Rezultatele cautarii

În România va fi lansat, în septembrie acest an, primul cluster mondial de turism pentru tineret, în prezența secretarului general Organizației Mondiale a Turismului, Taleb Rifai, care va veni la București, a declarat, sâmbătă, pentru AGERPRES, ministrul delegat pentru IMM, mediul de afaceri și Turism, Florin Jianu. În toamnă vom lansa primul cluster mondial de turism, mai exact în perioada 10 — 13 septembrie, când secretarul general al Organizației Mondiale a Turismului va fi prezent în România, tocmai pentru acest tip de eveniment. Competiția Sport Arena Bucharest Challenger, care se desfășoară sâmbătă și duminică, la București, este o avanpremieră pentru acest eveniment din toamnă și o să invit oameni tineri și dinamici să fie membri constituenți ai acestui cluster', a spus ministrul delegat. Acesta a participat la Conferința 'Evenimente sportive internaționale-motor de dezvoltare turistică', cu ocazia meciurilor de baschet de formatul 3X3, din cadrul Sport Arena Bucharest Challenger, lansată la București, și la care participă sportivi din 12 țări. Florin Jianu a dat, pe de altă parte, asigurări că România rămâne o destinație sigură pentru turism, chiar și în contextul evoluțiilor geo-politice din regiunea Europei de Sud-Est. 'România este o destinație sigură pentru turism, pentru europeni și țările vecine. Dacă ne uităm la turiștii din Republica Moldova, numărul acestora a crescut cu 30 — 40%, în primul semestru al acestui an. Noi am lansat conceptul România destinație sigură, iar printr-o serie de evenimente vrem să arătăm că România, la nivelul sud-estului Europei se poziționează ca o destinație sigură, ca o destinație care poate atrage turiștii din regiune. Am fost în Republica Moldova, săptămâna trecută, joi am fost la Iași, vineri am fost la Suceava, tocmai pentru a transmite acest tip de mesaj. Același mesaj l-am transmis și azi. Deja, sportivii care vin din 12 țări, cred că au înțeles singuri că România este o destinație sigură, că pot face sport aici, că se pot simți bine', a arătat Jianu. Ministrul delegat a reamintit că, la nivel global, turismul sportiv aduce între 14 și 25 la sută din ceea ce reprezintă încasările și contribuția turismului la PIB. 'În România încasările din turismul sportiv ajung undeva la 10 la sută, dar ne dorim să atingem și noi media europeană. Acest tip de conferință, ca cea de sâmbătă, este un prim început, pentru că noi dăm din ce în ce mai multă importanță turismului în care sunt implicați tinerii. Vrem să-i atragem, iar România să se poziționeze ca o destinație favorabilă atragerii tinerilor', a spus Florin Jianu. Sursa: AGERPRES/(A-AS — editor George Andrei)

Cătălin Scărlătescu, juratul noii emisiuni Hell’s Kitchen – Iadul Bucătarilor a lansat propria gamă de produse din carne care îi poartă semnătura - mici, sarmale și cârnați by Cătălin Scărlătescu. Gama este inspirată din tradițiile românești și realizată în colaborare cu producătorul Integra. Gama cuprinde cărnuri pentru diferite preparate românești, precum mici, cârnați și sarmale, care nu conțin niciun adaos vegetal. "Produsele sunt pregătite după rețete vechi românești, perfecționate de mine de-a lungul anilor. În călătoriile culinare pe care le-am făcut în timp prin țara asta superbă am adunat rețete, cărora le-am adaugat un plus, ceva din stilul meu caracteristic de a găti”, spune chef Scărlătescu despre noua sa linie, prin care propune românilor să revină la alimentația sănătoasă și cărnurile naturale. Produsele sunt deja disponibile în lanțurile de hipermarketuri precum Carrefour sau Billa. Sursa: GoodFood

Piața hotelieră din Târgu Mureș este într-un moment de creștere, atât din punct de vedere al investițiilor, cât și al numărului de turiști, gradul mediu de ocupare ajungând la 50%, a declarat, joi, Adina Plopeanu, general manager al hotelului Privo, la prezentarea oficială a acestuia. ''Pentru anul 2015 estimăm creșterea indicatorilor economici cu un procent de 12-15% pe care îi vom realiza prin consolidarea și standardizarea conceptului Privo, precum și promovarea la nivel național și internațional. Astfel, pentru 2015 mizăm pe o cifră de afaceri de 900.000 de euro, fără TVA. În următoarea perioadă intenționăm să facem un program de fidelizare. Deja suntem în tratative, am și semnat contractul, urmează să-l implementăm'', spune Adina Plopeanu. Deschis la sfârșitul anului 2013 de Adina Plopeanu ca o afacere de familie, ansamblul hotelier Privo îmbină într-un mod original diferite spații de cazare, clasificate la patru și cinci stele, ca urmare a unei investiții de 7 milioane de euro. După deschiderea 'soft opening' din octombrie 2013, la deschiderea oficială hotelul are un grad de ocupare mediu de 45% și a devenit un reper pentru piața hotelieră din Târgu Mureș. ''Pentru anul 2014 ne propunem să realizăm un grad de ocupare mediu de 45% și o cifră de afaceri care să depășească 700.000 euro. Pentru primele 6 luni din 2014 am realizat o cifră de afaceri 318.000 de euro'', a arătat, la rândul său, Otilia Demian, Director of Business Development al ansamblului Privo. Simbol al conceptului Privo, vizibil din toate spațiile interioare, Vila Csonka, în stil Secession marchează dialogul dintre vechi și nou. Celebrul artist fotograf Géza Csonka a construit la începutul secolului XX această casă, una dintre puținele clădiri Art Nouveau ale orașului. Restaurată în perioada 2011—2013, Vila Csonka reprezintă nucleul în jurul căruia a fost construit noul hotel și poate fi admirată din toate holurile interioare ale hotelului. Dintre turiștii străini care preferă Privo cei mai mulți provin din Germania, Italia, Franța, Israel, Ungaria, Austria, Spania. ''Una dintre problemele acute ale dezvoltării hotelurilor în Târgu Mureș este lipsa evenimentelor cu caracter național și internațional. În afara congreselor de medicină nu avem evenimente deosebite și în perioada imediat următoare vom încerca să le creăm chiar noi. Cu sprijinul Primăriei, sperăm'', a precizat Alin Pop, consultant al Agil Hospitality. Termenul de amortizare al investiției este de 20 de ani, perioadă în care proprietarii vor continua să își crească investițiile în personal, dotări, servicii noi adăugate pe zona de spa și de travel. Hotelul Privo, cu o suprafață totală de 5.500 mp, a fost desemnat câștigătorul premiului ''Special Architectural Concept'', în cadrul Galei Premiilor de Excelență ce a avut loc pe 22 mai 2014. De asemenea, pe 12 iunie, Hotelul Privo a fost declarat câștigător la Viena, la concursul Life Challenge 66 — Fațada europeană a anului, la secțiunea proiecte nerezidențiale.

