Rezultatele cautarii

The Harp Irish Pub e deja de mulți ani un reper în București pentru că e primul pub autentic irlandez din capitală. Are mare success la expații din țara mamă a berii Guinness dar și la corporatiști români. E genul ăla de bar din seriale în care mergi după serviciu la o bere, un flirt și o cină zdravănă cu multă proteină animală și cartofi – clișeu culinar irlandez și în același timp atât de profund românesc. Intâlnirea noastră cu cei din spatele businessului nu a fost însă despre pub, deși se anunță vești bune și în ceea ce-l privește. Despre asta, mai multe odată cu apariția ghioceilor lui 2016, după cum se preconizează. Tot în Piața Unirii, în aceeași clădire dar mai spre gura de metrou, sub numele și conducerea The Harp , este în plin soft opening un nou reper geografic pentru cea mai aglomerată zonă a Bucureștiului. De vreo 6-7 luni, la adresa Bulevardul Dimitrie Cantemir nr. 2, se lucrează intens la instalații, sisteme de toate felurile obligatorii într-un spațiu public responsabil și adecvat, se investesc multi (aproape 250.000) euro în materiale de calitate: utilaje, design, mobilă pentru 45 de persoane. E vorba de The Harp Bakery , un loc despre care am convingerea că până la sfârșitul lunii când are parte de deschiderea oficială, va deveni, alături de McDonald’s, Hanul lui Manuc și covrigăriile dinspre Tribunal, următorul mare meeting point din buricul târgului. Intrebarea “de ce ați ales să deschideți locul ăsta?” e ca și cum ai pune problema “daca găsești o hârtie de 100lei pe jos și nu mai e nimeni pe o rază de 500m, o ridici?”.Pentru că e ușor, e la îndemână, se cerea. Insă pe lângă toate elementele care ar asigura în mod evident succesul unei afaceri, mă-nclin în fața întregului proiect cu mare potențial de extindere în viitor, plan deja pus pe hârtie de owneri. Conceptul are la bază confortul, iar asta se simte de cum intri pe ușă și te încălzește blând șemineul – una din piesele centrale de design funcțional. S-au folosit și se vor folosi și în viitoarele The Harp Bakeries numai materiale de foarte bună calitate, apropiate omului dinainte să existe furculița și cuțitul-lemn, piele, în culori la fel de familiare – alb, negru, marouri, bejuri, îmbinate elegant, într-un stil eclectic – modern, Victorian, franțuzesc; și totuși neîncărcat. E un spațiu în care îți vine să stai cu orele la masă, unde te simți protejat și voyeur, având acces prin peretele imens de sticlă la trecătorii grăbiți în timp ce tu savurezi comod o cafea aburindă. Fumatul interzis e un detaliu deloc minor, care dă dovadă de curaj într-o țară încă atât de dependentă de tutun și demonstrează încă o dată atenție la confort și respect pentru mâncare. Căci despre asta e vorba; mâncarea e o reflecție fidelă și chiar îmbunătățită a decorului, completându-l chiar și estetic: aproape tot ce poți mânca e expus frumos în vitrine iar bucătăria deschisă contribuie la familiarizarea clientului cu cel care-i pregătește masa. Chef Arpad Bran , căruia-i aparțin rețetele consacrate din Pub, a gândit meniul și aici. In mod normal m-ar enerva atâtea opțiuni însă la o privire mai atentă, am apreciat organizarea clară. Diversitatea este totuși un atu și o necesitate într-un loc targetat pe o arie atât de largă de clienți, celor fideli Pub-ului, adaugandu-li-se orice persoană în tranzit. Avem de ales dintre pâini de diferite feluri, produse de patiserie, produse de cofetărie, pizza, wraps, salate, sandviș-uri, quiche-uri, paste, fel principal, cu excepția patiseriei franțuzești, toate fiind produse proprii. Fiecare categorie include rețetele clasice, plus cel puțin o opțiune vedetă, creația neconvențională a bucătarului. Si toate sună bine: salată “Celtic” (salată verde, radicchio, bacon, nucă, roșii, brânză cu mucegai, fasole roșie, chilli, usturoi), Sandwich Black Jack, și Pizza The Harp cu rață sunt primele pe care le-aș încerca. La auzul expresiei “prețuri decente…raportat la calitate”, ai suspecta că punctele de suspensie cresc cu cel puțin 30% nota de plată la care să te aștepți. Nu este și cazul The Harp Bakery . Aș avea curaj să intru să-mi iau “ceva bun” și de ziua de naștere, după ce mă cadorisesc în bani toate rudele, dar și în ultimele zile dinainte de luarea salariului. Parcă nu mi-ar veni să cred că sunt singura atât de fixistă, așa că mărturisesc un semi secret: în fiecare local în care mă poartă pasiunea pentru mâncat în oraș, dau note toaletelor, pe o scară de la “gara de nord jeg” la “curat de 5 stele”. E nasol să aterizezi într-un WC neglijent cu igiena indiferent de nivelul de pretenții dar și mai aiurea e să mănânci și mai ales să bei, într-un loc fără nici o toaletă. Nu m-așteptam tocmai asta să lipsească, gravitatea situației fiind atenuată numai de faptul că, dacă părăsești incinta și intri alături, în Pub, ai toate condițiile. Am obiectat rapid însă am înțeles că situația va fi reparată cât de curând. Am încercat mult mai puține decât mi-ar fi plăcut să gust, însă cel puțin cinci variante mi-ar pune la grele încercări capacitatea de a lua decizii data viitoare când merg. Iar asta va fi curând, pentru că The Harp Bakery , deși mizează mult pe fidelizarea clienților care locuiesc sau muncesc în zonă și pe fluxul mare de trecători, este deja o destinație în sine. Top Hospitality Network Romania

Un contract de câteva milioane de euro semnat peste un steak de vită argentiniană şi stropit cu un vin roşu din lumea nouă - aşa sună reţeta unui „deal“ perfect. Pe scurt, o întâlnire de câteva ore unde mâncarea nu mai este doar hrană pentru suflet, ci şi hrană pentru business. În realitate, mâncarea este un actor secundar în acest „film“ unde abilităţile de negociere, şarmul personal şi cunoştinţele de business sunt cele care „ţin capul de afiş“. Nu trebuie uitat însă că şi actorii secundari iau Oscaruri. „Până acum nu am încheiat un deal în timpul unei mese de business, însă pot afirma cu certitudine că ospitalitatea şi grija pe care o acord meselor de business au determinat semnarea ulterioară a unor contracte importante“, spune Alessandro Amato, unul dintre cei mai puternici antreprenori din industria luxului, care deţine, printre altele, magazinele Cellini. De altfel, antreprenorul are un adevărat ritual când vine vorba de întâlnirile de afaceri. „Am restaurante preferate pe care le aleg în funcţie de tipul de partener şi de businessul pe care îl negociez.“ Astfel, dacă o delegaţie din străinătate vine pentru prima dată în România, antreprenorul alege negreşit Crama Domnească din centrul vechi al Bucureştiului pentru că este un restaurant tipic românesc, amplasat într-o zonă unde orice străin poate lua pulsul oraşului şi al prezentului. După ce le prezintă Capitala, alege să îşi ducă partenerii de business la Sinaia, la castelul Peleş, pentru o scurtă incursiune în trecut. Cu partenerii de afaceri români îşi dă întâlnire la unul dintre restauran­tele sale preferate de pe malul lacului Herăstrau, unde priveliştea joacă un rol crucial, nu doar mâncarea. „Aleg Casa di David pentru mâncare internaţională şi Isoletta pentru bucătăria italiană si OSHO pentru carne de vita“ Când vine vorba de tradiţii, spune că nu are, mai exact se lasă „cucerit“ de obiceiurile musafirilor care de-a lungul timpului i-au oferit multe cine memorabile. „Mesele cu clienţii şi prietenii noştri de la CEZ sunt memorabile. Cu ei avem deja un obicei, ne întâlnim regulat, discutăm lucruri însemnate pentru business, dar şi râdem, ne bucurăm de întâlnire, ne cunoaştem mai bine pe plan personal. Cu ei am avut câteva prânzuri-cină, respectiv am început la 14.00 şi am terminat la 18.00-19.00“, îşi amin­teşte şi avocatul Gabriel Zbârcea, care conduce împreună cu Florentin Ţuca una dintre cele mai mari firme de profil din piaţa locală. Totuşi, el este de părere că mâncarea nu trebuie privită ca un element-cheie în business, ci mai degrabă ca un element-cheie în menţinerea unei stări optime de sănătate. Astfel, o ambianţă plăcută, un loc în care cele două părţi se simt bine, o mâncare delicioasă şi un vin de soi pot contribui la creşterea empatiei, a încrederii, a legăturii dintre client şi avocat, dar nu pot fi considerate „responsabile“ de reuşita sau eşecul unui acord. „În final, poţi cuceri un client, poţi să treci peste obstacolele unor negocieri dure cu adversarii doar datorită aptitudinilor tale personale“, completează avocatul. Când vine vorba însă de mesele de business alege negreşit unul dintre cele trei restaurante favorite din Bucureşti: Piccolo Mondo pentru mâncare libaneză excelentă şi adusă cât ai clipi, Casa di David pentru locaţia minunată, pentru meniu şi pentru servirea ireproşabilă şi Ristorante Calcio din Clucerului pentru meniul variat, chelnerii prietenoşi şi preturile rezonabile pentru ceea ce ţi se oferă. Totuşi, Gabriel Zbârcea preferă în continuare să se întâlnească cu clienţii la birou, pentru că el crede în formalismul şi în solemnitatea actului de asistenţă juridică. „Aici am computerele, biblioteca şi sunt şi alţi colegi ce pot interveni oricând în întâlniri. Biroul mă ajută să rămân concentrat şi să dau maximul priceperii mele clienţilor.“ Totuşi, există cazuri în care prânzul sau cina sunt considerate a fi un teren neutru de negociere, astfel încât niciuna din părţi să nu simtă că porneşte de pe o poziţie inferioară. Atunci, alegerea unui restaurant de business potrivit poate fi un element-cheie pentru reuşita unei astfel de întâlniri. Cătălina Aldea, în prezent consultant în retail management, iar anterior executiv de top în cadrul Mega Image, spune că atunci când alege un restaurant se uită nu doar la mâncare, ci şi la designul locului, la ambianţă, la tipul de muzică şi sonorul acesteia, căutând astfel să găsească echilibrul perfect. „Ca masă de business prefer prânzul, pentru că întâlnirea poate dura la fel de mult ca în cazul în care ne-am fi întâlnit într-o sală de şedinţă. Diferenţa însă este dată de faptul că subiectele de discuţie pot fi tratate rapid, pentru ca apoi să aibă loc discuţia informală.“ Aceasta din urmă însă este cea care sudează relaţii, pune bazele unor prietenii sau ale unor colaborări viitoare. Pentru mesele de business, preferă restaurantele Joseph by Joseph Haddad, La cantine du Nicolai, Steak House-ul din cadrul hotelului de cinci stele JW Marriott, Chocolat, Restaurantul Il Calccio din Herăstrău sau cel din Clucerului şi Osteria Gioia. Deşi recunoaşte că nu a avut până acum parte de situaţii în care o masă de business să ducă la semnarea unui contract sau a unui acord, au existat întâlniri de business „fructuoase“ în cadrul unor conferinţe de până la două zile. „Pauzele de cafea şi de masă oferă suficient timp pentru a te întâlni cu partenerii şi pentru a discuta şi pune bazele unor negocieri.“ Recunoaşte că, în perioada în care lucra într-o companie multinaţională prefera confortul propriului birou, însă din postura de antreprenor descoperă mesele de business ca un bun prilej de negociere şi networking. Un alt teren „propice“ pentru business îl reprezintă şi terenul de golf, adaugă ea. sursa

