Rezultatele cautarii

Piața unităților mobile de alimentație publică din România traversează una dintre cele mai interesante etape din dezvoltarea sa. Ceea ce în urmă cu câțiva ani era perceput drept un segment experimental, dominat de câteva food truck-uri prezente sporadic la festivaluri, începe astăzi să se transforme într-o industrie de street food cu jucători maturi, volume financiare consistente și modele operaționale tot mai sofisticate. Analiza realizată pentru Top Hospitality și StreetFoodConnect.ro pornește de la analiza detaliată a 1.188 de firme active încadrate la codul CAEN 5612 — „Activități ale unităților mobile de alimentație”, dintre care 523 au avut disponibile date financiare relevante privind cifra de afaceri și profitul net. Studiul oferă una dintre cele mai clare radiografii economice realizate până acum asupra segmentului românesc de street food, food truck-uri, catering mobil și concepte gastronomice itinerante. O industrie fragmentată, dar cu lideri financiari foarte clari Datele arată o piață puternic polarizată. Deși există sute de operatori activi, doar un grup relativ restrâns concentrează majoritatea veniturilor generate în industrie. Primele 50 de companii după cifra de afaceri cumulează peste 86,4 milioane lei, reprezentând aproximativ 71,4% din totalul veniturilor analizate. În același timp, diferența majoră dintre media cifrei de afaceri și mediană confirmă existența unei piețe fragmentate: media depășește 231.000 lei, însă mediana este de doar aproximativ 28.600 lei, ceea ce indică faptul că majoritatea operatorilor funcționează încă la scară redusă, sezonieră sau experimentală. Top 50 companii după cifra de afaceri Loc Companie Județ Cifră de afaceri Profit net Marjă profit 1 PALMYRA EVENTS SRL Dâmbovița 11.942.826 lei 764.998 lei 6,4% 2 ARKARA MOONLIGHT SRL Mureș 7.560.258 lei 764.023 lei 10,1% 3 TOPEXPRES FOOD SRL București 6.375.056 lei 1.575.410 lei 24,7% 4 SMART LINE PRODUCTION SRL Ilfov 4.799.205 lei 1.160.029 lei 24,2% 5 DAILY FRESH SRL București 4.604.152 lei 539.727 lei 11,7% 6 CSIKI RELOAD SRL Harghita 3.758.202 lei 39.278 lei 1,0% 7 YAO & LYLY SMART SRL București 3.749.848 lei 1.117.063 lei 29,8% 8 MOOGLE GATE SRL București 2.541.487 lei 224.842 lei 8,8% 9 FUDUL GRILL SRL București 2.485.517 lei 255.361 lei 10,3% 10 TRIAPEDIA SRL Brăila 2.339.032 lei 287.315 lei 12,3% 11 LIVRARE PIZZA SRL Mureș 2.119.768 lei 427.874 lei 20,2% 12 DIRECT PROJECT AGENCY SRL Ilfov 1.890.661 lei 756.674 lei 40,0% 13 JOAKIM MAGIC TOUCH SRL Sibiu 1.410.700 lei 28.035 lei 2,0% 14 SOPHIA GOURMED SRL Hunedoara 1.409.471 lei 10.152 lei 0,7% 15 BIG BRATHER SRL Mureș 1.313.403 lei 47.361 lei 3,6% 16 HERTEA CONCEPT SRL Argeș 1.298.193 lei 268.796 lei 20,7% 17 DOUBLEMEAT TRUCK SRL Harghita 1.275.057 lei 157.753 lei 12,4% 18 START FIT GYM SRL Dâmbovița 1.265.830 lei 12.113 lei 1,0% 19 MARIKA KURTOSKALACS SRL Cluj 1.139.449 lei 509.407 lei 44,7% 20 SAVOR25 SRL Mureș 1.055.164 lei 128.621 lei 12,2% 21 MAD & GRILL SRL Cluj 1.025.171 lei 203.365 lei 19,8% 22 MULTI - DON - APISS SRL Botoșani 1.013.396 lei 20.613 lei 2,0% 23 LA VIZITIU ALBA SRL Alba 1.011.149 lei 107.311 lei 10,6% 24 BON 2 EAT SRL Ilfov 987.803 lei 385.579 lei 39,0% 25 KOVI ICE SRL Satu Mare 916.931 lei 9.006 lei 1,0% Cine produce cei mai mulți bani în street food-ul românesc Liderul pieței după cifra de afaceri este PALMYRA EVENTS SRL, cu aproape 12 milioane lei venituri raportate și o structură de 24 de angajați, ceea ce sugerează o capacitate logistică și operațională ridicată pentru zona de evenimente mari și catering mobil. În schimb, TOPEXPRES FOOD SRL devine liderul profitabilității, cu peste 1,57 milioane lei profit net și o marjă de aproape 25%, demonstrând că eficiența operațională poate deveni mai importantă decât simplul volum de vânzări. Totodată, companii precum YAO & LYLY SMART SRL, SMART LINE PRODUCTION SRL sau DIRECT PROJECT AGENCY SRL confirmă faptul că segmentul mobile food poate genera