În plin sezon estival, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES vă prezintă comportamentul românilor legat de petrecerea vacanţelor. Peste o treime dintre respondenţi au în acest an concediu. Aproape jumătate dintre ei au, în acest an, între 21 şi 30 de zile de concediu, 22% au între 11 şi 20 de zile, 15% au mai puţin de 10 zile, iar 15% peste 31 de zile. 12% dintre respondenţii care au, în acest an, concediu, şi-au luat deja zile de concediu: 44% - între 1 şi 10 zile, 25% - între 11 şi 20 de zile, 17% - între 21 şi 30 de zile, iar 6% între 31 şi 40 de zile. Mai mult de 1 din 5 români obişnuiesc să îşi ia concediu numai vara. 15% dintre ei împart perioada concediului atât vara, cât şi iarna, iar 12% nu ţin cont de anotimp atunci când îşi programează concediul. 4% îşi programează concediul în funcţie de ofertele de vacanţă pe care le găsesc. 81% dintre respondenţii care au copii sub 18 ani merg în vacanţe împreună cu aceştia. 42% dintre cei chestionaţi preferă sejururile all inclusive, iar dintre aceştia 64% ar prefera ca aceste sejururi să fie în România. Dintre cei 31% dintre respondenţii care preferă sejururi all inclusive în străinătate, cei mai mulţi se îndreaptă spre Turcia (22%), Grecia (14%), Spania (12%). Gradul de satisfacţie faţă de serviciile hoteliere din România este unul moderat – 41% dintre respondenţi se declară destul de mulţumiţi. În timp ce doar 7% spun că sunt foarte mulţumiţi, 4% nu sunt deloc mulţumiţi. Cum arată vacanţele de vară ale românilor? Aproape 1 din 5 români au fost, în ultimii 10 ani, în fiecare an, în vacanţă pe perioada verii. Procentul celor care îşi iau vacanţă pe perioada verii este în uşoară creştere în ultimii patru ani Numărul zilelor de concediu pe perioada verii: Cei mai mulţi respondenţi – 26% - au pe perioada verii între 1 şi 10 zile de vacanţă. 19% au între 11 şi 20 de zile , iar 9% peste 21 de zile Destinaţiile pentru vacanţa de vară: 65% dintre respondenţi şi-au petrecut vacanţele de vară din ultimii 10 ani, cel mai des, în România. 18% au fost plecaţi atât în străinătate, cât şi în ţară, iar 16 doar în străinătate Spre comparaţie, peste jumătate dintre respondenţi spun că anul trecut, nu au fost plecaţi nicăieri pe perioada verii, 32% au rămas în România, iar 10% au fost plecaţi în străinătate Dintre respondenţii care au fost plecaţi în concediu, anul trecut, pe perioada verii – 46%, o treime au fost la mare, un sfert au fost la munte, 16% au fost şi la mare şi la multe, 16% au avut o vacanţă în care au vizitat oraşe şi locuri diferite, iar 13% au vizitat un oraş sau un loc anume Marea este destinaţia preferată şi pentru vacanţa de vară din acest an: 41% dintre respondenţii care vor pleca în vacanţă în această vară aleg marea, 29% aleg muntele, 9% vor merge şi la mare, şi la munte. Staţiunile balneare sunt preferate de 6% dintre respondenţi, la fel ca şi vizitele într-un oraş 22% dintre români nu au fost vreodată pe litoralul românesc, iar 37% spun că au fost înainte de anul 2000. 14% au fost anul trecut 84% dintre respondenţii care au fost anul trecut pe litoralul românesc se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de vacanţa petrecută la Marea Neagră În timp ce o treime dintre respondenţi ar alege destinaţii din străinătate pentru petrecerea vacanţei de vară, 59% dintre ei spun că preferă România Dintre ţările în care românii ar dori să-şi petreacă vacanţa de vară, pe primele locuri se află Grecia (21%), Spania (15%), Italia (12%) şi Turcia (9%) Destinaţiile preferate de români pentru vacanţa de vară de anul trecut au fost: Italia (15%), Bulgaria (14%), Grecia şi Spania (13%) sau Germania (8%) Anul acesta, aproape trei sferturi (73%) dintre participanţii la studiul IRES care vor mai pleca anul acesta în vacanţa de vară declară că aleg România, ca destinaţie. Alte ţări spre care se îndreaptă românii în această vară sunt Italia, Grecia, Bulgaria, Germania, Spania sau Turcia Bugetul pentru vacanţa de vară: În vacanţa de vară de anul trecut, cei mai mulţi respondenţi spun că au cheltuit sub 2.000 de lei. Doar 10% dintre cei chestionaţi au cheltuit peste 6.000 de lei Aproape jumătate (45%) dintre respondenţii care vor merge anul acesta în vacanţa de vară vor cheltui cel mult 2.000 de lei. 16% vor aloca între 2001 şi 3000 de lei, iar 10% între 4.001 şi 5.000 de lei Doar 8% dintre respondenţi spun că bugetul pentru vacanţa de vară din acest an este mai mare decât anul trecut. Pentru o treime a rămas la fel, iar pentru aproape unul din cinci respondenţi este mai mic decât anul trecut Cheltuielile pentru vacanţa de vară sunt influenţate direct de starea generală financiară a familiei. La acest capitol, 47% dintre respondenţi spun că, în ultimii 5 ani, situaţia lor financiară a rămas la fel, în timp ce 37% consideră că s-a înrăutăţit. Totuşi, 15% dintre participanţii la studiu spun că, în ultimii 5 ani, situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit Serviciile hoteliere: O treime dintre respondenţi spun că obişnuiesc să se cazeze, în vacanţa de vară, la hoteluri. 22% aleg pensiunile, 7% locuiesc la prieteni sau rude, 6% închiriază un apartament, 5% închiriază o casă sau o vilă. Peste jumătate dintre cei care aleg hotelurile (53%) preferă un hotel de 3 stele, 20% aleg unul de două stele, iar 17% unul de patru stele. Pensiunile cel mai des căutate sunt cele de trei margarete (45%) Mijloace de transport folosite: 64% dintre cei care vor merge anul acesta în vacanţa de vară se vor deplasa cu maşina. 13% aleg trenul, 10% avionul, iar 8% autocarul Caracteristicile cercetării: Volumul eșantionului: 1.473 indivizi de 18 ani și peste Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,4 % Metoda de culegere a datelor: Computer Assisted Telephone Interview (CATI) Perioada anchetei: 9-10 iulie 2014 Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare .

Numărul turiştilor care au ales ca destinaţie în luna mai Regiunea Centru a înregistrat o creştere cu 8,01% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui raport al Direcţiei Regionale de Statistică Alba. Astfel, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna mai în Regiunea Centru au fost de aproape 167.000, faţă de mai 2013, când numărul acestora a fost de aproximativ 154.500. Cei mai mulţi turişti au optat pentru cazarea la hotel, respectiv 63,73%, poziţia următoare fiind ocupată de pensiunile turistice, cu 12,51%. Judeţul Braşov a înregistrat numărul cel mai mare de turişti cazaţi, aproape 70.000, ceea ce înseamnă în jur de 42% din totalul pe Regiune. Aproximativ 35.000 de turişti, reprezentând 20,76%, au ales ca destinaţie Mureş, care ocupă locul al doilea între judeţele din Regiunea Centru din acest punct de vedere. Doar în jur de 7.500 de turişti, adică 4,53% din total, s-au cazat în unităţile de profil din Covasna. Cele mai puţine înnoptări, 6,20%, s-au înregistrat însă în Alba. Judeţul Sibiu a avut cel mai mare grad de ocupare - 33,6%, la polul opus situându-se judeţul Braşov, cu 17,2%. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din Regiunea Centru a fost în mai de 21,7% pe total structuri de cazare turistică, peste nivelul din aceeaşi lună a anului trecut - 20,3% şi sub nivelul calculat pe ţară - 24,8%.