HORA – Organizatia Patronala a Hotelurilor si Restaurantelor din Romania atrage atentia asupra posibilelor consecinte ale recentei initiative parlamentare privind modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun si care are in vedere interzicerea totala a fumatului in spatiile publice inchise. “Asa cum reiese din definitiile propuse ca amendamente la proiectul de lege, aceasta propunere parlamentara vizeaza de facto interzicerea totala a fumatului in spatiile publice inchise, in special in restaurante, baruri, cafenele, cluburi, incluzand terasele. Din formulari care par, la prima vedere, rezonabile, se poate ajunge la situatii rizibile, in care fumatorilor li s-ar interzice sa fumeze pe terasele restaurantelor, sub copertine sau pe plaja”, a declarat Tinu Sebesanu, Presedintele Organizatiei. In prezent, cadrul legislativ romanesc de prevenire si combatere a efectelor consumului produselor din tutun este deja aliniat cu Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind spatiile fara fum de tutun, adoptata in 30 Noiembrie 2009. Aceasta armonizare a fost realizata nu in baza unei Directive sau a unei Dispozitii UE, ci in baza unei simple recomandari a Consiliului UE. Recomandarile nu sunt obligatorii pentru tarile membre si, de altfel, in conformitate cu informatiile pe care le avem, interzicerea fumatului in spatiile publice nu este pusa in aplicare in toate tarile UE. Prevederile legislatiei in vigoare permit proprietarilor de afaceri sa-si adapteze spatiile, dotarile necesare, in functie de preferintele clientilor, pentru a se acomoda solicitarilor clientilor fumatori si nefumatori si a reusi sa-si mentina sanatatea financiara si competitivitatea pe piata libera. “Chiar si asa, legea actuala s-a dovedit inaplicabila in proportie de 90%, iar reactia pietei a demonstrat-o. Interziecerea fumatului in totalitate nu va face decat sa accentueze aceasta situatie. Se asteapta tot ca operatorii sa fie responsabili pentru aplicarea acestor masuri impotriva consumatorilor, iar industria nu este dispusa sa se alinieze unui context radical”, a declarat Tinu Sebesanu, Presedintele Organizatiei. “HORA este de acord ca fumatul ar trebui sa fie restrictionat in spatiile destinate activitatilor medicale, culturale, de educatie, in transportul public si in spatiile de joaca inchise destinate copiilor. Motto-ul organizatiei noastre “Bun gust, bun simt, buna credinta” ilustreaza, de altfel, perfect, modul in care evaluam si ne pozitionam fata de aceasta problema”, explica Tinu Sebesanu. “Orice restrictie si reglementare de bun simt, aplicata cu buna credinta si care serveste sanatatii publice este binevenita. Sustinem insa liberatea de a alege. Consideram ca proprietarii de afaceri private, cum ar fi restaurante, cafenele si baruri ar trebui sa aiba dreptul si capacitatea de a decide pe cont propriu, consultand angajatii si tinand cont de argumentele economice de care dispun, ce masuri iau cu privire la fumat in spatii special amenajate”. In 2014, HORA a desfasurat o cercetare in randul a peste 9200 persoane juridice care activeaza in industria horeca in Romania. Potrivit acestui sondaj, 70% dintre respondenti cred ca fumatul ar trebui limitat la zonele speciale in horeca. 60% dintre respondenti au indicat ca numarul de clienti si veniturile vor scadea, in cazul in care fumatul este complet interzis. Barurile si alte entitati pentru servirea bauturilor, cum ar fi cluburile, pub-urile, cafenelele pot fi cele mai afectate - 85% din aceste tipuri de facilitati se asteapta la o scadere semnificativa a numarului de clienti. Statele membre UE care au implementat interzicerea totala a fumatului in restaurante, au inregistrat o scadere dramatica a industriei ospitalitatii. De exemplu: cercetarea efectuata de catre CR Consulting pentru « Save Our Pubs And Clubs », campania desfasurata in Marea Britanie a relevat ca mai mult de 700 de pub-uri au fost inchise in Londra dupa ce interdictia a fost introdusa, iar la nivel national au fost inchise 4.800 de pub-uri. In noiembrie 2012, sectorul hotelier din Bulgaria a protestat impotriva interzicerii totale a fumatului, masura introdusa in Iulie 2012. Dupa 6 luni de la introducerea interdictiei, cifra de afaceri a inregistrat o scadere de 70% si numeroase unitati horeca au dat faliment. „Adoptarea interzicerii totale a fumatului in restaurante, cafenele, baruri, pub-uri si cluburi in Romania va avea un impact economic si social negativ,” a concluzionat Tinu Sebesanu. „Interdictia va afecta puternic industria ospitalitatii si va determina cresterea somajului. Credem cu tarie ca reglementarea clara cu o mai buna aplicare a legislatiei si nu interdictia totala este modul de a gazdui clientii fumatori si nefumatori in industria ospitalitatii”. In concluzie, HORA sustine libertatea dreptului de a alege prin adoptarea modelelor din tari precum Germania sau Austria in care operatorilor si consumatorilor li se da dreptul de a opta intre unitati de fumatori sau nefumatori. Cu atat mai mult aceste doua categorii nu afecteaza nici una dintre parti. Intr-o piata predominanta a fumatorilor nu se pot aplica masuri radicale impotriva acestora, ci trebuie adoptat un mecanism pe termen mediu pentru acest tip de restrictii, sincronizat cu un program de constientizare si de educare a noilor generatii, astfel incat in viitor sa existe o populatie covarsitoare de nefumatori. sursa

De la 1 iunie, o halbă de bere va avea un TVA de 24%, în timp ce o cutie de Coca-Cola va avea un TVA de 9%, după ce Guvernul a decis să reducă taxa pe valoare adăugată la produse alimentare şi la băuturile răcoritoare, însă nu şi la cele alcoolice. Berea, o industrie de 1,5 mld. euro, este astfel marele perdant al măsurii de reducere a TVA la 9% pentru toate produsele agro-alimentare, dar şi pentru băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică. Berea este cea mai mare categorie din segmentul băuturilor care este ocolită de această măsură, ce se aplică în schimb băuturilor răcoritoare. Vânzările de bere au fost anul trecut de 1,5 mld. euro anul trecut, potrivit unui calcul ZF care a avut în vedere o piaţă de 14,9 milioane de hectolitri şi un preţ mediu de 1,68 de euro în HoReCa şi 0,81 de euro în retail. Vânzările de bere s-au redus anul trecut cu aproximativ 9%, evoluţie pusă de berari pe seama creşterii accizei. Cei mai mari producători locali de bere sunt Ursus, Heineken, Bergenbier şi United Romanian Breweries Bereprod (URBB). “Berea, fiind un produs cu alcool, este exclusă de la reducerea de TVA (de la 1 iunie – n.red.). Ar fi bine dacă Guvernul va lua în considerare, ca atunci când vine vorba de mersul la restaurante, oamenii să aibă un tratament unitar, pentru că altfel lucrurile vor fi foarte complicate. Imaginaţi-vă cum va fi să mergeţi la restaurant şi să aveţi o notă cu produse cu TVA de 24% şi altele cu 9%. Ar fi bine dacă s-ar trage o linie, ar fi mai simplu”, este de părere Onno Rombouts, ma­naging director al Heineken Romania. El a laudat măsuta luată de Guvern şi este de părere că va ajuta întreaga economie, nu doar sectoarele vizate dorect, deoarece va lăsa mai mulţi bani în buzunarele consumatorilor. “Reducerea va avea un impact pozitiv asupra economiei, oamenii vor avea o putere de cumpărare mai mare şi, în final, acesta este un factori puternic pentru toate industriile şI toate categoriile.” Heineken a avut o cifră de afaceri de 253 mil. euro în 2013 şi se află pe locul doi în timpul companiilor din industria locală a berii, în funcţie de cifra de afaceri realizată. De cealaltă parte, Coca-Cola şi Pepsi, companii care au avut afaceri cumulate de aproximativ 550 mil. euro în 2013, se numără printre marii câştigători ai reducerii de TVA. Coca-Cola HBC România este liderul pieţei de băuturi răcoritoare şi are pe plan local trei fabrici în Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei şi 14 puncte de distribuţie. În 2014, compania a avut afaceri de 410 milioane de euro. Pe de altă parte, Pepsico, prezent pe piaţa locală a băuturilor răcoritoare prin compania Quadrant-Amroq Beve­rages, are pe plan local două fabrici, una în localitatea Dragomireşti (judeţul Ilfov) şi una în Covasna, operate de îmbuteliatorul Quadrant-Amroq Beverages. Sursa foto Sursa

Ma gandesc de ceva vreme la ideea acestui post si, chiar daca subiecte au fost, parca nu imi venea sa-l scriu…parca era prematur. Pana acum….. De cateva zile a inceput in Romania cea mai puternica, ca si imagine, campanie impotriva evaziunii din industria restaurantelor. Suna foarte frumos si este un lucru fantastic care ar fi trebuit sa se fi intamplat de mult, totusi, problema o reprezinta aplicarea principiilor acestei campanii. Pentru ca in timp ce principiul suna a asanare, aplicarea ne duce cu gandul la asasinare economica. Controalele ANAF din aceste zile au facut zeci de victime. Nu spun ca unele nu meritau sa fie victime dar nu inteleg de ce institutia nu a reactionat pana acum, in toti acesti ani? Ba chiar ma enerveaza ca marii evazionisti din acest domeniu au fost “sariti“. Nu e treaba mea insa. Daca as fi organ de control, la nivelul unei institutii precum aceasta, as avea o harta clara a tuturor celor care respecta legea, macar 90% din ea…. Si, atentie…, in toate industriile, nu doar in cea a restaurantelor. Si cand as decide ca vreau campanie de imagine m-as duce catre ceilalti…, ca sa am ce arata lumii. Dar cand vii intr-un restaurant si ceri socoteala unui administrator pentru faptul ca lipsesc 60 bani din casa, atunci nu mai este echitate sociala, atunci nu mai este dreptate…., nu mai este nici macar aplicarea legii, atunci este asasinare economica. M-am plimbat putin prin lumea larga si intr-adevar peste tot se emite bon fiscal. Acesta este un lucru bun pentru statul respectiv. Exista seturi de reguli de necontestat care sunt respectate de catre toate lumea. Pentru ca ele sunt echitabile, clare si corecte. Pentru ca ele nu implica presiunea prin care esti vinovat din oficiu. Iti faci treaba si treaba te lasa in pace….:) Esti catolic. Nu mai catolic decat papa. Citeste tot articolul aici

Chiar și cei mai mari mâncători și înfocați cunoscători de carne sunt uneori intimidați de varietatea de sortimente de vită. Există o varietate complexă de tăieturi iar fiecare impune moduri specifice de gătit, ceea ce adeseori creează multă confuzie. Asociația Cattlemen – asociația americană oficială a crescătorilor de bovine – a realizat acest grafic-foto, cu adevărat util în a te ajuta să înțelegi și să-ți alegi mai bine carnea. O singură mare imagine scoate la iveală 60 de taieturi diferite de carne, din ce parte a corpului vitei provine și cele mai bune metode de preparare – inclusiv la grătar, la cuptor sau gătită la foc mic. Toate informațiile sunt organizate pe categorii de culoare și fiecare “tăietură” este reprezentată printr-o fotografie, ceea ce face graficul foarte ușor de explorat. Aruncă un ochi peste el, poate te inspiră să încerci un nou tip de carne de vită sau o noua taietura. Multe dintre aceste tăieturi le puteti regăsi si in oferta steakhouse-urilor de top din România. Binenteles ca vă recomandăm cu drag pe cele de la steakhouse-ul/macelărie OSHO , situat in cartierul Primăverii, unde Executive Chef este Iosif Stefanescu .