marje foarte sănătoase atunci când costurile logistice, meniul și structura operațională sunt bine controlate. Top 50 companii după profit net Loc Companie Județ Cifră de afaceri Profit net Marjă profit 1 TOPEXPRES FOOD SRL București 6.375.056 lei 1.575.410 lei 24,7% 2 SMART LINE PRODUCTION SRL Ilfov 4.799.205 lei 1.160.029 lei 24,2% 3 YAO & LYLY SMART SRL București 3.749.848 lei 1.117.063 lei 29,8% 4 PALMYRA EVENTS SRL Dâmbovița 11.942.826 lei 764.998 lei 6,4% 5 ARKARA MOONLIGHT SRL Mureș 7.560.258 lei 764.023 lei 10,1% 6 DIRECT PROJECT AGENCY SRL Ilfov 1.890.661 lei 756.674 lei 40,0% 7 DAILY FRESH SRL București 4.604.152 lei 539.727 lei 11,7% 8 MARIKA KURTOSKALACS SRL Cluj 1.139.449 lei 509.407 lei 44,7% 9 GEK ICE CREAM SRL Bihor 656.082 lei 464.247 lei 70,8% 10 LIVRARE PIZZA SRL Mureș 2.119.768 lei 427.874 lei 20,2% București, Mureș și Cluj devin centrele economice ale street food-ului Distribuția geografică a companiilor confirmă consolidarea unor poli regionali extrem de activi în zona food truck-urilor și a evenimentelor gastronomice. Județ Număr firme Cifră afaceri totală Profit total București 101 26.640.065 lei 4.107.627 lei Mureș 78 17.964.567 lei 1.277.388 lei Timiș 78 4.850.758 lei 184.598 lei Cluj 64 6.671.783 lei 1.085.472 lei Constanța 50 4.030.223 lei -504.959 lei Ilfov 45 9.879.903 lei 2.252.592 lei Bucureștiul domină atât ca număr de companii, cât și ca volum financiar agregat, însă Mureșul surprinde prin densitatea operatorilor și performanța economică foarte bună raportată la dimensiunea județului. Clujul continuă să confirme maturitatea ecosistemului de festivaluri și evenimente gastronomice, iar Ilfovul se remarcă printr-o profitabilitate agregată ridicată. Datele financiare analizate arată clar că street food-ul românesc intră într-o etapă nouă, în care brandingul și conceptul nu mai sunt suficiente pentru succes. Business-urile care performează constant sunt cele care au înțeles importanța logisticii, a controlului costurilor, a standardizării și a poziționării strategice în evenimente recurente. Pentru organizatori, aceste date reprezintă o hartă importantă a operatorilor care au demonstrat capacitate comercială reală. Pentru investitori și antreprenori, ele confirmă că piața unităților mobile poate deveni extrem de profitabilă atunci când este abordată profesionist. Iar pentru industria ospitalității, concluzia este poate cea mai importantă: food truck-urile și unitățile mobile nu mai reprezintă doar o extensie sezonieră a restaurantelor, ci un segment economic distinct, cu lideri financiari proprii, mecanisme operaționale specifice și un potențial major de dezvoltare în următorii ani. Acest studiu a fost realizat de Top Hospitality, în parteneriat cu StreetFoodConnect.ro StreetFood Connect este prima platformă B2B specializată în industria de street food și unități mobile de alimentație din România, dezvoltată pentru a conecta vendori, food truck-uri, rulote gastronomice, concepte mobile de catering și operatori independenți cu organizatori de festivaluri, concerte, târguri, evenimente corporate și activări comerciale din întreaga țară. Prin infrastructura sa digitală, StreetFoodConnect.ro urmărește profesionalizarea și eficientizarea pieței de mobile food din România, oferind instrumente dedicate pentru prezentarea unităților mobile, transmiterea dosarelor de participare, aplicarea rapidă la evenimente, promovarea vendorilor, conectarea cu organizatorii și dezvoltarea unei comunități profesionale bazate pe transparență, date operaționale și oportunități reale de business. Parteneriatul dintre Top Hospitality și StreetFoodConnect.ro are ca obiectiv dezvoltarea unor analize relevante pentru industria HoReCa, capabile să ofere pieței nu doar vizibilitate editorială, ci și perspective economice, statistice și operaționale asupra unuia dintre cele mai dinamice segmente din ospitalitatea românească: street food-ul și unitățile mobile de alimentație publică.