Paul Nicolau şi-a dorit o afacere şi, pentru că nu avea nicio idee, a căutat-o pe Google. A găsit astfel un business la care nimeni nu s-a mai gândit: utilizarea unei resurse care creşte singură în bălţile din România - racul. În prezent, racii se vând ca pâinea caldă în restaurantul său, dar şi în reţelele de hipermarketuri şi la export, aducându-i venituri de peste 100.000 de euro. "Eu îmi numesc restaurantul locul cu cele mai multe dorinţe din România pe metrul pătrat: racul este printre produsele cel mai rar mâncate până acum la noi şi pe care din ce în ce mai multă lume vrea să îl încerce. Or, când mănânci ceva nou, îţi pui o dorinţă”, îşi descrie antreprenorul Paul Nicolau, în vârstă de 27 de ani, taverna cu 130 de locuri în care îşi vinde o parte din producţia de raci. Tânărul a intrat pe o nişă neexploatată în România şi a pornit, în urmă cu aproximativ doi ani şi jumătate, o crescătorie de raci, într-un lac din localitatea Izvoarele din judeţul Giurgiu. În prezent, afacerea Premium Raci este formată, pe lângă crescătorie, dintr-un restaurant, contracte cu hipermarketuri şi cu o firmă din Belgia, care i-au adus venituri de peste 100.000 de euro. Rulota sa rustică din lemn vopsit în alb, în care se află câteva mese asortate, cu obloane la ferestre, căreia i se adaugă o terasă împrejmuită de un gard şi o bucătărie unde personajul principal - racul românesc - poate fi văzut viu, înainte de a fi servit -, şi-a găsit loc chiar printre clădirile de birouri din zona Piaţa Victoriei. ”Grecia sau casa bunicii, avem aici un loc în care fiecare intră în filmul lui”, spune Nicolau. Atmosfera de familie este completată deseori de prezenţa părinţilor: mama, contabilul firmei, şi tatăl, principalul său sfătuitor. După ce a renunţat la trei facultăţi şi o perioadă de cinci ani în care a coordonat echipe de vânzări în servicii de telecomunicaţii pentru RCS-RDS, Romtelecom, Nextgen şi UPC, Nicolau a simţit chemarea către antreprenoriat. Singurul lucru pe care îl ştia despre afaceri era că îşi doreşte una, prin urmare a început să se documenteze ca oricine, cu o căutare pe Google: ”Când scrii «idei de afaceri» pe Google, primeşti foarte multe rezultate din zona agricolă, care de care mai ciudate şi care îţi spun cum să te îmbogăţeşti miraculos peste noapte”. Dintre toate rezultatele primite, afacerea cu raci a fost singura care i s-a părut fezabilă şi care i-a atras atenţia, pentru că se lega de o amintire din copilărie: ”Când eram mic, tata mi-a adus de la pescuit un rac pe care l-am ţinut câteva zile în casă”. Fără să mai vadă între timp vreun alt rac, Nicolau s-a documentat timp de trei zile pe internet şi şi-a structurat un business plan pe o agendă pe care o mai are şi acum. Primul pas, chiar înainte de a-şi fi construit firma, a fost testarea pieţei: ”Am găsit contactul reprezentanţilor Metro, care îşi cumpărau pe atunci racii din Armenia cu un preţ de 60 lei/kg şi păreau foarte încântaţi de oferta mea”. A trimis apoi e-mailuri către alte firme din Europa, în urma cărora cererea de crustacee a ajuns la câteva tone. Avea să afle ulterior că specia de rac care creşte natural în bălţile din România, ”racul nobil” (Astacus Leptodactylus), este printre cele mai căutate de către europeni. Dacă la noi este interzisă popularea artificială a bălţilor, pieţele vestice sunt dominate de racii de fermă, crescuţi artificial şi care, eliberaţi în natură, sunt invazivi şi nocivi pentru cei crescuţi natural şi capturaţi ulterior, motiv pentru care specia de raci de la noi este pe cale de dispariţie în restul Europei. ”Era o resursă care creşte singură şi pe care nimeni nu a speculat-o”; prin urmare a încercat să afle mai multe despre aceasta de la Ministerul Agriculturii. ”Căutam un manual, o sursă de inspiraţie, dar nu ştiau nimic despre racii din România.” Nu a găsit ajutor, aşa că a plecat să fure meserie în Anglia şi Belgia, unde a petrecut câte trei zile la ferme de raci ale unor jucători renumiţi pe acestă piaţă, care au fost bucuroşi să îi împărtăşească secretele afacerii: ”Atât în Anglia, cât şi în Belgia am văzut interes pentru potenţialul României la acest capitol, ştiau despre Delta Dunării şi despre apele noastre curate”. La întoarcerea în ţară, a investit 80 de milioane de lei pentru startul afacerii. ”Mai existau două-trei bălţi propice creşterii racilor care nu erau concesionate. Am participat la o licitaţie şi am reuşit să închiriez una dintre acestea”, explică antreprenorul, care plăteşte 3.000 de euro/an pentru cele 10 hectare de baltă de unde aduce majoritatea racilor de pe mesele bucureştenilor. Pentru că balta nu era suficient de populată de raci în momentul în care a închiriat-o, s-a gândit la o soluţie: curăţarea bălţilor aflate în proprietatea altor persoane şi care considerau racii nocivi: ”Îmi plăteau motorina, eu veneam, curăţam lacul, vindeam racii mari la piaţă, iar cu cei mici îl populam pe al meu”. Strategia de vânzare a evoluat treptat, începând de la parteneriatul cu un comerciant de peşte dintr-o hală din piaţa Obor: ”Mi-a zis că nu se vor vinde, ţinând cont că aveau preţul de 10 lei/kilogram”. După ce a obţinut colţul din piaţă, şi-a aşezat bannerul prin care îşi promova site-ul şi a început să ofere, odată cu racii, şi o reţetă, unde îşi promova de asemenea site-ul şi brandul. A mizat de la început pe dezvoltarea în online, convins că acolo sunt clienţii pentru racii săi. Extinderea în online a continuat cu parteneriate cu discounteri precum Fun Deal, Groupon sau Zumzi, care l-au ajutat să îşi promoveze site-ul în accesările Google. ”Mi-am promovat şi racul, mi-am ridicat şi raci.ro în Google.” Nicolau a continuat apoi să îşi promoveze afacerea cu evenimente precum Raci pe Pârtie - prin care vindea el însuşi raci într-o căsuţă aflată la poalele unei pârtii din Braşov - şi Festivalul Racilor din Braşov şi Parcul Tineretului din Bucureşti, unde ”mii de oameni au stat la cozi, pentru cozile de raci”. Succesul rulotei în care vindea raci l-a determinat să deschidă şi Taverna Racilor, restaurantul din apropierea Pieţei Victoriei, unde a început tot cu o rulotă şi cinci mese, cărora le-a adăugat ulterior terasa, cu care ajunge la o capacitate totală de 130 de persoane. În total, investiţia antreprenorului s-a ridicat la aproximativ 150.000 de euro şi pentru că ”la început am pierdut tone de raci pentru că nu ştiam să îi transport”. Restaurantul strânge câte 100 de clienţi zilnic, iar în zilele de weekend ajunge la 200-300 de clienţi. Dintre ei, circa jumătate gustă racii, vânduţi cu un preţ de 35 de lei/porţia de 500 g, iar restul cumpără celelalte specialităţi din peşte puse la dispoziţie de antreprenor. ”Consumatorii sunt împărţiţi între nostalgici, care au mâncat raci pe vremuri, şi curioşii care încearcă specialitatea pentru prima oară”, îşi descrie Nicolae clientela. Chiar dacă au mai gustat sau nu raci, clienţii nu vin în restaurantul său pentru a-şi astâmpăra foamea, ci pentru ”boemie, socializare, discuţii de afaceri, orice altceva decât de foame”. Deşi, o parte din clienţi se strâng de la birourile din apropiere, nu locul este cel care favorizează funcţionarea restaurantului. ”Succesul restaurantului nu este condiţionat de locul în care se află: lumea nu vine aici direct din stradă, ci după ce citeşte despre restaurant pe Facebook sau pe site. În online îmi doresc vizibilitate”, explică Nicolau, care, pe lângă abilităţile de antreprenor, şi-a dezvoltat în paralel cu afacerea şi priceperea în social media. Cu 36.000 de like-uri şi 4.000 de check-in-uri, taverna sa a ajuns, după lanţurile de fast-food prezente în România, primul restaurant clasat pe Facebrands. Antreprenorul strânge aproximativ 50 kg de raci zilnic, iar toamna, în plin sezon, ajunge chiar şi la o tonă.Pentru că producţia de raci din lacul său nu acoperă cererea, a încheiat două parteneriate cu proprietarii a două bălţi, dintre care una are 1.800 de hectare. Nicolau livrează crustaceele şi către hipermarketurile Carrefour şi Metro, cu un preţ de 45 de lei/kg. Are şi un contract de export cu Belgia, dar spune că nu mai este nevoie să vândă în afară fiindcă ”am aliniat valoarea racului de la noi aproape de preţul european, unde kilogramul de rac se vinde cu 15-20 de euro”. Chiar dacă în prezent este singurul care a intrat pe segmentul afacerii cu raci, antreprenorul vrea să ducă mai departe conceptul prin francize, cu avertizarea pentru cei care doresc să se apuce de aceasta că ”este o afacere sensibilă, în care trebuie să ai răbdare”.