Cel mai rapid ritm de creștere a numărului de înnoptări în hoteluri și unități de cazare turistice - de 15,9% - a fost înregistrat în 2015 de România (23,4 milioane de nopți), în timp ce totalul din Uniunea Europeană (UE28) a ajuns la nivelul record de 2,8 miliarde, o expansiune de 3,2% față de 2014, relevă datele prezentate marți de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat). Topul statelor europene cu cel mai mare număr de înnoptări în hoteluri și unități de cazare turistice în 2015 este condus de Spania (421 milioane de nopți, în creștere cu 4,3% față de 2014), Franța (413 milioane de nopți, un avans de 2,8%), Italia (385 milioane de nopți, o expansiune de 1,8%) și Germania (379 milioane de nopți, un avans de 3,3%). Datele pentru Irlanda, Luxemburg și Marea Britanie nu sunt disponibile. În 2015, numărul înnoptărilor în hoteluri și unități de cazare turistice a urcat în majoritatea statelor din UE, cel mai rapid ritm de creștere raportându-se în România (15,9%), Slovacia (11,5%), Cehia (10,3%), Croația (7,9%), Slovenia (7,5%) și Polonia (6,9%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Lituania (minus 7,4%), Letonia (minus 1,3%) și Bulgaria (minus 1,1%). sursa

Restaurantele sunt o afacere excelenta, cand merg bine. Formatul, vadul si calitatea produselor servite conteaza, dar intre doua restaurante asemanatoare, castiga cel care este mai bine condus. Servirea mesei la restaurant se instaleaza incet, dar sigur, ca un obicei tot mai larg raspandit la romani, cu o crestere a frecventei la noile generatii. Un studiu efectuat de Institutul Roman de Studii Sociale (IRSS) arata ca un sfert de milion de romani ies la masa in oras cel putin o data pe luna, unii dintre ei chiar mai des, pana la o data - de doua ori pe sapta­mana. Se deschid mai multe restaurante decat in trecut, cu oferte si specializari tot mai diversificate. Clientii sunt incantati si abia asteapta sa le testeze retetele si serviciile. Putine insa reusesc sa impresioneze cu adevarat, in special cand e vorba de interactiunea cu personalul. Aproape intot­deauna lipseste ceva, ceva se intampla sub asteptari, se comit neatentii, erori, intarzieri. Dupa toate regulile performantei in echipa, aceste lucruri indica lipsa unui leader in adevaratul sens al cuvantului: vizionar, eficace, cu impact, asa cum il cer afacerile azi. Retrospectiva Restaurantele de azi sunt „nepoatele“ birturilor romanesti de odinioara: „baiete, mai adu-ne cate un rand de spritz!“. In era postbelica, restaurantul era condus de manageri cu studii putine, dar cu „aplecare spre meserie“; intre acestia si personal functiona un raport autocratic, in care „se stia clar cine e stapanul“. Ospatarii, pe de o parte „tremurau ca frunza“cand seful era de fata si „zbarnaiau la treaba“(clientul era rege), pe de alta intrau in regim de protest dus pana la sabotaj fata de clienti, in lipsa acestuia (uitau de client). Erau rasplatiti „cei credinciosi sefului“ si promovati loialii acestuia care aratau potential de „duri“. In epoca „de glorie“ a socialismului, lucrurile au mers si mai rau: nu mai conta prea mult vocatia ca sa lucrezi intr-un restaurant, era mai mult o chestiune de oportunism, un ospatar sau barman muncea mai putin (localurile se inchideau la orele 22:00) decat alti meseriasi si castigau mai bine. Seful de local continua sa fie o figura de autoritate absoluta prin puterea investita; fie actiona in raport cu personalul pe parghia „duritatii“, fie pe cea a santajului de tip „sindical“. Angajarea, motivarea si promovarile se faceau selectiv cu preferinta catre prieteni, rude si cei ce faceau diverse favoruri sefului. Oricum, nici sefilor, nici personalului de pe sala, nu le pasa de clienti; era „o slujba la stat“. Singurul efort la servire (personalul „transpira“ la propriu si la figurat) se facea in separeurile unde serveau mese copioase diversilor reprezentanti ai puterii de stat. Pentru clientul de rand se recomanda vigilenta maxima asupra notei de plata, cu risc ridicat de „umflare artificiala“. Ce s-a schimbat in ultimii 25 ani? Am evoluat: restaurantele sunt din nou private, ca la inceput. Clientii s-au plimbat tot mai mult pe „afara“ prin vest si au venit cu exigente crescute, precise, capatate la pranzuri si cine din „lumea civilizata“. Proprietarii, conducatorii si personalul restaurantelor noas­tre s-au „plimbat“ si ei, invatand la inceput din mers, prin mimetism, managementul si operarea de tip nou a localurilor, apoi unii chiar au inceput sa se scoleasca pe-afara. In unele localuri, chiar se vede: lucrurile se desfasoara impecabil, petreci excelent, iti doresti sa mai mergi acolo din nou. In foarte multe locuri insa, lucrurile scartaie undeva: in extrema de jos, personalul te face sa te simti nedorit, in versiuni mai „usoare“ iti arata un respect si interes limitat. In cele „foarte lejere“ comanda se preia tarziu, dupa insistente; se noteaza sau se aduce gresit la masa, nu primesti servetele sau tacamuri complete, ti se promite extraparmezanul dar termini pastele fara sa apara pe masa, ceri nota la trei ospatari, inclusiv la cel ce te-a servit, se promite si nu vine sau vine foarte tarziu, si altele diverse. In cele mai suportabile situatii, totul merge rezonabil, dar per­sonalul care te serveste afiseaza pe tot parcursul o figura plo­uata sau putin „chinuita“. Rezulta oare cele de mai sus din erori de management? Uneori da, restaurantele sunt conduse de persoane ce nu au deloc sau suficienta experienta a proceselor specifice. De cele mai multe ori e insa o problema dintr-o categorie cu alt nume: leadership. Desi s-a progresat mult si pe o scara destul de larga in ce priveste instruirea tehnica a managerilor de restaurant si a personalului din bucatarie si de la servire, tendinta e deocamdata de a opri lucrurile aici, ignorand cel mai adesea atat natura umana a celor ce presteaza serviciile cat si nevoile lor profunde de a fi motivati sa performeze prin mijloace „soft“. Chiar si acolo unde intentiile ar fi bune, tendinta de a conduce modern se loveste de stangacie si nepriceperea in intregime a noii stiinte, a instrumentelor inteligentei emotionale in actiune. Ce li se cere ospatarilor? Sa vedem: Mersul sa fie intr-un ritm vioi, cu pasi marunti, fara insa a alerga sau a se legana; se circula intotdeauna pe partea dreapta, acordandu-se prioritate clientilor si colegilor care transporta diverse obiecte de inventar; pozitia corpului sa fie dreapta, nefortata, usor inclinat inainte… si asa mai departe… Cum sunt acesti oameni stimulati prin viziune, valori si tratament „soft“, sustinator, incurajator, cum primesc de la conducatorii lor inspiratia si dragostea fata de meserie, placerea de a servi? Nu demult, intr-un restaurant al unei retele importante, cu reputatie foarte buna, un ospatar a uitat sau a ignorat pur si simplu sa ne aduca nota, timp de peste 40 minute dupa ce am cerut-o. Cum trebuia sa plecam, am rugat un coleg al lui care trecea pe langa masa noastra sa-i aminteasca. Intamplator, acesta era seful lui. Dupa un „imediat“ indreptat spre noi, seful a disparut in directia zonei destinata personalului. Au trecut 3 minute si ospatarul care ne servise si intaziase cu nota a venit spre masa noastra in graba…cu lacrimi in ochi! Omul si-a cerut scuze si vocea ii tremura puternic de emotie. Evident, primise „o praftura“ puternica „in culise“…Cum ne-am simtit? Ingrozitor, vinovati, jenati; cina noastra in oras se incheia... dramatic. Proprietarii si managerii de restaurante se plang adesea, pe buna dreptate, ca nu gasesc personal sau ca acesta sta putin si apoi pleaca, de regula la munca in strainatate. Oamenii nu par sa fie stabili, nici seriosi. Apoi vor bani mai multi, pe job-uri in vest. Sa fie acestea singurele probleme? In intamplarea descrisa mai sus a fost prezent un manager, fara indoiala unul proecupat de performanta. Ceea ce a lipsit insa, a fost un leader. Un conducator are inteligenta emotionala si stie sa gestioneze situatia intr-un mod uman; sa nu puna in pericol demnitatea angajatilor si buna dispozitie a clientilor. Sa mobilizeze angajatul pentru viitor fara „sa-l calce in picioare“ azi. Stim ca leaderii nu se nasc, ci se formeaza. Pentru restaurantele romanesti, intr-o societate romana moderna, avem nevoie de o scoala a leaderilor. Nu trebuie sa ne rusinam daca nu avem o traditie in acest sens; sunt multi manageri care instinctiv, prin autoeducatie sau copiere de modele sanatoase de afara, practica un leadership autentic. Avem talent real si pasiune pentru exclenta, in randul managerilor de res­taurant, dar industria se va ridica la standardele internationale doar cand leadershipul va deveni norma. Adrian Barbu | adrian.barbu@theconsultants.ro sursa