Gastronomia premium din România începe să intre într-o nouă etapă de experiență culinară Industria restaurantelor premium din România începe să depășească tot mai vizibil modelul clasic în care experiența clientului era construită exclusiv în jurul preparatului servit în farfurie și intră într-o zonă în care storytelling-ul gastronomic, componenta educațională și spectacolul culinar devin elemente esențiale ale conceptului de restaurant. Un exemplu extrem de relevant pentru această direcție a fost evenimentul organizat recent de restaurantul Hikari aflat în incinta hotelului Radisson Blu din Cluj-Napoca, care a găzduit primul „Maguro Kaitai Show” realizat în România, una dintre cele mai spectaculoase tradiții culinare japoneze dedicate tonului premium. Primul Maguro Kaitai Show organizat în România la Sushi Restaurant Hikari din cadrul Radisson Blu Hotel Cluj-Napoca Evenimentul i-a avut în prim-plan pe chef Alex Răcătău și chef Sorin Zaharia, doi dintre bucătarii români care au reușit să urce pe podium la World Sushi Cup, una dintre cele mai importante competiții mondiale dedicate maeștrilor sushi. Chef Sorin Zaharia a obținut locul al doilea în cadrul competiției, în timp ce chef Alex Răcătău, Sushi Chef al restaurantului Hikari din cadrul Radisson Blu Hotel Cluj-Napoca, face parte din noua generație de profesioniști care încearcă să aducă gastronomia japoneză autentică la standarde internaționale în România. Ce este un Maguro Kaitai Show și de ce este atât de spectaculos O tradiție japoneză construită în jurul respectului pentru ingredient Conceptul de „Maguro Kaitai Show” (まぐろ解体ショー) reprezintă o ceremonie tradițională japoneză de tranșare live a unui ton gigantic, realizată în fața publicului de către maeștri sushi specializați, folosind cuțite japoneze speciale, extrem de lungi, asemănătoare unor săbii culinare. În Japonia, aceste demonstrații sunt considerate adevărate ritualuri gastronomice, deoarece combină tehnica, precizia, respectul pentru ingredient și componenta de entertainment culinar. În marile piețe de pește japoneze și în restaurantele high-end asiatice, Maguro Kaitai Show-ul reprezintă adesea punctul central al unei experiențe exclusiviste de tip omakase. Procesul de tranșare transformă tonul într-un spectacol gastronomic În timpul ceremoniei, bucătarii desfac integral peștele în fața invitaților, separând capul, coloana și diferitele zone anatomice ale tonului, fiecare având texturi, niveluri de grăsime și utilizări culinare complet diferite. Publicul poate observa astfel diferențele dintre: Akami – partea slabă, cu gust intens și textură fermă; Chutoro – secțiunea echilibrată între carne și grăsime; Otoro – partea premium, extrem de marmorată și apreciată în restaurantele japoneze de top. Imediat după tranșare, tonul este servit sub formă de sashimi, nigiri sau preparate speciale, ceea ce oferă invitaților posibilitatea de a consuma produsul în forma sa cea mai proaspătă și mai valoroasă gastronomic. Tonul premium a fost adus în România de Grupo Ricardo Fuentes din Spania Unul dintre cei mai importanți jucători internaționali din industria tonului premium Tonul utilizat în cadrul evenimentului a fost adus în România de către Alejandro Benoit Pujol Lockhart, Export Area Manager Europe & Middle East în cadrul Grupo Ricardo Fuentes, companie considerată unul dintre cei mai importanți jucători internaționali specializați în ton premium și produse marine destinate segmentului high-end HoReCa. Importator si distribuitor pentru Romania - www.nipponfood.ro Prezența unui furnizor de asemenea calibru într-un eveniment organizat în România confirmă atât nivelul ingredientului utilizat, cât și faptul că piața locală începe să devină relevantă pentru experiențe gastronomice premium construite la standarde internaționale. În gastronomia japoneză, tonul premium reprezintă unul dintre cele mai valoroase ingrediente din lume, anumite exemplare de bluefin tuna atingând valori impresionante în cadrul licitațiilor organizate anual în Japonia. Meniul serii: un omagiu adus diferitelor texturi ale tonului Preparatele au fost construite în jurul anatomiei și calității tonului Meniul special al serii a fost conceput integral în jurul diferitelor secțiuni ale tonului și a inclus preparate precum: sashimi selection, nigiri selection, Special Hikari Roll, Shiso Tempura Nakaochi, Tuna Tataki preparat pe robata, desert inspirat din gastronomia japoneză. Unul dintre cele mai interesante preparate ale serii a fost „Shiso Tempura Nakaochi”, realizat din carnea extrasă direct de pe coloana și coastele tonului, tehnică extrem de apreciată în gastronomia japoneză deoarece valorifică una dintre cele mai aromate și bogate în umami secțiuni ale peștelui. O experiență premium poziționată la standarde internaționale Evenimentul a fost organizat într-un format exclusivist, cu un număr limitat de locuri disponibile, iar experiența gastronomică a avut un cost de 780 lei de persoană. Nivelul de pricing confirmă faptul că restaurantele premium din România încep să testeze tot mai curajos segmentul experiential fine dining, unde valoarea percepută nu mai este dată exclusiv