Aro Palace intenţionează să vândă cu 3,5-4 milioane de euro Cetatea Braşovului şi negociază cu Primăria, iar în cazul în care nu se va ajunge la un acord, o va scoate în toamnă la licitaţie, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mihai Fercală, directorul general al SIF Transilvania, care deţine Aro. "Cetatea Braşovului este un monument istoric şi starea ei tehnică este precară. Aro Palace ar trebui să investească foarte mulţi bani în reabilitarea zidurilor, aproximativ 2,5-3 milioane de euro, din calculele noastre. Activitatea restaurantului care funcţionează în cetate nu va aduce niciodată atâţia bani încât investiţia să poată fi recuperată", a explicat Fercală. El a spus că obiectul de activitate al Aro Palace nu permite încasări din activitatea de muzeu, iar singura sursă de venit este restaurantul. Acesta, spune directorul SIF Transilvania, a fost rentabil doar înainte de 1989 şi 1-2 ani după. "Pentru Aro Palace, această cetate aduce doar pierderi, gaze, electricitate, salarii. Circulaţia turistică a scăzut drastic în ultimii ani şi nu ne putem acoperi costurile", a adăugat Mihai Fercală. El a precizat că un eventual cumpărător va trebui să ştie că nu poate demola zidurile cetăţii şi să construiască în loc un hotel şi că trebuie păstrată în forma actuală, fiind monument istoric. Ca să o poată vinde, Aro Palace a trebuit, potrivit legii, să se adreseze mai întâi Ministerului Culturii şi apoi Consiliului Judeţean Braşov, care nu s-au arătat interesate de preluarea monumentului, după care a urmat Primăria, care şi-a exprimat dorinţa de a cumpăra cetatea. "Aro a cerut un preţ, iar Consiliul Local a rămas să facă propriile evaluări. Acesta va trebui să acceseze fonduri europene ca să o poată renova, pentru că nu are bani. Din acest motiv, noi vrem să facem un schimb cu Consiliul Local şi să ne de parţial bani şi parţial active, parcări, terenuri... până ajungem la valoarea de evaluare", a afirmat directorul SIF Transilvania. În cazul în care municipalitatea nu va cumpăra cetatea până la finalul lunii august, Aro Palace o va scoate la licitaţie la toamnă. Cetatea Braşovului, construită între secolele XVI şi XVIII, include un turn, o fortificaţie patrulateră cu bastioane în colţuri, deasupra cărora au fost construite turnuri de apărare. Suprafaţa construcţiei depăşeşte 5.500 de metri pătraţi.

Antreprenoarea Ariadna Avram şi-a deschis propria afacere de organizare de evenimente, prin reconsolidarea unui conac situat în apropierea Capitalei. Ea a achiziţionat în 2006 Domeniul Mănăsia, pentru 250.000 de euro, iar după cinci ani de reconsolidări şi o investiţie de 2,5 milioane de euro, antreprenoarea vrea să îşi recupereze banii prin organizarea de evenimente. „Am cumpărat un parc de două hectare, o cramă de un milion de litri de vin, un conac în paragină şi o istorie frumoasă. Conacul a fost renovat astfel încât să recreeze imaginea unui castel franţuzesc, format din hol de primire, sală de mese şi sală de pian“, a declarat Ariadna Avram. Ea este nepoata pictorului George baron Lowendal şi a câştigat 20 mil.euro în urma vânzării firmei de distribuţie de medicamente Top Diagnostics către gigantul Roche în 2009. Ariadna Avram a precizat că va folosi conacul pentru diverse evenimente, întâlniri sau team buildinguri organizate de companii, dar şi evenimente culturale, precum festivaluri. „Ne uităm şi către o zonă mai bănoasă, adică nunţile şi botezurile. Vrem ca Domeniul Mănăsia să fie o zonă similară Snagovului sau Mogoşoaiei.“ Preţul unei nunţi la Conacul Mănăsia este de 150 de euro pe persoană, iar preţul include mâncare, băutură, acces la parc şi la cramă, unde se pot organiza degustări de vin. Domeniul Mănăsia este situat la 50 de kilometri de Bucureşti, lângă Urziceni, în judeţul Ialomiţa.

Procesul judiciar început la hotelul Ambasador din Bucureşti în urmă cu 15 ani s-a încheiat, jumătate din clădire rămânând în posesia vechilor acţionari, care au renovat-o complet şi i-au ridicat standardul la 4 stele, iar cealaltă jumătate va fi scoasă la vânzare de familia care a revendicat-o. În urmă cu 14 ani, moştenitorii unei părţi a clădirii în care funcţionează hotelul Ambasador din Bucureşti au revendicat jumătate din imobil. După 14 ani de procese, moştenitorii au obţinut în instanţă o hotărâre definitivă de retrocedare a unei jumătăţi din hotelul aflat în centrul Capitalei. "După lungi negocieri, în mod voluntar, SC Ambasador a retrocedat jumătate din imobil, semnând documentele la începutul acestei săptămâni", a declarat agenţiei MEDIAFAX Andrei Istrate, preşedintele consiliului de Administraţie al firmei SC Ambasador, care deţine hotelul cu acelaşi nume. Acţionarii Ambasador au investit în ultimii trei ani în partea de hotel care le-a revenit şi care are 99 de camere aproximativ trei milioane de euro în ridicarea gradului de confort de la trei la patru stele, dar şi în modernizarea sălii de conferinţă, a restaurantelor şi a barurilor. Din suma de trei milioane de euro, 2,3 milioane de euro au provenit din surse proprii, iar restul de 700.000 de euro dintr-un credit bancar."După ce am relansat hotelul, ridicându-i gradul de confort la patru stele, am reuşit ca în primul semestru al acestui an să ajungem la un grad de ocupare de peste 60%, la un tarif mediu de 62 de euro pe cameră pe noapte. Am introdus şi servicii noi şi suntem singurul hotel din Bucureşti care oferă turiştilor străini o tabletă închiriată cu 10 euro pe zi, conectată la internet şi care are şi funcţia de ghid electronic. Îţi arată permanent în ce zonă a oraşului eşti şi ce atracţii turistice, baruri şi restaurante sunt în zonă", a adăugat Istrate. El a afirmat că peste 55% din clienţii hotelului sunt străini, dar în ultima vreme a crescut şi ponderea oamenilor de afaceri români.În ceea ce priveşte cealaltă jumătate din clădire, Istrate spune că, din informaţiile pe care le deţine, aceasta va fi scoasă la vânzare pe piaţa imobiliară. "Noi nu suntem interesaţi să o cumpărăm", a mai spus el. Clădirea în care funcţionează hotelul a fost construită între anii 1937 şi 1939, fiind proiectată de către proprietar. Instanţa a hotărât anul trecut ca terenul şi jumătate din clădirea hotelului Ambasador din Bucureşti, aripa dinspre Ciclop, să fie restituite în natură moştenitorilor arhitectului Arghir Culina, fostul proprietar, după un litigiu care a durat mai mult de un deceniu. Cei mai importanţi acţionari ai firmei Ambasador Turism, care administrează hotelul Ambasador, sunt Nicolae Istrate (17,7%), Constantin Dochiţu (17,7%), George Manolescu (17,3%), George Ţurnă (16,4%), Dumitru Petre (10,9%) şi Costin Minculescu (5,4%).

