor care ne vizitau; acum, acest număr s-a stabilizat, vin între 60 şi 80 de oameni pe zi“, spun cei doi. „Avem nişte clienţi senzaţionali. Nici măcar la Berlin nu am văzut oameni atât de dornici să experimenteze cafeaua, să guste diferite produse.“ Nu şi-au făcut un plan detaliat de afaceri, dar sunt convinşi că afacerea va merge bine. „Când ne-am întors în România şi am decis să investim în afacere, mai mulţi prieteni ne-au întrebat în cât timp o să recuperăm investiţia sau ce profit o să avem; a fost ca şi cum ne-ar fi dat cineva o palmă, pentru că nu ne-am gândit la aceste lucruri. Totul a venit de la ideea de a avea un loc de muncă, bineînţeles că vrem să câştigăm bani din asta, dar nu am făcut niciun fel de calcule legate de venituri sau de cifra de afaceri“, spune Dan Ursan. „Dacă ne vom dezvolta în alte oraşe, primul va fi cu siguranţă Cluj. Am avut deja oferte de a franciza, dar nu ne interesează în acest moment. Este un business cu suflet şi nu vrem să pierdem asta.“ Acesta este şi motivul pentru care, cel puţin în viitorul apropiat, nu doresc să deschidă alte locaţii. „Acum deschidem locaţia din Piaţa Romană, dar nu vrem să ne extindem mai mult, vrem să ne axăm pe calitate. Vrem să creştem nişte oameni care să poată să livreze aceeaşi calitate pe care o obţinem atunci când lucrăm împreună.“ Pentru cei doi antreprenori, calitatea produselor este cel mai important aspect al afacerii. Nu vor să facă niciun fel de compromis atunci când vine vorba de aroma sau prospeţimea cafelei. „Vom încerca mereu să aducem cafea proaspătă, în funcţie de recoltele din jurul lumii. Acum, spre exemplu, vom avea cafea din Columbia, pentru că sezonul de recoltare de acolo s-a încheiat în decembrie. O să o avem o lună şi jumătate sau două, după care vom aduce din Etiopia. O să colaborăm cu mai mulţi roasteri (prăjitorii de cafea - n.red.), nu vrem să luăm cafea de la un singur distribuitor.“ Preţurile băuturilor oferite de Steam Coffee Shop pleacă de la 6 lei şi se calculează în funcţie de factori precum numărul shot-urilor de espresso sau timpul necesar preparării. „Cel mai vândut produs e cappuccino. Noi îi spunem cappuccino când vorbim despre produs, dar dacă cineva se uită pe tabla de meniu nu o să-l găsească. Noi avem doar espresso sau espresso cu lapte; băuturile diferă în funcţie de intensitate sau cantitatea de lapte.“ Pe piaţa cafelei de specialitate, după cum o denumesc cei doi tineri antreprenori, mai este loc şi pentru alţi jucători. Oamenii vor produse de calitate, chiar dacă nu înţeleg faptul că ideea de calitate este una normală, şi nu ceva ieşit din comun. Aceasta este una din diferenţele faţă de pieţele din Vest, explică cei doi antreprenori. „În străinătate, oamenii consideră că este un drept al lor să beneficieze de produse de calitate, şi chiar aşa este.“ Prin Steam Coffee Shop, Vlad Buda şi Dan Ursan încearcă să aducă această mentalitate şi în România. sursa

  • Mohammad Murad: ”2015 a fost cel mai fructuos an pentru turismul românesc”