de ingredient sau cantitate, ci de unicitatea momentului, componenta educațională și accesul la experiențe culinare rare, inspirate din marile capitale gastronomice internaționale. România începe să dezvolte cultura experiențelor gastronomice premium Restaurantele premium nu mai vând doar preparate, ci experiențe complete Evenimentele de acest tip marchează o schimbare importantă în modul în care restaurantele premium din România își construiesc poziționarea de piață. Publicul high-end începe să caute tot mai mult experiențe memorabile, interacțiune directă cu bucătarii, produse rare și acces la tehnici culinare autentice. Practic, restaurantul nu mai vinde exclusiv un meniu, ci construiește o experiență completă, în care componenta emoțională și educațională devine la fel de importantă precum produsul final servit clientului. În același timp, astfel de evenimente contribuie direct la dezvoltarea culturii gastronomice locale și la educarea publicului în ceea ce privește diferențele reale dintre sushi-ul comercial și gastronomia japoneză autentică. Prin organizarea primului Maguro Kaitai Show din România, Hikari demonstrează că piața locală începe să intre într-o nouă etapă de maturizare gastronomică, în care experiența culinară premium devine un instrument puternic de diferențiere și poziționare în industria HoReCa. Despre HIKARI Hikari Restaurant - Hotel Radisson Blu Cluj-Napoca, Romania HIKARI Restaurant este un concept gastronomic contemporan inspirat de rafinamentul culturii japoneze, unde tehnica sushi premium, ingredientele atent selecționate și experiențele culinare live sunt integrate într-un spațiu elegant, modern și sofisticat, construit în jurul ideii de fine dining asiatic autentic. Restaurantul este coordonat de chef Alex Răcătău, câștigător al locului 3 la World Sushi Cup și deținător al unei centuri negre în sushi, iar meniul propune o combinație între tradiția japoneză și interpretările contemporane, cu accent pe pește premium, tehnici precise și plating spectaculos. Situat în cadrul Radisson Blu Hotel Cluj, restaurantul oferă o experiență completă care îmbină gastronomia japoneză de înalt nivel, sushi bar-ul deschis, selecția de sake și vinuri premium și un design inspirat din natură și estetica urbană modernă.

Gastronomia transilvăneană începe să fie promovată ca produs cultural și turistic strategic În ultimii ani, România începe să dezvolte tot mai vizibil concepte gastronomice care depășesc modelul clasic de festival culinar și încearcă să transforme gastronomia locală într-un instrument real de promovare regională, turism și identitate culturală. Unul dintre cele mai ambițioase proiecte din această zonă este Taste of Transylvania, festival care continuă să se extindă în 2026 și care își asumă obiectivul de a poziționa Transilvania pe harta marilor destinații gastronomice europene. Organizatorii descriu proiectul drept o mișcare culturală construită în jurul patrimoniului culinar transilvănean și al multiculturalismului specific regiunii, reunind influențe românești, maghiare, săsești, armenești și evreiești într-un format contemporan adaptat industriei moderne de hospitality. Festivalul se extinde în patru orașe și pregătește cea mai amplă ediție de până acum - Cluj, Târgu Mureș, Ghimeș și București intră în calendarul Taste of Transylvania 2026 După succesul edițiilor anterioare și debutul internațional organizat în apropiere de Budapesta, Taste of Transylvania își extinde formatul în 2026 și va organiza evenimente în patru locații importante din România: Cluj – Gilău, Târgu Mureș, Ghimeș – Lunca de Jos, București. Evenimentul principal va avea loc, ca și în anii anteriori, în cadrul Gyimesi Skanzen din Lunca de Jos, județul Harghita, locație care a devenit deja simbolul festivalului și una dintre cele mai recognoscibile imagini asociate cu brandul Taste of Transylvania. Festivalul reunește restaurante premiate, producători locali, somelieri, brutari artizanali și chefi cu stele Michelin, într-un format care încearcă să combine fine dining-ul contemporan cu tradițiile gastronomice autentice din Transilvania. Cine organizează Taste of Transylvania. Festivalul este construit în jurul unei platforme culturale și economice regionale Taste of Transylvania este organizat oficial de Asociația Pava KulinarIQum Egyesulet, organizație care coordonează dezvoltarea proiectului gastronomic și cultural construit în jurul brandului Taste of Transylvania. La nivel operațional și de imagine, proiectul este asociat în principal cu antreprenorul Adorján Trucza, prezentat public drept fondatorul festivalului și una dintre figurile centrale ale dezvoltării conceptului gastronomic și cultural. În jurul acestuia s-a format o echipă de antreprenori, operatori HoReCa și promotori ai patrimoniului gastronomic regional care încearcă să transforme Transilvania într-o destinație relevantă pe harta gastronomică europeană. Un alt nume important asociat proiectului este Álpar Kósa, antreprenor implicat în dezvoltarea Gyimesi Skanzen din Lunca de Jos, locația principală a festivalului și una dintre componentele-cheie ale identității vizuale și culturale