Să ai o afacere pe litoralul românesc pare mai degrabă o fiţă decât un business profitabil. Romică Ţociu şi Aurelian Temişan au renunţat deja la afacerile lor, în timp ce Oreste Teodorescu, Gică Hagi, Ciprian Marica, Tania Budi şi Botezatu le continuă cu succes. Fotbalist al naţionalei, Ciprian Marica şi-a deschis, în această vară, un restaurant în staţiunea Mamaia ( Caelia Beach ), investiţie care se ridică la câteva sute de mii de euro. "Afacerea merge bine, chiar cel mai bine din zonă. Fiind în primul an de activitate, locaţia a fost primită cu entuziasm şi are o cifră de afaceri cu mult peste aşteptările iniţiale. Este locul preferat al vedetelor şi al milionarilor României care vin cu familiile pentru relaxare, pentru masa de prânz sau cină", ne-a declarat Laurenţiu Mâţă Tănase, PR manager la restaurantul lui Ciprian Marica. "Am rămas fără asociat şi am închis" În anul 2004, Aurelian Temişan a deschis alături de un bun prieten o terasă pe plaja din Mamaia. "La prieteni" a funcţionat, timp de trei ani, doar pe perioada estivală şi le-a adus profit celor doi asociaţi. "Am închis-o pentru că mi-a plecat asociatul şi el, fiind barman, se ocupa cel mai bine. Eu nu mă pricep foarte bine la astfel de afaceri, motiv pentru care am renunţat şi eu. Practic, noi închiriam în fiecare vară acel loc. Nu aş mai repeta experienţa decât dacă s-ar întoarce el. Cred că succesul unei afaceri pe litoral îl reprezintă un bun management, prezenţă şi disponibilitate, dar muzica era cea care atrăgea în primul rând. Nu ştiu cât de profitabilă era, dar cert e că, la finalul verii, atunci când trăgeam linie, eram mulţumiţi. Plus că pentru mine, ca artist, era în regulă şi îmi petreceam toată vara la mare, aveam spectacole...", a mărturisit, pentru "ring", Aurelian Temişan. Ţociu: "Afacerile importante sunt cluburile" A avut terase şi restaurante, dar a renunţat la ele. "Eu nu am închis nimic, am făcut bani, apoi le-am vândut. Mi-am scos investiţia şi asta a fost. Vara nu te bagă niciodată în faliment. Am renunţat pentru că nu mai am timp şi nici nervii necesari. E bătaie de cap. Acum, mai am doar o casă la mare şi atât. Singurele afaceri importante de pe litoral sunt cluburile şi în special cele din Mamaia. E poate singura staţiune în care te duci şi ştii că trebuie să scoţi bani mulţi. Acum noi mai mergem la mare cu spectacole, să mai copilărim...", ne-a spus Romică Ţociu. "Eu sunt un consumator pe caiet" Încă din anul 2005, soţia lui Oreste Teodorescu deţine o terasă în Vama Veche, care pare să fie profitabilă atât cât să le susţină şederea pe litoral. "De afacerea asta este responsabilă soţia mea. Eu sunt doar un consumator pe caiet... Afacerile pe litoral merg aşa cum merită să meargă, adică prost pentru că aici comercianţii nu doresc să câştige la volum, ci la bucată. Oricum, vorbim de opt weekenduri care pot fi profitabile şi doar de zile de petrecut la mare... Noi se simţim foarte bine în conceptul ăsta, e mai degrabă o poveste ceea ce se întâmplă acolo, la Molotov (n.r. - terasa). Nu ne-am îmbogăţit din asta, nici nu avem cum şi nici nu ne-am propus. Noi suntem foarte îndrăgostiţi de Vama Veche de 20 de ani, avem o căsuţă pentru familia noastră şi dacă tot venim să petrecem din mai până în septembrie, ne-am integrat în aşa fel încât să ne putem autosusţine în perioada asta la mare", ne-a spus Oreste Teodorescu. În această perioadă, el organizează, atât pe litoral, cât şi la munte, tabere spirituale. Gică Hagi este proprietarul unui hotel de lux din Mamaia, Cătălin Botezatu se ocupă de un club de fiţe din staţiune, iar Tania Budi, pe lângă club, mai administrează şi o plajă. sursa: ziarulring.ro

Complexul de birouri Novo Park a închiriat o suprafață de 200 de metri pătrați către Starbucks, cel mai mare lanț de cafenele din lume, care va deschide aici prima unitate într-un park de birouri din România. Novo Park este un complex de birouri din nordul Bucureștiului, dezvoltat de compania Genesis Development, condusă de omul de afaceri Liviu Tudor. Cafeneaua Starbucks va fi amplasată la parterul clădirii D din cadrul complexului Novo Park, având acces direct din Bulevardul Dimitrie Pompeiu, unul din principalele bulevarde din București. „Atragerea Starbucks în complexul de birouri Novo Park este o reușită importantă pentru cei peste 8.000 de angajați care lucrează în clădirile noastre, precum și pentru ceilalți angajați din zona Pipera”, a declarat Liviu Tudor, președintele Genesis Development. „Faptul că Novo Park a fost ales de cel mai mare lanț de cafenele din lume pentru inaugurarea primei unități Starbucks într-un parc de birouri este o recunoaștere a eforturilor și investițiilor pe care le facem în îmbunătățirea continuă a complexului”, a adăugat Liviu Tudor. Cafeneaua Starbucks va ocupa o suprafață de 200 de metri pătrați și va fi deschisă publicului începând cu luna septembrie. Aceasta va fi cea de-a zecea locație Starbucks din România și cea de-a opta din București. „Lanțul de cafenele Starbucks este într-o continuă extindere în România, iar deschiderea unei unități într-unul din cele mai mari parcuri de birouri este o decizie strategică. Am ales Novo Park datorită faptului că se află într-o zonă de business foarte bine dezvoltată. În plus, se bucură de un acces excelent din două artere principale: Bulevardul Dimitrie Pompeiu și strada Fabrica de Glucoză”, a afirmat Petko Zahariev, acționar al companiei care deține franciza Starbucks în România. Novo Park este format din șapte clădiri de birouri, cu o suprafață de aproximativ 75.000 mp închiriabili și cuprinde 1.100 de locuri de parcare. Complexul de birouri a obținut certificarea BREEAM, cea mai relevantă acreditare la nivel global în ceea ce privește clădirile verzi, cu ratingul Very Good. Printre chiriașii Novo Park se numără: Hewlett-Packard (HP), Mondelez România (cunoscută anterior sub denumirea de Kraft Foods), Garanti Bank, Ringier, Sodexo, Infineon Technologies, Yokagawa, Luxoft și UniCredit. Genesis Development este o companie de dezvoltare imobiliară cu o experiență de peste 15 ani pe piața locală. Compania a dezvoltat parcurile de birouri West Gate și Novo Park, care totalizează circa 150.000 de metri pătrați de spații de birouri de clasa A. Genesis Development este, de asemenea, dezvoltatorul primului campus privat din România, West Gate Studios, care cuprinde 925 de garsoniere și apartamente destinate închirierii, în prezent ocupat în proporție de 100%. Investițiile realizate de Genesis Development în România se ridică la 300 de milioane de euro. Sursa: fulviameirosu.ro