Acesta este un text despre înghețată, iar asta cere, înainte de orice altceva, niște explicații despre mine: - Una din primele mele amintiri e de la vârsta de 3 ani, când ai mei au avut de prin iunie până în septembrie un stand cu înghețată la Costinești. Nu îmi amintesc să fi mâncat altceva în perioada respectivă iar vara aia rămâne încă, una din cele cele mai frumoase din viața mea. - In vacantă dintre clasa a V-a și a VI-a am fost într-o excursie în Italia. “Jurnalul adolescentului gurmand” ar fi trebuit să se cheme însemnările mele de călătorie căci, doișpe ani având, citez: “In Verona am mâncat cea mai incredibilă înghețată din lume. Era de vanilie intensă, cu bucăți întregi de ciocolată, de mari dimensiuni”. - Intr-a XI-a, momentul în care mi-am dat seama că și eu eram îndrăgostită de băiatul care mă plăcea, a fost când mi-a adus, pentru spor la învățat înainte de o teză, o cutie mare de înghețată cu nuci caramelizate. - Prin 2008 în Constanța circula un ice cream truck exact ca-n filmele americane. Stiam că a venit pentru că se auzea un cântecel în tot cartierul. Cu banii deja pregătiți, mă instalam cuminte, la cei 1,78m ai mei, alături de restul copiilor de 6-12 ani, la coadă la tejgheaua pe patru roți. - Exact ca în serialul Friends și alte câteva zeci de filme, și eu pic în clișeul “suferit din dragoste cu un kilogram de înghețată de ciocolată în brațe”. Cu alte cuvinte, “inghețata” nu este un subiect pe care să-l tratez cu superficialitate. Inghețata e unul din alimentele principale, lângă pâine, legume și carne. Pardon, înghețata stă la baza piramidei lui Maslow, lângă apă, respirație și adăpost. Am aproape 26 ani, sunt purtătoare de ruj roz și fericită să fac parte din publicul target al “Cremeria Emilia”. Vorbesc despre un business care a știut de la bun început că vinde un produs emoțional, unui segment de piață clar: 70% din clienți sunt femei între 25 și 34 de ani, cu putere de cumpărare, gusturi educate și educabile, cu putere de decizie și influență asupra copiilor, soților, iubiților, colegilor de multinațională. “ Emilia ” este oricum o afacere care nu lasă lucrurile în voia întâmplării, care știa de la bun început că în următorii unu-doi ani se va extinde cu încă nouă locuri în țară, din care trei în București, apoi Mamaia, Cluj. Ce nu bănuia nimeni la începutul acestui an, era succesul imens pe care urmă să-l aibă acest business deschis în plin februarie 2015. Din deloc scurta-mi introducere, cred că am făcut limpede obsesia mea pentru dulcele rece; evident, am fost acolo la inaugurare, intrigată de curajul unora de a începe să vândă înghețată iarna. Imi amintesc coada lungă – prima porție fiind din partea casei, atmosfera de sărbătoare, italiana gălăgioasă cu care am fost întâmpinată, “chiuveta” din care curgea permanent elixirul fericirii – ciocolată. Mai țin minte că fetele cu uniforme alb-crem zâmbeau autentic și servirea a fost o experiență în șine, așteptarea sporind plăcerea finală de a te vedea cu un cornet greoi în mână. Porția se vinde la “gust”, pozitionandu-se undeva între cupă perfect sferică și înghețată turcească, nu standard încât să pară industrială ci perfect dezordonată încât să transmită clar mesajul de produs artizanal. Am încercat atunci ciocolată, biscottino, pistacchio și nocciola, ultimele două devenind în ultimele zece luni cele mai bine vândute gusturi Emilia. Nici prea congelată încât să formeze cristale, nici prea topită încât să aibă altceva decât textură perfect cremoasă, nici prea multe opțiuni încât să mă inducă în eroare, nici prea puține încât să-i suspectezi de lipsă de imaginație. Dar mai ales, la 7 lei “gustul” nici măcar prea scumpă. Astea au fost concluziile din februarie, strict legat de înghețată, explicate și justificate recent de Alexandru Sautner, proprietar: înghețata se face acolo, o dată la șase ore, se folosește materie primă de cea mai bună calitate, după rețete italiene, reproducând arome reprezentative țării lui Monica Bellucci. Pe lângă acest produs, excelent dar clasic, Cremeria Emilia m-a introdus într-o lume a unor deserturi total necunoscute pentru mine. Pe lângă înghețată, oferta include eclere, millefoglie și alte câteva prăjituri de cofetărie obișnuite, opțiuni prietenoase pentru neiubitorii de gelato (care or fi ăia) dar și două categorii noi: tazza (18lei) și bicchierino (10lei). Diferența între cele două este de cantitate, tazza ocupând o cană, bicchierino – un mic pahar, și de conținut: prima este cu semifreddo, a doua cu înghețată. Ce au în comun este combinația 100% năucitoare de înghețată/semifreddo după caz, cu siropuri, toppinguri, fructe, migdale, blaturi, crocant, bomboane, în variante noi și în același timp atât de familiare papilelor gustative. M-am înnebunit după tazza Emilia și cu această amintire proaspătă, de câteva zile e prima alegere de desert; în ciuda faptului că e sfârșit de noiembrie și a doua zi în care se aprinde beculețul fulg-de-nea al mașinii, indicator al gerului iminent. Chiar și înghețata este sezonieră, și pentru că frigul nu te mai îmbie la sorbet-uri, înghețate cu lămâie și fructe cum o făcea în august, Emilia propune gusturi și combinații noi: ciocolata cu portocale, tartufo cu fondant, cereale, cremă de lapte, ricotta cu smochine caramelate (știu că deja te încalți), și bineînțeles, ciocolata în toată voluptatea formelor ei. Cremeria Emilia este din februarie pe strada Franceză 38-42 în Centrul Vechi ( cladire noua si sigura, terminata in anul 2014 ) și de la jumătatea lui octombrie și în Băneasa Shopping City, satisfăcând nevoia de decadență dulce a bucureștenilor din două zone geografice și de business importante. Noua locantă se bucură de un success la fel de mare și e lesne de înțeles de ce. Oferă un produs clasic, ușor de identificat, cu o mare rezonanță în copilărie, cu un loc bine fixat în mentalitatea colectivă ca mâncare cu un element ludic major. Pe lângă toate aceste piese cheie ale unui puzzle complex, Cremeria Emilia duce lucrurile la un nou nivel prin calitate, constanță, diversitate, accesabilitate. In loc de P.S., scurt anunț publicitar: de luni până vineri între 15 și 17 Cremeria Emilia are Happy Hour – două ore în care la vita e bella pentru că de 7 lei primești două gusturi în loc de unul.

Peste 60% dintre operatorii de hoteluri şi restaurante nu au avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), iar fixarea datei limită la 1 ianuarie 2016 pentru obţinerea acestuia va bloca total activitatea hotelurilor, restaurantelor şi barurilor, a declarat, luni, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România - HORA, Dragoş Petrescu, într-o conferinţă de presă. 'Organizaţia HORA recomandă ca toate unităţile de alimentaţie să se conformeze imediat la legislaţia privind siguranţa în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea. Cerem, în egală măsură, organismelor competente perfecţionarea responsabilă a normativului ISU, astfel încât el să fie actualizat conform cerinţelor şi necesităţilor actuale, care să-l facă aplicabil, punând pe primul loc siguranţa cetăţenilor', a precizat Dragoş Petrescu. HORA propune ca pentru aceia care au depus deja dosarele spre avizare la ISU să se acorde un termen de şase luni pentru obţinerea avizului respectiv, fără a fi suspendată activitatea celor care l-au solictat. 'Mediul de afaceri din România se află într-un moment foarte important şi din păcate de câte ori se întâmplă ceva este acuzat. După drama întâmplată acum două săptămâni am constatat că avem nevoie de alt mod de comunicare. De o nouă abordare cu instituţiile statului. Şi noi şi instituţiile statului trăim în România, nu putem vorbi de două lumi diferite. Sunt multe legi care nu se pot pune în aplicare. Nu mai vrem să continuăm pe ideea că lasă, merge şi aşa, dar avem nevoie de consiliere din partea autorităţilor', a precizat, la rândul său, Mohammad Murad, preşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). În prezent, conform reprezentanţilor FPTR, peste 80% dintre hotelurile din România sunt sigure din punct de vedere al normelor ISU. 'Dorim să respectăm legea în totalitate. Dar înainte de asta trebuie să fim de acord cu ea pentru că nici cei din instituţiile statului nu cunosc legea. Personal cunosc angajaţi de la ISU care au rude, fraţi, membrii din familie care au restaurante şi care nu au avizul ISU. Dorim să intrăm în discuţii directe cu aceste instituţii abilitate astfel încât să găsim cele mai bune soluţii fără să fim acuzaţi de rea-credinţă. Cerem să avem un interval de maxim şase luni să ne punem la punct, dar asta nu înseamnă că nu trebuie schimbată şi legea', a mai spus Mohammad Murad. În industria ospitalităţii lucrează, la nivel naţional, conform datelor HORA, aproximativ 25.000 de de societăţi (hoteluri, baruri, restaurante, cluburi) care au un total de 600.000 de angajaţi. ,,Avem nevoie ca statul să fie şi consultantul mediului de afaceri. În toate actele normative există termenul de îndrumare şi control. În România nu se face îndrumare. Se face direct controlul şi ne îndrumă direct către puşcărie. Este nevoie de un mediu de afaceri curat. Noi cerem doar normalitate', a subliniat Mohammad Murad. Conform FPTR, 99% dintre firmele care au probleme cu ISU sunt firme româneşti, nu companii multinaţionale deoarece în cadrul acestora din urmă există o altă cultură. În prezent, în România 93% din firmele mici au o durată medie de viaţă de 18 luni. Comunicat de presa FTPR FPTR si HORA face un apel catre toti operatorii HORECA sa se conformeze de urgenta legilor in vigoare Federatia Patronatelor din turismul Romanesc – FPTR – alaturi de Organizatia Patronala a Hotelurilor si Restaurantelor din Romania – HORA – recomanda cu tarie ca unitatile de alimentatie sa se conformeze imediat la legile privind siguranta in locatii Obligativitatea obtinerii avizelor ISU pana la 1 ianuarie 2016 risca sa blocheze activitatea operatorilor HORECA; FPTR impreuna cu HORA propune ca pentru cei care au depus deja dosarele spre avizare la ISU sa se acorde un termen de 6 luni pentru a obtinrea avizului respectiv, fara a le fi suspendata activitatea FPTR si HORA solicita organismelor competente perfectionarea responsabila a normativului ISU, astfel incat el sa fie actualizat conform cerintelor si necesitatilor actuale, care sa-l faca aplicabil, punand pe primul loc siguranta cetatenilor FPTR si HORA militeaza activ pentru cresterea sigurantei in toate unitatile de alimentatie publica si sustine eforturile autoritatilor orientate in directia prevenirii aparitiei situatiilor de risc. Organizatia noastra face apel catre toti operatorii din domeniu pentru conformarea imediata la lege fara exceptie, in vederea protejarii sigurantei cetateanului si eliminarii oricaror factori care ar putea pune in pericol consumatorii. In acelasi timp, insa, FPTR si HORA cere factorilor competenti responsabilitate in luarea deciziilor care pot afecta grav unul dintre cele mai importante sectoare economice ale Romaniei. In acest sens, HORA solicita acordarea unui termen de sase luni de la data depunerii de catre operator a documentatiei spre avizare, timp in care acesta sa poata functiona in continuare. Operatorul care doreste obtinerea avizului ISU trebuie sa respecte urmatorii pasi: - Angajarea unui expert in prevenirea situatiilor de urgenta acreditat de ISU; - Intocmirea documentatiei ISU si a scenariului la foc; - Executarea lucrarilor conform celor de mai sus; - Depunerea la ISU a documentatiei privind conformarea. FPTR si HORA propune ca operatorului sa i se permita desfasurarea activitatii (eventual in baza unei autorizatii provizorii) pana la obtinerea avizului ISU daca respecta pasii de mai sus, dovedind ca a consimtit la actiuni concrete si de buna credinta pentru conformarea la normele legii. De asemenea, FPTR si HORA solicita ca operatorii care au depus deja documentatia la ISU si se afla in asteptarea raspunsului din partea acestei institutii sa poata functiona in continuare pana la primirea avizului mai sus mentionat. FPTR si HORA subliniaza ca termenul de conformare de sase luni trebuie sa fie acordat doar acelor operatori care respecta pasii de mai sus si care depun dosarul corect intocmit in vederea avizarii de catre ISU. FPTR si HORA inainteaza aceasta propunere tinand cont de durata necesara analizei dosarului, ingreunata de numarul limitat de specialisti in domeniul prevenirii aparitiei riscurilor disponibili in acest moment si de numarul mare de solicitari care vor veni in perioada urmatoare. In paralel, FPTR si HORA solicita perfectionarea de urgenta a legislatiei privind prevenirea riscurilor in locatiile de alimentatie publica in conformitate cu normele europene. Organizatia noastra considera oportuna si absolut necesara crearea unui grup de lucru comun din care sa faca parte reprezentanti ai autoritatilor, ai mediului privat si consultanti de specialitate care sa actioneze impreuna pentru gasirea celor mai bune solutii in aceasta chestiune si actualizarea legislatiei. FPTR si HORA sustine conformarea imediata a tuturor operatorilor economici la noile prevederi legale, insa face un apel pentru aplicarea coerenta a oricaror masuri, in asa fel incat sa se previna blocarea activitatii acestui sector economic. In industria ospitalitatii la nivel national activeaza un numar de aproximativ 25.000 de societati (hoteluri, restaurante, baruri, cluburi etc), care au un total de 600.000 de angajati. Acestora li se adauga companiile conexe din domeniu - producatori, importatori, furnizori de servicii etc. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, numarul de salariati din economie este de 4,4 milioane de persoane, dintre care 1,1 milioane lucreaza in institutiile de stat. Sursa