    Industria românească de turism chiar a trecut prin schimbări majore anul acesta, cele mai importante fiind reducerea TVA pentru pachetele turistice la 9% și punerea în aplicare a normelor pentru emiterea voucherelor de vacanță. “Pentru industria turismului, anul 2015 a fost cel mai fructuos an din punct de vedere al realizărilor legislative din ultimii 20 de ani”, spune Mohammad Murad, preşedintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Potrivit acestuia, toate actele legislative nu s-ar fi putut acorda dacă nu ar fi existat o comunicare bună cu reprezentanții ministerului de resort. Astfel, anul acesta, domeniul turismului a beneficiat de următoarele acte și proiecte normative: contractul de comercializare a pachetelor de servicii turistice, care a primit și avizul ANPC; voucherele de vacanță – legea și normele de aplicare; TVA 9% pentru industria turismului la serviciile de alimentație publică; constituirea Consiliul Consultativ în Turism, în subordinea directă a Ministrului Economiei, Comerțului și Turismului. La toate acestea s-au adăugat proiectul HG privind implementarea SIET (sistemul informațional care ajută la obținerea de date statistice), proiectul privind Impozitul specific care a fost depus in Parlamentul Romaniei. Pe de altă parte, ”FPTR constată cu neplăcută surprindere că turismul nu se mai regăsește în numele niciunui minister din noul guvern, după un an în care s-au luat cele mai bune măsuri pentru turism din ultimele două decenii”, se arată într-un comunicat al FPTR. ”Considerăm că acest domeniu merită, dacă nu un minister în sine, independent, măcar să figureze în numele unuia dintre ministerele existente, așa cum s-a întâmplat până acum”, spun reprezentanții FPTR. Din acest motiv, patronatele se tem că anul 2016 va fi unul în care turismul va fi neglijat și va pierde trendul pozitiv care ar fi urmat, firesc, măsurilor sursa

  • Oro Toro, in Plaza Romania

    Lantul de restaurante Oro Toro isi extinde prezenta in Capitala, inaugurand luna aceasta o noua locatie in centrul comercial Plaza Romania. Noul Oro Toro ocupa o suprafata de 83 de metri patrati si este situat la etajul al doilea, in zona de food-court. Restaurantul le pune la dispozitie clientilor un meniu variat, la preturi accesibile: burgeri deliciosi, precum si salate, sandvisuri si alte preparate. Preparatele pe baza de carne de vita au in compozitie carne pregatita in cadrul macelariei proprii. La Plaza Romania, clientii pot savura burgerii preferati – faimosul The Black Widow, preparat din carne Black Angus, The Godfather Burger, Cowboy Burger sau Oro Toro Burger, specialitatea casei. sursa

  • Tarifele hotelurilor de pe litoral se vor diminua cu până la 30% începând de la jumătatea săptămânii

    Tarifele hotelurilor de pe litoral se vor diminua cu până la 30% începând de la jumătatea săptămânii viitoare, urmând să ajungă la 90-210 lei pe noapte pentru un hotel de 3-4 stele din Mamaia și la 70-190 lei pentru o structură similară în stațiunile din sud. Foto: Claboo Media "Sărbătoarea Sfintei Maria aduce cel mai aglomerat weekend pe litoral. Spre deosebire de anii precedenți, sărbătoarea cade sâmbătă, deci nu sunt zile libere suplimentare, ceea ce va face să fie un sfârșit de săptămână obișnuit din punct de vedere al încasărilor pe litoral. După această dată, tarifele încep să se diminueze treptat, astfel că după 20 august scaderea va ajunge la 30%", a declarat Dragoș Răducan, Prim-vicepreședintele executiv al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Astfel, la un hotel de 2* din Mamaia tariful va fi cuprins între 85 de lei și 98 lei de persoană pe zi, cu mic dejun inclus, la 3* - între 93 lei și 145 lei de persoană pe zi, cu mic dejun inclus, iar la 4* - între 120 lei și 210 lei de persoana pe zi, cu mic dejun inclus. În sudul litoralului, turiștii se pot caza din 20 august la un hotel de 2* plătind între 45 lei și 80 lei pe noapte, fără mic dejun, între 73 lei și 125 lei pe zi de persoană la hotel de trei stele, cu mic dejun inclus, iar la un hotel de 4* vor achita pentru o noapte între 130 lei și 190 lei pe zi, cu mic dejun inclus. Stațiunile care vor oferi cele mai multe locuri la prețuri reduse sunt Jupiter și Venus și Saturn. Aceste tarife vor funcționa în perioada 20.08-31.08, după care vor scădea cu încă 30%, în luna septembrie. În această perioadă, în weekend-urile din vârf de sezon, gradul de ocupare al structurilor de cazare de pe litoral este de 90-100%, iar în cursul săptămânii este mai scăzut, ajungând la 70-80%. Toate hotelurile dispun de camere libere. Tarifele pe litoral au urcat cu până la 30% începând cu 15 august, odată cu intrarea în vârful de sezon, cele mai scumpe pachete fiind vândute în Mamaia, iar cele mai ieftine în stațiunile din sud.