O cunoaştere cât mai bună a alimentelor nu este un privilegiu al gurmanzilor care se desfată cu cele mai rafinate preparate culinare. Unii au un regim alimentar specific, de care le depinde sănătatea sau chiar viaţa. De aceea, sau fără un motiv anume, fiecare dintre noi are dreptul de a fi informat corect în ceea ce priveşte mâncarea zilnică, pentru că aceasta nu trebuie privită niciodată ca orice altă marfă care este vândută şi cumpărată. Indiferent de domeniu, căutăm mereu specialişti de încredere. Asta înseamnă că acel om trebuie să ştie cam tot ce este de ştiut într-un domeniu anume, iar, în acelaşi timp, să avem certitudinea că nu ne înşală. În afară de specialişiti în comerţ, a căror menire principală este să îşi vândă marfa la cel mai bun preţ, când aţi văzut ultima dată un specialist în alimentaţie într-un supermarket? Când reparăm ceva prin casă, poate avem doar o vagă idee despre materialele necesare, dar când intrăm într-un magazin specializat de bricolaj, vom găsi oameni care le par celor neiniţiaţi nişte enciclopedii în materie de şuruburi, cabluri sau vopsele. Luăm exact ce ne trebuie, pe încredere, şi avem sentimentul că ştim mai mult decât atunci când am intrat. În schimb, dacă la raftul supermarketului ne interesează detalii legate de nutriţie, tehnici de preparare sau chiar de provenienţa anumitor alimente, nu are cine să ni le furnizeze. Deşi vând produse foarte perisabile, nici cele mai renumite lanţuri de supermarketuri şi hipermarketuri din Bucureşti nu au specialişti în alimentaţie în magazine, ci doar lucrători comerciali şi supraveghetori, care să se asigure că activitatea comercială merge cum trebuie. Aşa se face că, atunci când avem, în acelaşi magazin, un raft de alimente, iar chiar alături, unul de orice alt produs, să zicem… şuruburi, lucrătorii acelui magazin ne vor putea da mult mai multe detalii despre şuruburi. E drept, este mult mai uşor să găseşti un om care se pricepe la şuruburi decât un specialist în alimentaţie. Dar, oare, ce este mai important? În mod sigur, magazinele cu de toate sunt o formulă comercială foarte rentabilă, dar, în calitate de consumator, vreau să am certitudinea că nici eu nu ies pe minus. Când văd în cea mai mare hală alimentară din Bucureşti tarabe cu detergenţi faţă în faţă cu un stand de carne, această imagine nu îmi dă impresia de carne curată, în pofida sloganurilor de detergenţi! Chiar dacă cele două nu se amestecă, ideea de aliment sănătos se prăbuşeşte imediat. În magazinele mici, de cartier, cele de tip afacere de familie, încrederea şi respectul sunt baza supravieţuirii în lupta cu marile lanţuri comerciale. Chiar dacă nu îşi permit să angajeze un specialist alimentar, vor încerca să dea un răspuns cât mai informat, în timp ce, în supermarket, la o banală întrebare, ni se dă numărul de relaţii cu publicul al corporaţiei, unde răspunde un specialist în comunicare, nu în alimentaţie. Chiar dacă este una dintre cele mai importante probleme dintr-o societate, în România, publicul larg este foarte puţin informat în ceea ce priveşte alimentaţia. Această informare trebuie să vină, în primul rând, din partea instituţiilor statului, abia apoi de la mass-media şi de la specialişti privaţi. Un consumator european ar trebui să fie educat să cunoască atunci când este înşelat grav şi în mod constant, dar şi să înţeleagă importanţa alimentaţiei, iar asta este treaba statului căruia îi plăteşte taxe. Acest consumator trebuie să perceapă propria alimentaţie ca pe o prioritate în viaţa sa, iar alimentaţia, în general, ca pe o problemă de siguranţă naţională. În acelaşi timp, mi se pare un act de perfectă normalitate să le sesizez anumite nereguli grave instituţiilor de control. Dar ce ne facem când auzim de la reprezentanţii acestora replici care apără o normalitate bolnavă, chiar dacă foarte confortabilă pentru funcţiile lor ? De exemplu: “Dar în toate supermarketurile este la fel“ sau “Nu ştim dacă este o neregulă, pentru că sunteţi primul care o sesizează“. De ce i-ar păsa unui chef de mâncarea proastă şi ieftină? Pentru că gastronomia adevărată la care aspiră nu poate fi creată şi susţinută doar de elitele unei societăţi. Pentru asta, fiecare consumator trebuie să fie conştient de mâncarea zilnică. Fie că este un aliment alterat, păstrat necorespunzător sau cu origine incertă, nu orice se vinde se mănâncă. Poate nu mâncăm cu tacâmuri de argint în fiecare zi, dar de ce am alege să ne cumpărăm mâncarea de lângă şuruburi? Ziarul "ring"

Selgros Cash&Carry România derulează în perioada 14 - 25 iulie a.c. a treia etapă a competiției Arena Bucătarilor 2014, dedicată profesioniștilor din domeniul gastronomiei. În urma acestei etape vor fi selectați 3 finaliști, care vor concura alături de cei 6 finaliști selectați deja în primele 2 etape preliminare, în Finala Arena Bucătarilor din 10 septembrie. În etapele preliminare, concursul a constat în pregătirea unui singur fel de mâncare (fel principal), respectând tema și ingredientul principal anunțate de organizator pentru fiecare etapă. Etapa preliminară 1 a propus concurenților prepararea unui fel principal cu Pește și/sau fructe de mare și a decis primii trei finaliști: dl. Vasile Șerban (Exotic Palace Codlea), dl. George Crăciun (Grand´Or Deluxe Oradea) și dl. Sotoc Ciprian (Ramada Oradea). Cea de a doua etapă a provocat bucătarii să meșterească cel mai rafinat preparat din Carne albă, iar cei mai iscusiți s-au dovedit dnii. Remus Iota și Claudiu Vaida (Salon Gourmet Timișoara), dna. Cecilia Ene (Taverna Domnească Brăila) si dl. Ovidiu Cherametli (Chandellier Eforie Nord). La rețetele finaliste puteți trage cu ochiul pe aplicația dedicată Arena Bucătarilor de pe pagina Facebook/Selgros.Romania. Tot acolo vor fi publicate, din 29 iulie, rețetele finaliste din etapa a treia (Bucătărie tradițională în perspectivă modernă) care se află acum în desfășurare. Cei nouă finaliști se vor duela LIVE într-o frumoasă zi de toamnă, 10 septembrie în Piața George Enescu din București. Regulamentul ce include detaliile organizării competiţiei bucătarilor profesionişti poate fi accesat online, la www.selgros.ro, în secţiunea Arena Bucătarilor. Competiţia ajunsă la a şasea ediţie îşi propune să premieze priceperea şi măiestria celor mai buni Chefi, ce vor convinge juriul de profesionalismul şi ingeniozitatea pregătirii reţetelor pentru premiile puse în joc, în valoare de peste 40.000 lei. Totodată, unul dintre concurenţi va fi premiat şi cu premiul special Selgros România, constând în antrenamentele personale şi participarea la concursul internaţional Les Chefs en Or, din Paris, în luna noiembrie 2014.

San Alfonso del Mar este statiunea privata, in Algarrobo, Chile, care gazduieste cea mai mare piscina din lume. Piscina are 1 kilometru lungime, cu o adancime maxima de 35 de metri, se intinde pe 8 hectare si este nevoie 250.000.000 de litri de apa ca sa se umple. De mentionat este si faptul ca bazinul este alimentat cu apa din Oceanul Pacific, pompata, filtrata si tratata. Piscina a fost inaugurata in anul 2006. Se estimeaza ca numai constructia sa ar fi costat intre 1,5 si 2 miliarde de dolari americani, iar intretinerea ei ar ajunge la 4 milioane de dolari pe an.

Palatul Bragadiru din Calea Rahovei, aproape de rondul George Cosbuc si de Piata Taranului, are mai multe restaurante la parter, cel putin trei, din cate stiu eu. Primul a fost deschisPalace Pub, in capatul din dreapta, din deal, spre Beraria Bragadiru. Spre vale au fost deschise doua alte localuri: Aida Bistro, in capat, ultimul intrat, in vara lui 2014, si Royal Express, bistroul cu trenulet, in primavara, despre care scriu acum. Toate trei au aceeasi atmosfera antebelica, semn ca li s-a impus sa nu schimbe nimic din arhitectura si amenajarea bucatelei de palat preluat, ceea ce e foarte bine, dupa pararea mea. Palatul Bragadiru a fost renovat si restaurat, aratand acum la fel ca inainte, presupun. Fara nichel, fara sticla, fara plastic, fara spoturi luminoase in tavan si cine mai stie pe unde. Royal Express Restaurant Caffe e mai spre vale, intre Aida Bistro si intrarea principala la Palat. E ceva mai mic decat celelalte restaurante din jurul lui. Are si o mica terasa in spate, in care fac si spectacole. Cand intri, ochii iti cad pe trenuletele electrice, si raman acolo multa vreme. Pentru ca, oriunde te-ai intoarce si te-ai uita, sunt acolo. La Royal Express au o cale ferata in miniatura cu doua si cu trei linii care strabate tot restaurantul si trece pe la fiecare masa in parte. De aici i se trage si numele restaurantului, Royal Express, evident. Si nu e doar de decor sau de jucarie, cum ai putea crede la inceput. In fapt, Royal Expresse un restaurant fara chelneri, comenzile si mancarea sunt duse si aduse la masa ta de catre trenulete, printr-un sistem computerizat foarte ingenios, care il invata pe fiecare pe ce linie sa o ia si cum sa nu se ciocneasca cu celelalte. Dupa cum am spus, trenuletul trece prin fiecare coltisor al restaurantului. In dreptul fiecarei mese e un mic panou cu trei butoane: comanda, trimite comanda si eliberare trenulet. Pe masa gasesti meniul si un formular de comanda, pe care bifezi ce vrei de mancare si de baut si in ce cantitate. Dupa care apesi pe buton si chemi trenuletul, pe care il vezi venind de departe si opreste fix in dreptul mesei tale. Trenuletul de luat comenzi are un singur vagon, in care pui formularul de comanda. Apesi pe butonul de eliberare trenulet si pleaca. Peste cateva clipe se intoarce, fara sa-l mai chemi tu, cu vesela si cu tacamurile, frumos invelite in servetele. Se opreste iar in fata ta, le iei si apesi din nou pe butonul cu eliberarea trenuletului. Apoi vine cu bauturile si cu paharele, de data aceasta cu doua vagoane, daca e mai multa. Si mancarea la fel, pe unul sau pe mai multe vagoane de tip platforma, de data aceasta. Cand vrei sa te debarasezi de farfuriile folosite chemi din nou trenuletul, le pui acolo si ramai cu masa curata. Citeste tot articolul pe Restograf.ro