Cel mai delicios festival, BurgerFest, a avut loc intre 22 si 24 mai, la Verde Stop din Bucuresti. Pragul festivalului a fost trecut de peste 10.000 de persoane, in cele trei zile, care au consumat aproximativ 14.000 de burgeri. Au avut loc 4 concerte cu Golan, Coma, Niste Baieti si ROA, doua concursuri pentru cel mai bun burger - unul de amatori si unul de profesionisti. La festival au participat noua restaurante, carora se adauga diverse tipuri de bar, de la wine bar, la cocktail bar. Dorim sa multumim restaurantelor participante, si sa ii felicitam pentru organizarea prompta si pentru curajul de a se implica in acest proiect. In egala masura, dorim sa multumim si celor peste 20 de locatii, pub-uri, resturante sau bucatarii mobile care si-au exprimat interesul de a participa, dar care, in final, din vari motive, nu ne-au onorat cu prezenta. Stim ca este greu sa operezi in hatisul birocratic autohton, pentru a fi perfect aliniat cu normele legale, in conditile in care termenele de rezolvare a oricarei cereri sunt foarte mari si descurajant de consumatoare de timp si resurse. Multe locatii s-au confruntat cu probleme legate de personal, astfel incat sa opereze eficient atat propriile locatii cat si cea din cadrul Burgerfest, si cu atat mai mult apreciem efortul celor care au reusit sa participe. Si intelegem, cu siguranta, ca unele locatii au fost obligate sa renunte pentru ca trebuiau sa se ocupe in bune conditii de evenimente, petreceri sau servicii de catering contractate in prealabil, caz in care participarea la BurgerFest le-ar fi creat probleme de personal, capacitate de productie sau chiar de fluxuri financiare. In incinta festivalului au fost amenajate un food court, un lounge, spatii recreationale cu fussball, tir, tenis de masa sau badminton si un spatiu dedicat copiilor, realizat cu sprijinul Asociatiei Ajungem Mari. La realizarea festivalului a lucrat o echipa de productie de aproximativ 60 de persoane. Interesul publicului pentru festival a depasit asteptarile organizatorilor, restaurantelor si furnizorilor acestora care pe aceasta cale doresc sa multumeasca celor care au inteles ca un burger gourmet nu este un produs de fast food, iar prepararea lui poate dura mai mult. Toate restaurantele prezente la acest eveniment au depus eforturi considerabile pentru a se asigura ca publicul are parte de burgeri preparati cu ingrediente proaspete si sanatoase. In fiecare dintre cele trei zile de festival, angajatii si furnizorii tuturor celor noua restaurante au muncit pana la orele diminetii cu gandul la miile de oameni care le-au vizitat standurile. In ceea ce priveste competitia pentru cel mai bun burger, la capitolul amatori, iata castigatorii: Locul 1 - Cezar Stanislau Locul 2 - Ovidiu Vasile Locul 3 - Maximilian That Juriul a fost format din reprezentanti ai restaurantelor participante la festival, iar burgerul lui Cezar Stanislau va putea fi degustat, timp de o saptamana, la restaurantul Ludic (Strada Aaron Florian 3A). Le multumim tuturor celor care au participat la competitia de amatori, si in acest caz in numar mai mare decat estimarile noastre, si ii asteptam si la editia viitoare! Juriul format din Chef Foa , Chef Nico Lontras si Marius Tudosiei a decis care este cel mai bun burger prezentat de restaurantele participante, anume Burger Bar (Bucuresti), Burger Box (Bucuresti), Burger Van (Bucuresti), Bistro de l'Arte (Brasov), Grand Combo (Bucuresti), Ludic (Bucuresti), Modelier (Bucuresti), Old Brick Pub (Bucuresti), Sky Bar (Bucuresti). Va prezentam mai jos lista celor mai buni burgeri de la BurgerFest: Locul 1 - Bistro de l'Arte Locul 2 - SkyBar Dorobanti Locul 3 - MODELiER Multumim inca o data tuturor restaurantelor participante! Organizatorii multumesc in primul rand publicului, pentru participare si tuturor persoanelor implicate in realizarea nebuniei burgerilor. Ne vedem la editia urmatoare! BurgerFest a fost un eveniment sustinut de Ciuc si organizat de Live Pro si Mixtopia.ro , cu sprijinul Hellmann's si Algida . Facebook: www.facebook.com/BurgerFestival Parteneri media: Adevarul.ro, Adevarulfinanciar.ro, Mixtopia.ro, Bestmusic.ro, Cinemagia.ro, Eva.ro, Gustos.ro, 220.ro, Music Channel, eCuisine.ro, Cosmopolitan.ro, Femeia.ro, Orasulm.eu, Sub25.ro, Urban.ro, Urbology.ro, 9am.ro, ziarulring.ro, anyplace.ro, urbankid.ro, trilulilu.ro, feeder.ro, Restograf.ro, getlokal.ro, IQads.ro sursa

Acuzat de procurorii DNA de luare de mită de peste 2 milioane de EURO la care se adaugă o sumedenie de alte infracțiuni, Darius Vâlcov a emis în acest an Ordinul 218 , o dispoziție dată din biroul său de la minister. Darius Vâlcov a pus ochii pe bacșișurile ospătarilor dar nereglementând această practică uzitată și în țările democrate. Astfel, ordinul nu prevede cum ar trebui declarată șpaga ospătarilor. Schimbarea legislației antifraudă pune mari probleme patronilor de restaurante din România. Angajații speriați fug după clienți spre ieșire rugându-i să ia bonul fiscal pentru că altfel vine „antifrauda” și închide restaurantul iar ei rămân șomeri. Începând cu 1 martie 2015, au sporit mult puterile DGAF, excesiv chiar, potrivit mediului de afaceri. În ultimele zece zile, inspectorii Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală (DGAF) au semănat panica printre comercianţi şi patronii de restaurante. Aceștia descind în timpul programului cu clienţii, verifică registrele, sumele din casele de marcat şi pe cele aflate asupra angajaţilor, decid pe loc confiscarea banilor, suspendarea activităţii, sigilarea unităţii și afişarea pe toate uşile de acces a anunţului „Activitate suspendată de Antifraudă ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale”. Inspectorii Antifraudă vin fără însemne sau uniformă și cumpără ceva. Dau banii, iau produsul și dau să plece. Dacă vânzătorul nu rupe bonul fiscal, deși l-a bătut pe casa de marcat, sau, mai grav nu-l dă „clientului”, activitatea unității respective va fi suspendată. Dacă în casa de marcat sau asupra angajaților se găsesc bani în plus, de exemplu bacșișul (șpaga) lăsat de clienți, activitatea va fi suspendată. Evident că inspectorii DGAF nu fac altceva decât să pună în aplicare legislaţia, respectiv Ordinul 218 emis de infractorul Vâlcov care ar fi vrut ca doar el să poată încasa bacșișuri. Acum și inspectorii ANAF ce să facă? Să nu aplice legea și să meargă la închisoare? Antifrauda a închis, în mai puţin de două săptămâni, activitatea a zeci de magazine, restaurante, case de schimb valutar pentru nereguli privind casele de marcat, conform prevederilor din Ordinul 218/2015 care se aplică din martie. Pe 15 martie a fost demarată o campanie în toată țara. Ca să nu fie suspendată activitatea bacşişul ar trebui înregistrat în casa de marcat ca serviciu prestat de unitate şi să se plătească TVA aferentă. Dar cum se poate face asta? Să întrebi clientul când îți cere nota: „ce procent doriți să lăsați bacșiș ca să-l figurez pe notă?”. Probabil că Vâlcov nu a plătit vreodată o notă de plată la restaurant de a putut emite un asemenea ordin. Mai există posibilitatea ca bacșișul să fie declarat ca venit al angajatului, aşa cum se întâmplă în alte ţări. Dar asta se poate face abia la sfârșitul lunii și atunci nu bați pe casa de marcat suma și tot ai plus la control. Admitem și varianta ca Vâlcov să nu fi fost rău intenționat, ci doar un idiot cu drept de semnătură care a decis ca suspendarea/sigilarea activităţii este dispusă dacă nu sunt corect utilizate aparatele de marcat electronice fiscale, nu sunt emise bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, nu sunt emise bonuri cu valoare reală, nu sunt întocmite documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat. Firmele sancționate au dreptul să facă plângere în termen de 15 zile. Dar, conform noilor prevederi, plângerea nu mai suspendă executarea sancţiunilor dispuse, iar ruperea sigiliului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de până la un an. Până se pronunță o instanță, marfa va fi fost deja stricată de mult, angajații puși pe liber și clienții pierduți. Restaurantele și barurile se vor transforma în autoserviri ca să nu se mai lege la cap cu bacșișurile angajaților. Știm că pe Vâlcov nu-l mai interesează având în vedere că va înfunda pușcăria peste 20 ani pentru că cel puțin una dintre fapte e comisă după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, ceea ce îi va aduce un spor de pedeapsă consistent. sursa foto sursa

Aseară am avut parte de una din cele mai confuze experiențe culinare din scurta dar concentrata mea viață de “foodie”. Am ridicat sprânceana cum îmi imaginez că și Caragiale ar fi făcut-o în contextul dat, am zâmbit tâmp de încântare, am învățat în două ore mai mult decât în luna dinainte de BAC, am simțit entuziasmul și emoțiile unor oameni pasionați care își etalează în fața ochilor critici munca intensă de câteva luni. Totul pentru că am avut inspirația să răspund invitației în casa scriitorului mai sus menționat: “ Chef Nico Lontras și Chef Johnny Şuşală semnează noul meniu al Octopus Contemporary Mediterranean Restaurant ”. Nu știu de alții dar eu nu aveam o noțiune foarte clară și bazată pe experiență despre ce înseamnă “fine dining”, iar motivul principal al acestei lacune din cultura mea gastronomică este istoria românească foarte scurtă în acest domeniu. Așadar, ca în orice situație de viață, am apelat la cel mai bun prieten al omului; Google, nu Patrocle. Internetul oferă o multitudine de definiții pentru “fine dining”, de la cele mai matematice la cele mai romanțate. Despre prima categorie, poate un articol-ghid în viitor dar din categoria de definiții romanțate, mi-a plăcut formularea “O cină perfectă în doi: eu și un bucătar bun.” In cazul de față a fost un trio-fantezie-foodporn cu preparate spectaculoase. Căci dacă orice altceva poate fi dezbătut, mâncarea rezultată din colaborarea Chef Şuşală și Chef Lontras, ar fi la fel de delicioasă și frumoasă atât într-o bodegă dintr-o parcare de tiruri cât și în Versailles. Am început cina cu două amuse bouche, un iaurt cu trufe și o spumă de conopidă cu chorizo și trufe care ne-a lăsat muți vreme de câteva minute. Alaiul de bucate a continuat, fără variații de calitate, standardul rămânând cel mai ridicat în ceea ce privește gusturile, texturile, plating-ul, calitatea materiei prime: - Smoked fish platter (ton, gravadlax, peste spade, somon fume, aioli, wasabi, chimichuri, pudra de măsline, pudra din ulei de măsline) - Foie gras with miso sauce (ficat de rată, sos miso, mango și muguri de ghimbir) - Mackerel fillets (file de macrou, piure de ardei roșu, mazăre, baby morcovi, emulsie de lămâie, pudra de măsline negre) - Lamb chops (cotlet de miel, piure de mazăre, pudra din cartof mov, sfeclă roșie, sos de miel) - Chocolate trio - Viscri, Taste of the Forest (cremă de fistic, foiță de aur, macaron, bomboane cu trufe și migdale, pământ de ciocolată, fructe de pădure) Au fost servite alături de vinuri de la Crama Oprișor, atent selectate din noul meniu à la carte, cu intenția clară de a scoate în evidență calitatea materiei prime, Octopus Contemporary Mediteranean Restaurant fiind propriul furnizor de fucte de mare și pește. O experiență culinara unică în momentul ăsta în București, pe care sperăm s-o repetăm și îmbogățim, în scopul altruist al unui nou articol, desigur, cât de curând. Ala Dumitrache