Taste of Transylvania. În dezvoltarea și susținerea proiectului apare constant și Mónika Kozma, președinte al Pro Economica Foundation, organizație implicată activ în susținerea proiectelor economice, turistice și culturale din Transilvania. Sursele de finanțare și infrastructura de susținere a proiectului. Pro Economica Foundation joacă un rol important în ecosistemul proiectului Un aspect important în înțelegerea dezvoltării Taste of Transylvania este relația proiectului cu Pro Economica Foundation, fundație care administrează programe de dezvoltare economică și regională dedicate comunităților maghiare din Transilvania. Pro Economica Foundation este finanțată în principal prin fonduri provenite de la statul maghiar, cea mai importantă sursă fiind Bethlen Gábor Fund, instituție publică aflată sub coordonarea guvernului Ungariei și utilizată pentru finanțarea programelor economice și culturale destinate comunităților maghiare din afara granițelor țării. În ultimii ani, fundația a gestionat programe de finanțare de ordinul zecilor de miliarde de forinți pentru: dezvoltare rurală, agricultură, turism, pensiuni, investiții HoReCa, procesare alimentară, dezvoltare regională în Transilvania. În acest context, Taste of Transylvania apare nu doar ca un festival gastronomic independent, ci și ca parte a unei strategii mai ample de promovare regională și dezvoltare economică, în care gastronomia este utilizată ca instrument de branding teritorial, turism și identitate culturală. Taste of Transylvania - Organizatorii dezvoltă concepte dedicate colaborării dintre restaurante și producători Unul dintre cele mai interesante aspecte ale proiectului este faptul că Taste of Transylvania încearcă să funcționeze și ca accelerator pentru industria HoReCa locală, nu doar ca eveniment destinat publicului larg. Printre conceptele dezvoltate în jurul festivalului se află: experiențe gastronomice colaborative, workshopuri culinare, întâlniri între restaurante și producători, activări dedicate ingredientelor locale, networking între operatori HoReCa și furnizori regionali. Organizatorii afirmă că obiectivul proiectului este dezvoltarea unei rețele gastronomice regionale sustenabile, construită în jurul comunităților locale, producătorilor și restaurantelor independente. Fine dining, tradiție și storytelling gastronomic într-un peisaj rural. Festivalul transformă gastronomia într-o experiență culturală completă Unul dintre elementele care diferențiază Taste of Transylvania de majoritatea festivalurilor culinare din România este integrarea puternică a contextului cultural și rural în experiența gastronomică. Evenimentul include: live cooking shows, degustări de vin, demonstrații culinare, workshopuri, experiențe gastronomice outdoor, activări culturale, concerte și experiențe locale autentice. În ultimii ani, festivalul a adus în Transilvania atât chefi români cunoscuți, cât și invitați internaționali, contribuind la dezvoltarea unei imagini moderne pentru gastronomia regională și la promovarea ingredientelor locale într-un context contemporan. România începe să își construiască tot mai vizibil identitatea gastronomică regională Dezvoltarea unor proiecte precum Taste of Transylvania arată faptul că gastronomia începe să fie privită tot mai mult ca parte integrată a experienței turistice și culturale, nu doar ca element complementar al unei destinații. În ultimii ani, tot mai multe regiuni europene au investit în promovarea identității culinare locale, iar Transilvania încearcă să se poziționeze gradual în această direcție prin evenimente care combină patrimoniul gastronomic, producătorii locali și experiențele contemporane de hospitality. Pentru industria HoReCa din România, astfel de inițiative pot contribui la creșterea vizibilității internaționale a gastronomiei locale și la dezvoltarea unor colaborări mai puternice între restaurante, producători și operatori turistici. În același timp, succesul pe termen lung al unor astfel de proiecte va depinde de capacitatea lor de a construi constant calitate, infrastructură, continuitate și relevanță internațională într-o piață gastronomică europeană din ce în ce mai competitivă. Totodată, apariția și dezvoltarea unor platforme dedicate promovării identității culinare a Transilvaniei ridică și o discuție mai amplă despre rolul pe care statul român ar trebui să îl aibă în susținerea strategică a patrimoniului gastronomic regional. În contextul în care gastronomia devine un instrument tot mai important de branding național și dezvoltare turistică în Europa, promovarea identității culinare a Transilvaniei ar putea reprezenta, în primul rând, o prioritate culturală și economică pentru România, independent de implicarea legitimă a organizațiilor sau instituțiilor care susțin comunitățile minoritare din regiune. În multe state europene, proiectele de acest tip sunt susținute prin politici publice, parteneriate instituționale și strategii naționale de promovare gastronomică, tocmai pentru că ele contribuie direct la imaginea internațională a țării, la dezvoltarea economiei locale și la consolidarea patrimoniului cultural regional.