Pe litoralul romanesc, zeci de hoteluri si alte spatii de cazare sunt scoase la vanzare de catre proprietari. Spre exemplu, complexul hotelier Amfiteatru, Belvedere si Panoramic din statiunea Olimp, cumparat la inceptul anului 2008 cu 30 mil. EUR de catre omul de afaceri Josef Goschy, este scos la vanzare pentru aceeasi suma cu care a fost achizitionat, in conditiile in care in 2012 proprietarul solicita 60 mil. EUR. Unitatile hoteliere sunt listate pe spatiicomerciale.ro, site specializat pe segmentul comercial lansat de portalul imobiliare.ro. O alta unitate scoasa la vanzare detinuta tot de Josef Goschy, este hotelul Onix din statiunea Cap Aurora, pentru care se cere 5,2 mil. EUR. In statiunea Venus este scos la vanzare un hotel de 4 stele cu 110 camere pentru 3,2 mil. EUR si 4 vile. Totodata, este scos la vanzare pentru circa 1,7 mil. EUR si hotel Corina din Venus, cu peste 100 de camere. In Constanta, este scos la vanzare un hotel de 24 de camere pentru 1,49 mil. EUR, in Eforie Nord un hotel cu 30 de camere este scos la vanzare pentru 1,2 mil. EUR, pentru o unitate de 73 camere se cere 1,1 mil. EUR, iar pentru 35 camere - 1,15 mil. EUR. In total, sunt scoase la vanzare un numar de 45 de unitati hoteliere pe litoral, inclusiv pensiuni sau campinguri, cea mai ieftina oferta fiind o pensiune in constructie in Costinesti, cu 15 camere, pentru care pretul este de 70.000 EUR.

Statistica arată că de la începutul acestui an, în Portul Constanţa au sosit 64.500 de pasageri cu vasele de croazieră, cu 20% mai mult faţă de tot anul trecut, când au fost 54.000 de pasageri. Până la finele sezonului de croaziere, ce va fi la mijlocul lui noiembrie, procentul va mai creşte. Dar majorarea nu s-a înregistrat doar la numărul de pasageri, ci şi la durata şederii acestora. Turiştii au ajuns să petreacă aici una-două nopţi, vizitând nu doar oraşul-port, staţiunea Mamaia şi împrejurimile, ci şi Capitala sau alte regiuni ale ţării. România este preferată Ucrainei, datorită securităţii din zonă. „Ca urmare a contextului politic nefavorabil din Ucraina, toate cursele de croazieră au înlocuit în itinerariul lor portul Odessa cu portul Constanţa“, declară Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Litoral-Delta Dunării. Compania Phoenix Shipping & Trading operează majoritatea navelor fluviale şi maritime care tranzitează România. Anul acesta, 69 de pasagere şi-au anunţat sosirea la Constanţa prin această companie. Următoarele două nave de croazieră care vor sosi săptămâna aceasta, Viking şi Harmony G, au renunţat la Odessa, optând pentru un mic sejur la Constanţa. George Enciu, reprezentantul firmei, confirmă faptul că portul românesc a avut de câştigat de pe urma stării de conflict din zona Ucrainei. „Constanţa era inclusă pe harta escalelor, dar nu ca şedere. Au crescut vizitele, dar şi orele petrecute aici, astfel că turiştii de croazieră au ajuns să stea şi câte două zile“, explică Enciu. În cazul navelor mari de croazieră, cum sunt cele de la compania Costa Crociere, programul de escale este stabilit cu un an înainte. „Constanţa face parte din programul lor oricum. Bulgaria a avut de câştigat de pe urma conflictului din Ucraina. Era ocolită pentru că are porturile mici, dar acum firmele s-au reorientat. Vasele acostează şi în porturile bulgăreşti de la Marea Neagră“, arată Camelia Gearâp, reprezentantul Idu Shipping & Services. Luni, în portul Constanţa, acostează două nave mari: „Aida Aura“ cu turişti germani şi „Riviera“ cu turişti americani. Vasul „Riviera“ este pentru prima dată la Constanţa. Agenţia Karpaten se ocupă de timpul liber al turiştilor. Pasagerii sunt preluaţi cu autocarele şi plimbaţi unde doresc, contra cost. O excursie costă minimum 50 dolari şi ajunge la sute de dolari, dacă turiştii vor să vadă, de exemplu, castelul Bran. „Numărul acostărilor s-a dublat, pentru că înainte navele erau în trecere. Acum, rămân peste noapte pentru că stau două zile“, afirmă Leontin Şerbănescu, reprezentantul Karpaten. Autorităţile turistice estimează: cei 64.500 de turişti sosiţi chetuiesc în total peste 6 milioane de euro, în şederea din România. „Turismul de croazieră reprezintă o nişă cu un potenţial real, spre care ne concentrăm atenţia în continuare. România trebuie să îşi consolideze strategia de promovare a destinaţiilor româneşti, având în vedere situaţia politică actuală“, mai spune Corina Martin. În topul pasagerilor care sosesc la bordul navelor de croazieră se situează cetăţenii americani, urmaţi îndeaproape de cei francezi, italieni şi germani.