Selgros Cash&Carry România, împreună cu Chef Cezar Munteanu , continuă pentru cel de-al 4-lea an consecutiv programul de educație alimentară “Sănătatea începe în farfurie”. Misiunea declarată a programului este de a cultiva o atitudine pozitivă faţă de nutriţie, care să se dezvolte odată cu creșterea copiilor. Elevii din clasele I-IV incluşi în program vor urma lecţii împreună cu Chef Cezar Munteanu, care le va prezenta cele mai importante fructe și legume pe baza beneficiilor pentru sănătate, transformându-le în supereroi. Anul trecut, peste 9500 de copii din 57 de școli au participat în programul Sănătatea începe din farfurie. În 2015, proiectul Selgros vizează şcoli din Bucureşti, Braşov, Iaşi, Târgu Mureş, Oradea, Cluj, Ploieşti, Timişoara, Craiova, Bacău, Galaţi, Brăila, Arad, Suceava şi Constanţa. „Ne bucurăm să începem din nou caravana „Sănătatea începe din farfurie” și să învățăm copiii să se hrănească sănătos și să înțeleagă beneficiile legumelor și fructelor pentru o dezvoltare corectă a minții și a trupului. În acest an, Marele Premiu va consta într-o tabără în care copiii vor învăța să gătească, să decoreze brioșe, să intre în tainele teatrului și să participe la numeroase alte activități educative. Misiunea acestui proiect și a companiei SELGROS este de a contribui, alături de părinți, la educația copiilor în spiritul unui stil de viață sănătos, așa încât aceștia să crească mari, frumoși și sănătoși”, a declarat Daniela Sima, Marketing Manager Selgros Cash&Carry România. „Anul trecut am întâlnit peste 5000 de copii entuziaşti şi curioşi, care au descoperit în fructe şi legume nişte prieteni de încredere. Iar acum, pornim din nou la drum în toată țara pentru a întâlni și a cunoaște şi alţi copii isteţi şi curioşi, dornici să învețe ce se ascunde în spatele legumelor și fructelor. Cei mici nu sunt în general mari fani ai fructelor şi legumelor sau sunt foarte selectivi, principala barieră fiind gustul. Prin combinaţii de alimente şi tehnici de gătire, unele poate necunoscute părinţilor, reinventăm sau dăm mai mult gust legumelor şi fructelor, făcându-le astfel mai prezente în mesele zilnice ale celor mici. Educaţia copiilor prin joacă şi sprijinirea părinţilor cu informaţii şi sfaturi practice de gătit sunt elemente esenţiale ale evoluţiei spre o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă. Alături de Selgros şi Asociaţia Chef Cezar continui eforturile începute acum patru ani, de a-i împrieteni pe cei mici cu fructele şi legumele şi de a le oferi o nutriţie sănătoasă, ţinând cont în acelaşi timp şi de preferinţele lor”, a declarat Chef Cezar Munteanu , partener fondator al programului „Sănătatea începe din farfurie”, Chef Rotisseurs du Bailliage de Roumanie şi fondator al „Asociaţiei Chef Cezar pentru un stil de viaţă sănătos”. sursa

Inspectoratul pentru Situații de Urgență este suprasolicitat din cauza miilor de cereri pentru autorizație și de reclamații depuse de către firmele care nu mai au voie să funcționeze în lipsa autorizației de securitate la incendiu, reglementată mult mai strict de către Guvern după incendiul din clubul Colectiv, astfel că mulți întreprinzători ale căror autorizații expiră în următoarele zile nu își mai pot reînnoi documentele, riscând eliminarea de pe piață, conform organizației patronale a hotelurilor și restaurantelor. În luna noiembrie, în prima ședință după tragedia din clubul Colectiv, în care au decedat 26 de persoane, ulterior bilanțul crescând, până astăzi, la 63 de decese, Guvernul a adoptat o hotărâre care, printre altele oprește funcționarea construcțiilor sau amenajărilor fără autorizație de securitate la incendiu, până la obținerea acestui document. Tot atunci, Guvernul a decis că barurile, cluburile, restaurantele, magazinele, cinematografele, teatrele, expozițiile culturale, dar și unitățile din turism, în suprafață mai mare de 200 metri pătrați, vor fi închise dacă numărul de clienți din interior, pentru care a fost acordată autorizația de securitate la incendiu, este depășit cu peste 10%, iar o cale de evacuare a fost anterior desființată. Conform organizației patronale, după emiterea acestei hotărâri de guvern, firmele din domeniu au primit somații repetate, prin care le sunt solicitate numeroase avize, autorizații și expertize tehnice ale clădirilor, inclusiv prezentarea autorizațiilor ISU, ca o condiție pentru eliberarea/prelungirea autorizațiilor de funcționare începând cu 1 ianuarie 2016. Efectul acestor somații a fost, potrivit sursei citate, depunerea de către mii de firme a cererilor de autorizație sau a reclamațiilor, care au blocat activitatea ISU și fac imposibilă eliberarea noilor documente până la 1 ianuarie. Președintele organizației, Dragoș Petrescu , arată că ISU este în prezent suprasolicitat de către cererile firmelor ale căror autorizații expiră la sfârșitul lunii decembrie 2015, ajungându-se în imposibilitatea ca aceste autorizații să fie eliberate în timp util. În consecință, organizația cere ca Inspectoratul să primească resursele umane și financiare necesare pentru a putea face față noilor cerințe administrative, iar Guvernul să lase firmelor o perioadă de un an pentru a se conforma noilor obligații legale de autorizare. În caz contrar, susține patronatul, mii de firme vor fi eliminate de pe piață și vor "trage obloanele" de la 1 ianuarie 2016, iar 200.000 locuri de muncă vor dispărea imediat după sărbători. sursa