  • Impozitul specific în turism şi alimentaţie publică, adoptat de Senat. "Acest proiect va difere

    Senatorii au adoptat, luni, proiectul de lege pentru introducerea impozitului specific în industria de turism şi alimentaţie publică, iniţiativă susţinută de fostul premier Victor Ponta pe când conducea Executivul. "Acest proiect se adresează tuturor companiilor care au o cifră de afaceri de maxim 5 milioane de euro şi au maxim 250 de angajaţi. Prin acest proiect de lege se urmăreşte creşterea conformării voluntare, respectiv încasări suplimentare la bugetul de stat. Este un proiect de lege care va duce foarte mult la creşterea calităţii serviciilor în turism şi alimentaţie publică, iar atunci cetăţeanul va avea mult de câştigat, pentru că acest proiect va diferenţia foarte mult fraierii care îşi plătesc taxele la zi şi cei care, prin orice mijloace, doresc să fenteze legea pentru că nu plătesc impozit pe profit", a declarat deputatul PSD Mircea Dobre, unul dintre iniţiatori. Secretarul de stat din MFP Gabriel Biriş a spus că Guvernul nu a putut formula un punct de vedere pentru că nu a fost finalizată analiza impactului măsurilor luate anul trecut, respectiv reducerea TVA de la 24 la 9% şi nici efectele controalelor ANAF în industria turismului şi alimentaţiei publice. La rândul său, senatorul PSD Nicolae Moga l-a atenţionat pe reprezentantul Guvernului că, înainte de redactarea proiectului legislativ, iniţiatorii au consultat asociaţiile patronale. El l-a invitat pe reprezentantul Executivului să realizeze analiza şi să trimită punctul de vedere al Guvernului în Camera Deputaţilor, care este for decizional în privinţa acestui proiect de lege. Proiectul a fost adoptat în Senat cu 87 de voturi favorabile, 7 împotrivă şi 6 abţineri. Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, nu este de acord cu iniţiativa PSD privind un nou impozit specific pe turism, aceasta explicând luni că marii operatori ar plăti astfel mai puţin cu până la o treime, iar micii întreprinzători, mai mult. "Noi am arătat că în conformitate cu propunerea acestui nou impozit specific pe turism, marii operatori, cei care se apropie de 4-5 milioane de euro pe an ca venituri, ar plăti impozite mult diminuate, până la o treime, în timp ce micii operatori, cei pentru care practic am dori o simplificare şi sprijin, ar urma să plătească impozite sporite", a declarat ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, după o întâlnire cu senatorii PSD. Liviu Dragnea îi ceruse Ancăi Dragu să argumenteze "în mod serios de ce Ministerul de Finanţe nu susţine acest proiect de lege privind impozitul specific în turism şi alimentaţie publică, când toată lumea spune că e bun". sursa

  • Subway ajunge la 12 locatii in Capitala

    Subway continua sa se extinda pe piata romaneasca, deschizand un nou restaurant in cartierul Drumul Taberei din Bucuresti. Noul Subway, al 12-lea din Capitala, are o suprafata de 92 mp si o echipa formata din 7 angajati. Noua locatie este creata in jurul conceptului de Metropolitan design, aducand mai aproape de clienti atmosfera tipic newyorkeza. Intr-un decor prietenos si relaxat, acest spatiu este o combinatie intre un restaurant Subway obisnuit si atmosfera calda a unei cafenele. Proprietarul francizei, Ciprian Simoiu, mai detine unul dintre restaurantele retelei, in Sun Plaza. „Deschiderea unui nou restaurant Subway in Bucuresti este inca o dovada a aprecierii de care se bucura brandul Subway la nivel local. Misiunea noastra, de a oferi o gama larga de sandwich-uri si optiuni alimentare sanatoase, mereu proaspete si delicioase, are de acum un nou loc – Subway Drumul Taberei. Aceasta deschidere este un motiv de incantare pentru noi, mai ales pentru ca reflecta politica noastra de extindere in care anul 2015 va fi un an foarte important pentru consolidarea retelei Subway in Romania,” a afirmat Fabiola Rios de Gallegos, Marketing Manager SUBWAY® CEE si zona mediteraneana. Subway detine in Romania 24 de restaurante, in Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi, Constanta, Ploiesti, Suceava, Sibiu, Oradea, Alba Iulia si Brasov. Sursa Autor: Carmen.ionescu@modernbuyer.ro

© 2010 - 2025 Top Hospitality
  • Facebook
  • LinkedIn
bottom of page