Cea de-a 24-a editie a intalnirilor de networking dedicate profesionistilor din ospitalitatea romaneasca Top Hospitality Network Romania | Bucuresti Intalnirea de Networking Top Hospitality # 24 Restaurant Nomad - Centrul Vechi 09.12.14 mata-8848.jpg 09.12.14 mata-8851.jpg 09.12.14 mata-9011.jpg 09.12.14 mata-9067.jpg 09.12.14 mata-9113.jpg 09.12.14 mata-9132.jpg 09.12.14 mata-9148.jpg 09.12.14 mata-9158.jpg 09.12.14 mata-9166.jpg 09.12.14 mata-9197.jpg 09.12.14 mata-9211.jpg 09.12.14 mata-9215.jpg 09.12.14 mata-9216.jpg 09.12.14 mata-9241.jpg 09.12.14 mata-9269.jpg 09.12.14 mata-9327.jpg 09.12.14 mata-9353.jpg 09.12.14 mata-9355.jpg 09.12.14 mata-9374.jpg 09.12.14 mata-9434.jpg IMG_4407.JPG IMG_4415.JPG IMG_4437.JPG IMG_4444.JPG IMG_4462.JPG IMG_4473.JPG IMG_4477.JPG IMG_4574.JPG IMG_4551.JPG IMG_4521.JPG IMG_4495.JPG IMG_4491.JPG IMG_4487.JPG IMG_4599.JPG IMG_4603.JPG IMG_4623.JPG IMG_4634.JPG IMG_4643.JPG IMG_4659.JPG IMG_4957.JPG Vezi mai multe imagini de la intalnire

Statutul ABCP Capitolul I Dispoziţii Generale Art 1. Denumirea şi sigla Asociaţiei Denumirea Asociaţiei va fi: ”ASOCIATIA BUCATARILOR SI COFETARILOR PROFESIONISTI - TOP HOSPITALITY” forma prescurtată fiind A.B.C.P.-T.H. (sigla Asociaţiei poate fi modificată de către Consiliul Director la aprobarea Adunării Generale). Art 2. Sediul Asociaţiei Sediul Asociaţiei se va schimba de la adresa: Municipiul Bucureşti, Str. Gabroveni numarul 15. (sediul Asociaţiei poate fi modificat de către Consiliul Director). Art 3. ABCP va funcţiona pe durată nedeterminată. Art. 4. ASOCIATIA BUCATARILOR SI COFETARILOR PROFESIONISTI - TOP HOSPITALITY este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit, neetnică. Art 5. ABCP are personalitate juridică, fiind pe deplin autonomă din punct de vedere structural, funcţional şi economic. Capitolul II Scopul Asociaţiei Art.6. Scopul ABCP este: 1.Iniţierea de acţiuni / evenimente cu tematică pentru cunoaşterea şi promovarea sectorului gastronomic; 2.Colaborarea cu instituţii, asociaţii, societăţi comerciale, unităţi de învăţământ, precum şi cu alte organizaţii sau persoane fizice în vederea optimizării activităţii gastronomice româneşti; 3.Acordarea de consultanţă şi asistenţă tehnică de specialitate la cererea agenţilor economici din ţară în vederea înfiinţării, reprofilării, tehnologizării, clasificării şi reclasificării unităţilor din domeniul turistic şi gastronomic; 4. Sprijinirea membrilor Asociaţiei prin: - susţinerea de cursuri gratuite de formare, perfecţionare şi specializare - acordarea unor distincţii, atât membrilor activi, dar şi instituţiilor din domeniu, pentru merite deosebite aduse în slujba dezvoltării gastronomiei româneşti - încurajarea tinerilor bucătari în vederea dezvoltării abilităţilor profesionale prin diverse activităţi atent monitorizate - informarea permanentă a bucătarilor din România cu ştiri şi informaţii referitoare la sectorul gastronomic prin publicaţii scrise, sesiuni de comunicare, congrese 5. Organizarea şi coordonarea echipelor concurente de bucătari: - organizarea de cursuri pentru pregătirea concurenţilor - organizarea de selecţii şi preselecţii pentru membrii echipelor - recrutarea de resurse umane pentru Echipele Olimpice (concurente), atât din interiorul Asociaţiei, cât şi din afara acesteia în vederea selectării managerului, antrenorului, PR Managerului, echipei tehnice, care vor însoţi Echipele Olimpice (concurente) - organizarea Echipelor Olimpice în funcţie de regulamentele internaţionale impuse de organizatorii competiţiilor mondiale 6. Inlesnirea de acces constant la resurse si tehnologie moderna, know-how calitativ, medii de dezvoltare profesionala. Capitolul III Obiectivele Asociaţiei Art.7. Obiectivele ABCPsunt: 1.Redactarea de proiecte viabile pentru perfecţionarea resurselor umane, tehnologizarea unităţilor de lucru şi alinierea la cerinţele comunitare; 2.