Desi activitatea de consultanta in horeca este inca la inceput, exista din ce in ce mai multa cerere, investitorii intelegand cat de important este sa ai alaturi profesionisti, care ii pot scuti de emotii inutile, chiar de la momentul creionarii afacerii. Iata ce recomanda acesti oameni cu experienta in horeca in deschiderea sau gestionarea unei locatii. Dintre investitorii in foodservice care apeleaza la un consultant, fac parte, din pacate, si cei care cred ca un consultant trebuie sa le rezolve toate problemele, fara buget de promovare, fara buget de salarii si, uneori, fara autori­zatii legale. Deschiderea de care dau dovada este limitata, iar cand aceasta exista, sunt extrem de rezervati la onorariul solicitat de consul­tant. Dar, asa cum men­tionam, sunt insa si operatori in horeca romaneasca care inteleg sa apeleze la serviciile unui consultant, daca nu vor sa fie sanctionati constant pentru nereguli de catre inspectori, care inteleg ca serviciile de consultanta sunt necesare si sunt gata sa le plateasca, si care inteleg, de asemenea, ca succesul unui restaurant este dat de consec­ven­ta lor, ca si proprietari, a echipei, dar si a consultantului. Sunt situatii in care expertiza consul­tantului poate salva afacerea. Pasi recomandati de consultant In faza de pre-opening a unei afaceri horeca este nevoie, in opinia unor consultanti in domeniu, de un studiu de fezabilitate aprofundat, de identificarea clientului/pietei tinta, elaborarea documentatiei necesare functionarii sistemului, conform standardului de referinta, dezvoltarea si implementarea conceptului, dezvoltarea unei strategii pe termen scurt/meniu/lung, bugetarea corecta a costurilor/veniturilor previzionate, construirea unei echipe operationale tinand cont de parametrii business-ului, dar si de sinergia si compatibilitatea acestora, de intocmirea retetelor si implementarea lor cu toti membrii echipei, negocieri cu furnizorii de materii prime, dezvoltarea si planificarea unei strategii de comunicare, dezvoltarea/implementarea standardelor operationale/administrative/de cost, comunicare si HR. Post - opening, este necesara promovarea de calitate pe cat mai multe canale de comunicare, pachete special create pentru evenimente corporate si private, in vederea atragerii unui numar cat mai mare de potentiali oaspeti in unitate, controlul calitatii produselor/serviciilor, controlul costurilor, colectarea constanta de feedback de la oaspeti, in vederea calibrarii produsului, audituri frecvente in vederea respectarii stan­dardelor impuse, monito­rizarea rezultatelor. „Ca sa fie corect fata de client, consultantul poate sa faca si rapoarte de progres, pentru patronul sau managerul care ii solicita serviciul consultan­tului poate sa nu fie in local, in tara, sau poate avea si alte afaceri. Daca aceasta activitate este facuta de catre consultant, este important ca aceste rapoarte sa fie si citite! Sunt situatii in care, din pacate, aceste rapoarte sunt ignorate, ori bunul mers al parcursului consultantei poate fi serios afectat“, completeaza Gabriela Berechet, consultant in horeca. Ingineria meniului Unul dintre cei mai importanti pasi ce trebuie facuti in deschiderea unei locatii este alcatuirea meniului. Spre exemplu, in opinia consultan­tilor, un meniu international nu spune nimic, fiind o exprimare generala. Specificul restaurantului este foarte important sa fie definit. Ingineria meniului presupune analiza popularitatii, dar si a profitabilitatii preparatelor din meniu. Softurile de gestiune pe restaurant dau o imagine foarte exacta asupra acestor elemente, decizia de a pastra un preparat in lista sau de a-l inlocui fiind urmarea unei asemenea analize. „ Arhitectura unui meniu trebuie sa fie facuta in baza unor analize atent derivate din studiu de fezabilitate initial. Aceste aspecte trebuie sa tina cont de profilul clientului tinta, localizare, imprejurimi, flux pietonal etc. In functie de cum se construieste oferta de produse, trebuie stiut ca intotdeauna vor exista mai multe grupe de produse care se vor diferentia in mod con­stant prin ritmul de vanzare, profitabilitate, grad de preferinta in randul consumatorului sau, din contra, produse care genereaza stocuri si pierderi “, precizeaza Laurentiu Mata-Tanase , consultant pe segmentul foodservice. Conform acestuia, preparatele pot fi: „ Star “- adica un preparat care este simultan popular si profi­tabil (produse care vor putea ramane in lista fara a suferi modificari de pret sau gramaj); „ Plow horses “ - cal de tractiune - un produs popular, dar care nu aduce un profit corespunzator, adica poate fi pastrat in lista, putandu-i-se majora pretul de vanzare daca este necesar; „ Puzzle “- un produs care, paradoxal, cu toate ca nu este suficient de popular, aduce profit, produs care poate fi pastrat in lista, dar trebuie insistat mai mult pe promo­varea si popularizarea lui; „ Dog “- caine - este un produs care nu este nici popular si nici nu aduce profit. De regula, in urma analizei, se poate decide sa nu se mai pastreze un astfel de preparat in lista si sa se inlocu­iasca cu unul mai profitabil. „ Dupa ce am realizat meniul, pot chiar sa fac un sampling direct in strada, si, astfel, imi dau seama unde sunt. Ajustez gusturi, incep sa pregatesc totul pentru con­frun­tarea directa. Strategia de marketing este ceea ce imi desa­varseste creatia. De aceea, o firma de consultanta te poate sprijini intr-un mod eficace “, precizeaza Cezar Munteanu, SC Chef Cezar Munteanu Consulting . Food pairing Desi in ultimii ani s-a dezvoltat profesia de somelier, nu sunt multe restaurante care ii angajeaza, prin urmare sunt putine locatii care fac propunerea cu bauturile adecvate meniului consumat. Intr-un serviciu a-la-carte, deseori clientul face si optiunile pentru bautura, in functie de cunostintele proprii sau doar dupa gust si buget. Intr-un meniu stabilit, propu­nerea de bauturi cu care se asociaza preparatele servite trebuie sa vina din partea restaurantului si trebuie sa respecte toate gusturile, sa puna in valoare preparatele si sa desavar­seasca evenimentul. „ Suntem intr-o era fantastica, unde atat combinatiile de gus­turi culinare, cat si aromele si senzatiile eonologice trebuie experimentate si povestite. Meniul de bauturi trebuie pastrat intr-o sinergie corecta cu oferta gastronomica. Repre­zentarea vinurilor romanesti in orice meniu este o cerinta aproape normala in conditiile in care acestea asigura aproape 70% din procentul total de van­zari de vinuri. Restul de 30% trebuie impartit corect, in functie de preferintele clientului tinta, intre vinuri din lumea no­ua si lumea veche. Sa nu uitati de un vin (sau doua) licoros. Oferta de spirtoase, adesea, este aproape standard, asa ca ii las pe managerii de locatie sa le adauge in zona alocata “, precizeaza Laurentiu Mata-Tanase . Mentinerea standardelor De regula, consultantul trebuie sa verifice daca standardele implementate de el sunt respectate. Din pacate, sunt multi proprietari de restaurante care nu isi asuma si costul monitorizarii. Si, de cele mai multe ori, socul primelor luni de acomodare/functionare si fluctuatia de personal dilueaza parametrii initiali impusi de catre consultant. Un consultant profesionist, insa, stie sa negocieze si sa previzioneze astfel de lucruri si ofe­ra in pachetul initial si unul de consultanta post-opening, unde supervizeaza constant desfasurarea activitatii. „ Una din etapele la care tin eu foarte mult este auditare post implementare. Daca renunti la aceasta etapa, tu, ca si consultant, poti sa te astepti la orice. Trebuie sa confirm ca se in­tampla acest lucru, imediat dupa implementare, daca nu esti acolo, primele care sunt afectate de acest aspect de indisciplina sunt ingredientele. Ca si consultant ai doua variante: ori te implici in operativ, ca si cum ai fi parte din business, ori ramai la stadiul de recoman­dant, ceea ce nu mi se pare productiv. Dupa plecarea consultan­tului, se mai „umbla“ si la echipamente, personal sau chiar la retete... Intre consultant si restaurant ar trebui sa existe un contract de minim un an, contract care ar trebui sa contina vizite ale consultantului constante in restau­rant. Prezenta consultantului previne aspectele indisciplinare a personalului, precum si respectarea factorilor de calitate “, este de parere Cezar Munteanu . Tendintele culinare In opinia specialistilor in do­me­niu, tendintele culinare in Europa sunt indreptate catre mai mult verde, mai mult organic si productie la vedere. Bucatarul profesionist/vedeta are un cuvant de spus din ce in ce mai mult cand vine vorba de lansarea unor repere culinare. In Romania, se observa o tendinta accentuata in zona de fast-food sanatos, respectiv preferinta restaurantelor care au in meniu burger-ul facut din materie prima corecta. O alta tendinta este cea in directia bucatariei romanesti moderne. „ Ceea ce caracterizeaza azi tendintele culinare ale europe­nilor este preferinta catre preparate create din ingrediente locale, proaspete, „fait-maison“ sau manufacturizate, cu personalitatea bucatariei locale, in gramaje mai mici decat in trecut, si deci si mai accesibile ca pret. Acelasi lucru se observa si in preferintele consumatorilor romani. Social-media a avut si are un cuvant greu de spus in acest sens. Postarile pe Facebook cu preparate din carne compusa, gratie substan­tei numite transglutaminaza, care poate fi folosita pentru a lipi mici parti de carne/ peste/fructe de mare intr-o bu­cata care seamana foarte mult cu o felie compacta de carne. Patch­work, cu alte cuvinte “, precizeaza Gabriela Berechet . Indiferent de tendintele culinare, consultantii in domeniul foodservice sunt de parere ca turismul gastronmic este un segment care va capata amploare in urmatorii ani la nivel mondial. Acest tip de turism nu este nou nici in Romania, initial a fost un produs agroturistic ce punea accentul pe con­sumul de preparate alimentare si bauturi traditionale. Indife­rent de tara, turismul gastronomic promoveaza toate experientele culinare, favorizeaza dezvoltarea economica a comunitatii, precum si schimburile interculturale. Articol - HRB Expert Catalina Matei | catalina.matei@cmgromania.ro

Reprezentanţii lanţului au anunţat extinderea în zone centrale, de maximum interes din capitală, dar şi din ţară, precum şi în principalele mall-uri bucureştene Dacă steakhouse-ul OSHO din Primăverii este, de ceva timp, unul dintre cele mai populare restaurante de profil din zona premium, povestea conceptului Oro Toro by OSHO începea în toamnă, gândit însă de proprietarul rețelei, Giorgos Malideros, ca un brand accesibil; adică: design informal, atmosferă relaxată și prețuri rezonabile (considerabil mai mici comparative cu cele din OSHO Primăverii, n.a.) pentru ca principalul produs din meniu, steak-ul de vită (dar nu numai) să poată fi comandat de cât mai multe categorii de consumatori. (Adriana Popescu) Cu noul concept, managementul lanţului a pariat mai întâi pe zona Centrului Vechi, deschizând în toamnă primul restaurant pe strada Franceză, care deşi, încă în reabilitări, e în mod clar una dintre zonele cu localuri peste media Centrului Vechi (vezi restaurante precum La Bonne Bouche, Divan, Nouvelle Vague şi mai jos, spre strada Tonitza, Meze Taverna şi the Artist). Anul acesta, brand-ul s-a extins în numai câteva luni, în puncte de atracţiecheie din Bucureşti: AFI Palace Cotroceni, Promenada Mall şi Mega Mall. Şi dezvoltarea nu se opreşte aici, proprietarul reţelei vizând noi restaurante in toate mall-urile de interes care vor apărea, dar şi în zone centrale precum Piaţa Romană şi Victoriei şi în alte locuri de trafic intens din Bucureşti și din oraşele mari din ţară. Revenind la conceptul Oro Toro by OSHO , reprezentanții lanțului ne-au explicat în detaliu ce înseamnă acesta, de la meniu şi preţuri, la atmosferă. Se vede clar un concept unitar, bine gândit care a pornit de la analiza preferinţele clienţilor, cu o echipă bună în bucătărie şi o viziune managerială pe termen lung. Meniul restaurantului de pe strada Franceză are ca preparate centrale steak-uri din carne de vită premium, spun reprezentanţii brand-ului, din SUA, Irlanda, Noua Zeelandă, Uruguay, Italia şi Franţa, în cut-uri porţionate de cei trei măcelari ai restaurantului OSHO Primăverii în măcelăria proprie: Delmonico, Ribeye, New York, Porterhouse adică antricot, vrăbioară, muşchi cu vrăbioară. Acestora li se alătură burgerii, printre care şi unul de vită Black Angus, salate, sandwich-uri şi alte preparate specifice de steakhouse, precum și un meniu special pentru copii. Piesele de rezistenţă, spun cei aici, sunt: Ribeye, Black Angus Burger, T-Bone, Beef Fillet şi Lamb Chops (cotletele de miel),iar în curând, vor fi introduse şi alte noutăţi despre care sunt convinşi că vor avea succes. Ca să vă lămuriți de ce spunem steakhouse accesibil, iată câteva exemple de prețuri din restaurantul din Centrul Vechi: o salată costă între 23 si 29 lei, un burger de vită de 370 g. - 27 lei (cu garnitura aferentă de roşii, ceapă, salată, cartofi prăjiţi, maioneză şi ketchup), un steak (muşchi) de 200 g. - 69 lei, T-Bone de 500 g - 98 lei, o tortilla între 26-30 lei, un desert - 18 lei. Savoarea cărnii de vită de calitate nu trebuie să fie un lux, ci un deliciu accesibil tuturor iubitorilor de steak-uri şi burgeri, indiferent de venituri sau zonă, spun reprezentanții Oro Toro by OSHO . Carnea de vită din meniurile restaurantelor OSHO şi Oro Toro by OSHO este maturată, porţionată şi preparată exclusiv in house, în măcelaria proprie din restaurantul OSHO Primăverii. Conceptul Oro Toro by OSHO din Centrul Vechi mai înseamnă şi entertainment de bună calitate: concerte de muzică live, petreceri tematice şi chiar seri de club, astfel ca, în diferite zile ale săptămânii, să existe câte un program artistic care să completeze experienţa culinară (de ex.: miercurea şi joia - concerte de muzica live, cu artişti precum Billy Brown, Story Band, Mihail Gheorghe, Ştefan Stan etc. cu intrare gratuită, iar sâmbăta - Chillax Saturday cu DJ live) Tot în ideea de a face preparatele din carne de vită cât mai accesibile, Oro Toro by OSHO din Centrul Vechi are și o serie de promoţii şi oferte: Meniul zilei cu supă, fel principal și desert - 23 lei (comun la OSHO și Oro Toro by OSHO, realizat de Chef Iosif Ştefănescu); Students Day - în fiecare zi de luni, studenţii care vin cu legitimaţia de student pot cumpara un burger de vită cu cartofi prăjiţi şi un draft de bere de 400 ml la 25 lei; Happy Hour de luni până vineri, 17.00 - 19.00. La o porţie de nachos sau quesadilla, clientul primeşte o bere draft de 200 ml din partea casei. Lista de vinuri are etichete de la crame românești, în special, precum Cramele Halewood, Cramele Recaș, Domeniile Coroanei Segarcea, Jidvei, Lacerta, M1 Crama Atelier, Vinarte, precum și câteva de import precum Morgon les Charmes, Brunello di Montalcino, La Volte dell’Ornellaia, Rioja Iberico Crianza. Prețuri orientative: Nedeea Vinarte - 75 lei, Fetească Neagră Selene Cramele Recaș - 174 lei, Morgon Les Charmes - 125 lei, Le Volte Dell'Ornellaia 2011 - 190 lei. Locaţiile din mall-uri au preţuri şi mai mici: de exemplu, Oro Toro Burger costă 12,9 lei, un sandwich de vită cu ou şi cartofi prajiti 14,9 lei, salata grecească 14,9 lei, salata Caesar cu pui 16,9 lei, iar quesadilla cu pui 18,9 lei. În cifre 300.000 euro - investiţie în restaurantul din Centrul Vechi 150 000 euro - investiţii în restaurantele din mall-uri 78 lei / bon mediu client la Oro Toro by OSHO Centrul Vechi (comparativ cu 150 lei în OSHO Primăverii) 15 lei / bon mediu client în restaurantele din mall-uri Locatiile Oro Toro by OSHO Centrul Vechi - Str. Franceză, nr. 38 - 42, București, tel.: 0744.633.724; e-mail:rezervari@orotoro.ro; Food Court Promenada Mall - Calea Floreasca nr. 246B; Food Court Afi Palace Cotroceni - Bd.V. Milea nr. 4; Food Court Mega Mall - str. Pierre de Coubertin nr. 35, www.orotoro.ro sursa

Multi profesionisti si pasionati de gastronomie au o necunoscuta constanta: cat scade materia prima la curatire si la aplicarea procesului termic. Totodata, proprietarii de localuri HoReCa neavizati, au probleme constante cu rezolvarea misterului cand vine vorba de "lipsa" din gestiune a materiei prime. Asadar, multumita partenerilor nostri de la Chefs Network Romania , va punem la dispozitie un tabel, pe care puteti sa il descarcati si sa il tineti aproape de voi, in bucataria unde va desfasurati activitatea. Click pe imagine pentru a vedea varianta marita!