Cristian Ştefănescu, fostul manager din sistemul bancar care şi-a pariat economiile investind în primul restaurant Subway din România are afaceri în scădere. Cel mai mare lanţ de restaurante fast food în franciză din lume continuă însă să se extindă la nivel naţional. În curând, vor inaugura un drive-thru şi în Bucureşti. Primul restaurant Subway din România, deschis în zona Piaţa Victoriei din Capitală, în aprilie 2012, a vândut cu aproximativ 10% mai puţin anul trecut, decât în primele opt luni de la deschidere. Din datele publicate de către Ministerul de Finanţe, Uvedenrode Consulting SRL, firma lui Cristian Alexandru Ştefănescu, un fost corporate team leader Piraeus Bank, a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 2 milioane de lei şi un profit net de 915 lei. Cu un an în urmă, compania a înregistrat afaceri de 2,3 milioane de lei şi un profit net de peste 13.100 de lei. Aceasta în contextul în care restaurantul funcţionase doar 8 luni. Cristian Alexandru Ştefănescu a preluat curând şi franciza Gloria Jean's Coffees, deschizând o cafenea tot în zona Victoriei, chiar lângă Subway. De asemenea, antreprenorul este unicul importator și distribuitor în România pentru Vintage Teas, un brand de ceaiuri. Subway Orhideea vinde mai bine Spre comparaţie, restaurantul Subway din cadrul galeriilor comerciale Carrefour Orhideea, deţinut de Arsis, cel mai mare dealer Vodafone, a raportat anul tercut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei şi o pierdere netă de peste 520.000 de lei. Restaurantul omului de afaceri Mirea Radu Cristian, care este şi patronul Arsis, a fost deschis în noiembrie 2012. De asemenea, unitatea Subway din City Park Mall Constanţa, deţinută tot de Arsis, a generat o cifră de afaceri de peste 658.000 de lei şi o pierdere netă de 145.600 de lei. Ce spune Subway Oficialii Subway au declarat pentru ECONOMICA.NET că planurile americanilor în România sunt aceleaşi ca la intrarea pe piaţa locală: vizează poziţia de lider deţinută acum de McDonald's. "Piața are momente mai bune și mai puțin bune și încă mai traversăm o perioadă economică marcată de instablitate și de o predictibilitate scăzută. Întreaga situație economică din țară este influențată de mediul economic global. În cazul ratei noastre de creștere trebuie să luăm în considerare și aceste variabile. Sunt mulți factori care pot influența cifra de afaceri a unui restaurant precum: contractele de închiriere sau estimarea costurilor pentru un an. Într-o afacere unde proprietarul trebuie să gestioneze atât furnizorii cât și chiriile, împreună cu parametrii economici care pot influența direct business-ul, pot interveni multe variabile care schimbă dinamica planul de amortizare", a declarat pentru ECONOMICA.NET Rumen Radev, agentul de dezvoltare al Subway în România şi Bulgaria. Unde mai deschid restaurante Anul acesta, Subway a inaugurat până acum trei unităţi, dintre care una într-o locaţie mai puţin obişnuită, un drive-through în incinta staţiei Petrom Vestem, de la intrarea în oraşul Sibiu. Cel mai mare lanţ de restaurante de tip fast food în franciză a ajuns astfel la 20 de restaurante în România, jumătate din câte au anunţat că vor inaugura până în 2015. "Următoarele orașe în care intenționăm să deschidem restaurante sunt: București, Oradea, Arad și Brașov. De asemenea, vizăm deschiderea unor restaurante și în orașe mai mici, unde populația nu depășește 100.000 de locuitori. Un exemplu foarte bun în acest sens este SUBWAY® Suceava care are o evoluție foarte bună, comparabilă cu restaurante din orașe mai mari, precum: Cluj Napoca, Timișoara și Iași", a mai declarat oficialul Subway. Drive-Thru Subway în Bucureşti În ceea ce priveşte conceptul drive thru, Radev anunţă că Subway plănuieşte să deschidă o astfel de unitate în Brașov, apoi în București. Acesta din urmă va avea un concept similar al celui deschis în cadrul benzinăriei Petrom din Veștem, Sibiu. "Pentru moment, dezvoltarea celor două restaurante se află în stadiul negocierilor. Vom anunța deschiderea lor imediat ce vom avea un contract ferm", mai spune reprezentantul companiei. Referitor la colaborarea cu Petrom, Radev spune că doreşte să păstreze acest format, "dar în prezent ne axăm pe alte direcții". "Vă asigurăm că ambele părți sunt interesate să dezvolte pe viitor acest gen de parteneriat", a adăugat agentul de dezvoltare al Subway. Business-ul Subway în România Oficialul Subway nu a avansat o cifră care să dea o idee asupra business-ul Subway în România, dar precizează că "suntem foarte muțumiți de evoluția expansiunii noastre și de faptul că primim în continuare cereri pentru deschiderea unor noi restaurante". "În prezent, România este o piață emergentă, în plin proces de maturizare. Majoritatea restaurantelor noastre sunt afaceri la început de drum, ce nu au împlinit un an de la deschidere. Din acest motiv, este prea devreme să vorbim despre cifre. Dar media de 0.83 de restaruante deschise pe lună în ultimii doi ani subliniază faptul că Subway este un model de business puternic și un partener de încredere pentru toți cei care doresc să pornească o afacere", a declarat Rumen Radev. Au relocat un restaurant Acesta spune că niciunul dintre partenerii Subway nu dorește să închidă restaurantul, ci chiar au în vedere deschiderea celui de-al doilea restaurant. Un astfel de caz este Arsis, dealerul Vodafone, care operează două unităţi în Bucureşti şi Constanţa. A existat însă un restaurant care s-a relocat. Este vorba despre unitatea din Piteşti, deschisă iniţial, în 2012, în Complex Romarta. Ulterior, restauramtul s-a mutat în Piteşti Mall. " Imediat după familiarizarea cu mecanismul unei francize este nevoie doar de timp, buget și găsirea unei locații potrivite pentru a continua extinderea afacerii. Putem menționa că am decis să relocăm restaurantul Subway din Pitești, într-un centru comercial, ceea ce înseamnă că dacă ceva nu decurge conform planului, ne revizuim strategia"', a explicat Rumen Radev. Cu sediul principal in Milford, Connecticut si cu birouri regionale in Amsterdam, Beirut, Brisbane, Miami si Singapore, Praga, brandul Subway a fost fondat de Fred DeLuca si Dr. Peter Buck in 1965. Fondată în 1965, rețeaua Subway numără în prezent peste 42 000 restaurante la nivel mondial, fiind cel mai mare lant de restaurante din lume.

Hotelul Carol Parc din Bucureşti a fost scos la vânzare pentru 5,65 milioane de euro, pe siteurile Olx.ro, fost Mercador, şi tocmai.ro. Vânzarea este intermediată de agenţia Select Imob. Palatul Suter, construit de arhitectul regelui Carol I, actualul hotel Carol Parc, fusese scos la vanzare şi în 2011 pentru suma de 9,9 milioane de euro, după ce în ianuarie 2009 pentru impresionantul imobil din Capitală erau solicitate 20 de milioane de euro. Pretenţiile proprietarului, Adrian Petre, s-au redus de patru ori faţă de preţul iniţial din urmă cu cinci ani. Omul de afaceri Adrian Petre, cu o avere estimată în 2009 la 7-10 milioane de euro, nu a mai trecut şi în 2010 pragul pentru a intra în "Top 500 miliardari", realizat de Forbes. Unul dintre motive: proprietatea imobiliară cea mai scumpă din portofoliul său a pierdut sensibil din valoarea de piaţă.

Delta Dunării a fost inclusă de peste un deceniu în patrimoniul UNESCO, iar acum este descrisă în amănunt în publicaţia „The New York Times“. Pornind de la povestea indianului care a dorit să readucă Delta în preferinţele turiştilor, reporterul american a fost cucerit de ce a găsit în România. „Am părăsit Delta uimită de peisajul său utopic, dar îngrijorată, în egală măsură, de frumuseţea aceasta vulnerabilă“, scrie spre finalul reportajului său Elizabeth Zach, pentru „The New York Times“. Cea care a vizitat Delta Dunării are origini ungureşti, tatăl fiind din ţara vecină, şi în vara lui 2013 a fost în Delta Dunării. Înainte de vizită, a aflat de Diwaker Singh, omul care a construit un resort în Delta Dunării şi pe care l-a inaugurat în 2005. În acest loc s-a cazat şi Zach în 2013, iar acum a publicat în ziarul american povestea acelei vizite. Autoarea trece prin istoria României şi prin istoria Deltei, cum a devenit rezervaţie protejată şi cum, în perioada în care era studentă şi atrasă de mediul est-european, ţara noastră abia îşi revenea după regimul comunist. Ea a văzut, atât pe apă, cât şi pe uscat, din ce e compusă Delta Dunării, ce e fascinant pentru turişti, diversele specii de păsări din zonă şi cât de bogată e flora. Totuşi, în ciuda frumuseţilor naturale, ea a observat că acest loc nu este pe cât de protejat ar trebui. Prin intermediul unui cuplu de francezi a contactat-o pe Iuliana Stănescu, un ghid din zonă. Aceasta i-a explicat care sunt marile probleme în Delta Dunării şi ce ştirbeşte din farmecul regiunii. „Autorităţile nu se asigură că legile sunt respectate pentru a întreţine acest loc şi nu implementează un program amplu de dezvoltare“, a povestit Stănescu. O lege este în curs de elaborare pentru o mai bună protejare a zonei, a faunei şi florei, cu atenţie mai mare asupra speciilor de peşti. Actuala generaţie de români iubeşte natura şi vrea s-o conserve. Cred că odată ce economia se va îmbunătăţi, Delta va reveni la adevărata sa glorie. Diwaker Singh Zach a vorbit şi cu Singh, acum mutat la Londra, lăsând în Deltă locul pe care l-a construit. „România este splendidă prin bogăţiile pe care le are şi care pot fi exploatate prin turism. Totuşi, ţara nu prea e în vederile operatorilor de turism din cauza lipsei de promovare adecvată, susţinută şi ţintită pe anumite tipuri de public“, i-a răspuns acesta. Singh a mai afirmat că Delta Dunării îşi revine cu greu după planurile de exploatare derulate de Nicolae Ceauşescu. Reportajul integral realizat de Elizabeth Zach, împreună cu mai multe fotografii din Delta Dunării, este disponibil pe site-ul NYTimes