Încheierea de parteneriate cu autorităţile statului şi a altor reprezentanţi ai societăţii civile, pentru stabilirea direcţiilor, conceptelor şi actelor normative de interes pentru educaţia, cercetarea şi dezvoltarea turismului şi a gastronomiei regionale, prin participarea la implementarea de standarde şi proceduri de lucru moderne, precum şi a normelor de lucru; 3.Sprijinirea transformării sistemelor de educaţie, formare profesională şi cercetare în sisteme performante, compatibile cu cele internaţionale; 4.Organizarea sau, după caz, sprijinirea organizării de către agenţii economici a unor acţiuni gastronomice, în urma semnării unui contract de parteneriat sau colaborare, cum ar fi: concursuri profesionale, expoziţii, schimburi de experienţă, conferinţe, simpozioane, etc; 5.Realizarea de materiale de informare pentru bucătari: reviste de specialitate, filme, pliante, albume, afişe, material video, comunitati online, etc; 6.Înfiinţarea de centre de învaţămant, formare şi pregătire pentru tineret; 7.Organizarea de delegaţii oficiale care să participe la evenimente nationale, regionale si internaţionale; 8.Organizarea de echipe pentru evaluare formate din profesionişti care să participe la evenimente tip competiţie; 9.Participarea membrilor asociaţiei la diferite acţiuni interne şi internaţionale cu aprobarea C.D.; 10.Participarea la diferite manifestări ale organizaţiilor naţionale şi internaţionale în care ABCP este membră cu drepturi depline sau doar membru simpatizant; 11.Înfiinţarea de comitete pentru: educare, informare, dezvoltare. Art.8. Principalele forme de activitate ale ABCP sunt: acţiunile în spaţiul public, simpozioane şi conferinţe, expoziţii, manifestări cultural- gastronomice, organizarea echipelor nationale, regionale sau olimpice de bucătari. Art.9. ABCP va derula activităţi de monitorizare, inclusiv pe bază de contract, privind modul de aplicare a politicilor guvernamentale la diferite niveluri ale sistemelor. Art.10. ABCP va propune organizaţiilor care au aceeaşi sferă de preocupări unirea eforturilor, prin modalităţi legale de cooperare, în vederea atingerii obiectivelor comune, prin respectarea reciprocă a activităţilor fiecăreia dintre ele. Art.11. ABCP va colabora cu instituţii din ţară şi străinatate pentru clarificări conceptuale, pentru stabilirea politicilor şi strategiilor ce trebuie urmărite în domeniile artei culinare, cercetării şi promovării bucătăriei autohtone, a metodelor de lucru tradiţionale. Art. 12. ABCP va dezvolta strategii de promovare a consumului de materie prima locala, promovand astfel ecosisteme locale economic sustenabile . Capitolul IV Drepturile Asociaţiei ABCP-ROMANIA Art.12. ABCP îşi poate constitui reprezentanţe/sucursale teritoriale în ţară şi străinatãte: a) ABCP îşi va constitui reprezentanţe/sucursale în cele patru provincii ale ţării, astfel: - ABCP sucursala Transilvania - ABCP sucursala Moldova - ABCP sucursala Dobrogea - ABCP sucursala Muntenia b) ABCP - ROMANIA îşi poate deschide sucursale/reprezentanţe şi în străinătate pe domenii de interes comun ale comunităţii româneşti şi internaţionale şi va desfăşura activităţi date în competenţa lor prin Consiliul Director în urma hotărârii Adunării Generale Art.13. ABCP poate desfăşura activităţi economice legale care să sprijine financiar proiectele şi activităţile proprii. Capitolul IV Membrii Asociaţiei ABCP Drepturi şi Obligaţii Art.14. ABCP poate avea ca membri cetăţeni români şi străini, fără deosebire de sex, varstă, naţionalitate, religie şi convingeri politice, alte organizaţii, societăţi comerciale, societăţi pe acţiuni. ABCP este o organizaţie formată din lucrători şi specialisti din domeniul gastronomic, cercetători, studenţi, elevi, persoane interesate de bunul mers al industriei turismului atât din ţară cât şi străinătate. Art.15. Membrii ABCP, din ţară şi străinătate, sunt: 1) membri fondatori; 2) membri simpatizanţi; 3) membri activi; 4) membri de onoare. Art.16. Membrii fondatori sunt persoanele fizice care au participat la actul constitutiv al organizaţiei. Art.17. Poate deveni membru activ al ABCP orice persoană care acceptă şi respectă statutul şi R.O.F.