Club A, Club Fire, City Grill Lipscani, Fratelli Espresso Bar, Teatrul Nottara, cinematografele Patria, Studio și Cinema Pro, agenții ale Băncii Transilvania, Raiffeisen, Bancpost, farmacii Sensiblu sunt doar câteva dintre unitățile comerciale aflate în imobile cu risc seismic ridicat care vor fi scoase din spațiile actuale, potrivit unei legi adoptate deja de parlamentari și trimisă la promulgare. Un cutremur puternic poate produce, în spațiile comerciale din centrul Capitalei, care implică aglomerări de persoane, tragedii mult mai mari decât cea petrecută noaptea trecută în Clubul Colectiv. În imobilele din București cu cel mai ridicat risc de prăbușire la cutremur (gradul I), care prezintă pericol public, funcționează, în prezent, 54 de restaurante, baruri și cluburi, 4 teatre și cinematografe, 7 unități bancare, 5 farmacii, 63 magazine, 4 galerii de artă, 13 clinici medicale și saloane cosmetice, dar și alte instituții, inclusiv o universitate sau un centru de informare turistică. Majoritatea sunt în clădiri vechi cu peste 3 etaje, categorie pentru care legea menționată prevede includerea în programele publice de reabilitare. Multe alte unități comerciale funcționează în imobilele cu grad de risc mai redus, care ar putea fi, de asemenea, afectate de restricțiile legii. Actul normativ consultat de Profit.ro, avizat favorabil și de Guvern, interzice activitățile permanente și/sau temporare în spațiile publice cu altă destinație decât cea de locuință din imobilele cu risc seismic gradul I sau II, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de consolidare a imobilelor. Legea a trecut atât de Senat, cât și de Camera Deputaților, ca for decizional, și mai trebuie doar să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis pentru a deveni aplicabilă anul acesta. Odată intrat actul normativ în vigoare, nu vor mai putea funcționa în imobile cu risc seismic ridicat săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea, indiferent dacă aceste spații sunt rezultatul concepției inițiale a construcției ori al unor amenajări ulterioare. Regula ar urma să fie aplicată pentru toate clădirile cu risc seismic ridicat, până vor finaliza lucrări de consolidare. Imobilele care au minimum 3 etaje peste parter, construite înainte de 1978, pentru care sunt redactate rapoarte de expertiză privind riscul seismic, pot fi incluse în programul național de consolidare, potrivit legii. În prezent, potrivit datelor Primăriei Capitalei, actualizate la 16 octombrie 2015, în București au fost expertizate tehnic și încadrate în clasa cu cel mai mare risc de prăbușire (clasa I de risc seismic care prezintă pericol public) 184 de imobile. Tot în clasa I de risc, dar fără a prezenta pericol public, sunt încadrate alte 183 clădiri. În clasa a II-a de risc intră încă 307 clădiri din Capitală, care pot suferi degradări structurale majore la cutremur, dar este puțin probabil să se prăbușească. Profit.ro vă prezintă lista spațiilor comerciale care funcționează în imobile încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, din București, structurată în funcție de specificul activității, dar și și de regimul de înălțime, în condițiile în care spațiile comerciale din clădirile cu cel puțin trei etaje peste parter (P+3) ar beneficia și de fonduri publice pentru consolidare. BARURI, RESTAURANTE, CLUBURI Imobile care prezintă pericol public cu min. 3 etaje (peste parter) Club A – Str. Blănari nr. 14 – construit 1935, Parter (P) +5 etaje (E) Godot Cafe-Teatre – Str. Blănari nr. 14 - construit 1935, P+5E Trattoria Buongiorno Centrul Istoric, Club True, Tress Fast Food – Str. Franceză nr. 52 – Construit 1934, P+5E+Mansardă (Ma) Club Fire – Str. Gabroveni nr. 12 – Construit 1924, Subsol (S) +P+4E Cafe Bistro New York – Str. George Enescu 21 (Colț cu Mendeleev)- Construit 1932, P+5E+Ma R estaurant Argentin , Str. Blănari nr. 9-13 - la Nr. 9 – Construit 1880, S+P+2E+Pod; la nr. 11 – construit 1947, S+P+8E 55 Jazz, Explorer’s Irish Pub, Quetesh Club - Str. Franceză nr. 9 – Construit 1910, S+P+6E Turabo Cafe - Str Ion Ghica Nr. 3 – Construit 1938, P+8E Restaurant Bocca Lupo – Str. Joseph Lister nr. 1 – Construit 1934, S+P+4E+Ma City Grill - Str. Lipscani nr. 12 – Construit 1898, S+P+4E Berăria Siegfried – Str. Lipscani nr. 29 – 33 – Construit 1934, la nr. 29 S+P+7E ; la nr. 31-33 S+P+4E Fratelli Espresso Bar - Str Nicolae Golescu Nr. 5 – Construit 1938, P+9E Restaurant Izvorul Rece - Piața Pache Protopopescu nr. 11 – Construit 1935, S+P+3E+Ma PUB la Cireșica - Str Schitu Magureanu nr. 3 – Construit 1898, S+P+4E+Ma Taverna Racilor, Le Secret Cafe Bar, Exclusive Grilles &Crepes - Smârdan nr. 18, colț cu Str. Sf. Dumitru - Construit 1940, P+7E Restaurant Nonna Mia, Siciliani, Passage Club - Calea Victoriei nr. 52, Pasajul Englez – Construit 1850, S+P+3E Bistro Atelier - Calea Victoriei nr. 208 – Construit 1940, P+7E+Ma Tex Mex - Calea Victoriei nr. 31 – Construit 1909, S+P+4E A d Hoc Bistro, Omnivore’s Dilema, Cioccogelateria Venchi - Calea Victoriei nr. 214 – Construit 1941, S+P+8E Bistro Y - Calea Griviței nr. 107-109 – Construit 1934, S+P+4E+Ma Emre Baklava - Bdul Magheru nr. 20 – Construit 1946, P+9E Toans - Bdul Magheru nr. 12-14 – Construit 1929, P+7E+9E Hobo”s Eat Point - Calea Victoriei nr. 2-4 - Construit 1928, P+8E Wake Cup cafenea - Str. Nicolae Tonitza nr. 11 – Construit 1940, S+P+8E Botanique (cafenea) – Str. Doamnei nr. 3 – Construit 1885, 1890, S+P+3E+Ma, S+P+4E Imobile care prezintă pericol public cu mai puțin de 3 etaje peste parter La Bonne Bouche, Il Peccato, Trattoria Sicilia – Str. Franceză nr. 30 – Construit 1870, S+P+2E+Ma Brittish Pub, Restaurant Gara Lipscani, Bar Bicicleta - Str. Lipscani Nr. 38 – Construit 1880, S+P+2E Pizza-Cafe 21, Restaurant Saray - Str. Lipscani nr. 21 – Construit 1884, S+P+2E Club Terminus – Str. George Enescu nr. 5 – Construit 1910, P+2E Club Bazaar - strada Covaci nr. 10 – Construit 1890 - S+P+2E Restaurant Adeline - Str. Blănari nr. 9 - Construit 1880, S+P+2E+Pod Restaurant Lacrimi și Sfinți (În consolidare și extindere)– Str. Șepcari nr. 16 – Construit 1900, S+P+1E+Pod Jack's Pub - Lipscani 45 – Construit 1880, S+P+1E+Ma Biutiful; Hot Hirls Night Club - Str. Gabroveni nr. 6-8 – Construit 1890, S+P+1E+Ma Barbero Club&Pub - Str. Lipscani nr. 38 – Construit 1880, S+P+2E sursa articol

Restaurantul Octopus ne-a obisnuit deja cu weekenduri fantastice ca experiente culinare. Dragobetele pica anul acesta miercuri, ceea ce a impus, iar noi gurmanzii nu ne plangem, o extindere a evenimentului gastronomic afiliat: cinci zile de meniu romanesc modern, semnat de Chef Nico Lontras. Bucataria traditionala romaneasca este contestata si de cei mai patrioti romani cu argumentele clasice ca sarmalele-s de la turci, pastrama la fel, pana si mamaliga vine din nordul Italiei nu al Munteniei. Wikipedia da cea mai buna explicatie: “Bucătăria tradițională românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor și obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Ea este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri și tradiții culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu care poporul român a intrat în contact de-a lungul istoriei.” Urmatorul nivel de aprofundare a ceea ce mananca romanii, desi nu ne propunem un tratat pe acest subiect, este gastronomia, adica studiul relatiei intre cultura si alimentatie. Gurmandul absolut are capacitatea de a observa in jurul mancarii toate elementele culturale care compun societatea: teatru, pictura, arhitectura, matematica, chimie, antropologie, istorie. Iar in aceasta zona, e drept, s-a batut mult timp pasul pe loc. E anul 2016 si dupa ce am calatorit, am degustat sushi in Japonia, scoici culese in fata noastra in croaziere pe Mediterana si vita argentiniana, am simtit acut nevoia de a aduce mancarurile autohtone “de la bunica” in prezent. N-as indrazni sa spun imbunatatite caci nimeni nu se atinge de ciorba cu perisoare a maica-mii, ci reinterpretate si modernizate. Ingredientele “din curtea noastra” redevin interesante prin metodele de preparare, alaturari, plating. “Octopus” propune ca de Dragobete si inca patru zile dupa sa ne reapropiem de traditie, intr-una din cele mai sincere forme de iubire pe care le manifesta omul, cea pentru mancare. Meniul creat de Chef Nico Lontras pentru oaspetii Restaurantului Octopus suna ca o poezie de trei strofe si arata ca un tablou expus intr-o galerie moderna de pe Victoriei; de abia astept sa-l gust! Gustare Crema de mamaliga cu trufe, jumari de gasca, caviar din branza de burduf Fel principal File de calcan cu texturi de saramura si caviar de hrean, servit cu piure de ardei gras, arbagic in vin rozé si patlagica rosie confiata Desert Perle de branza cu scortisoara si mere caramelizate Pret: 75 lei/persoana *Meniul este disponibil doar cu rezervare prealabila. I. L. Caragiale 21-23 0726 286 787 / 072O CTO PUS Rezervari online: https://goo.gl/vZQCpQ