-ul Asociaţiei. Art.18. Calitatea de membru activ se obţine pe bază de cerere adresată Consiliului Director, prin plata taxei de înscriere şi a primei cotizaţii. Obţinerea calităţii de membru al Asociaţiei este condiţionată de: recomandarea scrisă a cel puţin unui membru activ şi depunerea CV-ului la Secretariatul General al Asociaţiei. Pe perioada deţinerii unor demnităţi în structuri politice sau guvernamentale, membrii Asociaţiei sunt suspendaţi de drept dacă aceste funcţii sau atribuţii/interese, de serviciu sunt similare cu cele al ABCP Art.19. La ABCP pot adera: Persoane fizice şi juridice şi/sau Asociaţii şi/sau Organizaţii profesionale, şcoli de profil, alimentaţiei, producţiei şi/sau distribuţiei din produse alimentare, cercetării în domeniul alimentar, respectând condiţiile prevăzute în Statut. Art.20. Drepturile membrilor: 1) să participe la toate acţiunile Asociaţiei şi să beneficieze de toate mijloacele şi facilităţile oferite de aceasta, iar în cazuri speciale la cele pentru care au pregătirea necesară; 2) să fie informaţi asupra activităţii Asociaţiei; 3) să utilizeze baza materială a Asociaţiei pentru atingerea scopurilor prevăzute în statut; 4) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Asociaţiei, cu excepţiile prevăzute de statut şi R.O.F. ; 5) toţi membrii activi ai Asociaţiei au drept egal de vot, dacă şi-au achitat forma de cotizaţie alocata pe anul în curs; 6) să se adreseze cu cereri, propuneri şi reclamaţii la orice nivel al conducerii Asociaţiei; 7) să beneficieze de orice formă de apărare sau sprijin ce stă la îndemâna Asociaţiei; 8) să-şi exprime liber punctul de vedere cu privire la orice problemă referitoare la Asociaţie; 9) să primească sprijin moral, profesional şi financiar (în funcţie de posibilităţile Asociaţiei, conform R.O.F.); 10) să le fie apărate drepturile profesionale; 11) să renunţe oricând la calitatea de membru al Asociaţiei conform Statutului. Art 21. Obligatiile membrilor: 1) să promoveze interesele Asociaţiei şi să evite tot ceea ce ar putea atinge prestigiul şi scopul acesteia; 2) să respecte reglementările din Statut şi din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Asociaţiei; 3) să respecte hotărârile Adunării Generale şi deciziile Consiliului Director; 4) să achite forma de cotizaţie alocata si stabilită de Consiliul Director; 5) să contribuie prin toate mijloacele ce le stau la dispoziţie la îndeplinirea scopurilor Asociaţiei, la crearea unei imagini pozitive despre activitatea şi scopurile Asociaţiei; 6) să păstreze confidenţialitatea privind acţiunile, strategiile şi proiectele Asociaţiei; 7) să participe, direct sau prin reprezentare (scrisoare de reprezentare), la toate întâlnirile la care sunt convocaţi; 8) să respecte deciziile luate şi să se solidarizeze activ cu acţiunile stabilite în cadrul Asociaţiei; 9) să nu angajeze Asociaţia în nicio activitate fără a avea mandat din partea forurilor în drept (Consiliul Director sau Director de sucursală) 10) să poarte uniforma cu sigla asociaţiei, la toate manifestarile cultural-gastronomice la care este mandatat. Art.22. Calitatea de membru se pierde în următoarele cazuri: (1) nerespectarea Statutului şi Regulamentului de Organizare şi Funcţionare; (2) implicarea în acţiuni care afectează prestigiul ABCP; (3) prin neplata formei de cotizaţie alocata, conform condiţiilor stipulate în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare; (4) prin decizia motivată a Consiliului Director. Această decizie poate fi atacată cu contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare către A.G. ; (5) la cerere; (6) excludere. Art.23. Contestaţiile prevăzute la art. 20 lit. (2) şi la art.24 lit. (4) din Statut se soluţionează de către Adunarea Generală a Asociaţiei, după citirea contestaţiei şi audierea prealabilă a contestatorului de către Consiliului Director. Decizia iniţială poate fi înlăturată sau modificată doar cu aprobarea Adunării Generale. Art.24. a) Membrii de onoare pot fi cetăţeni români sau străini şi sunt aprobaţi prin votul majorităţii simple în Adunarea Generală şi la propunerea/decizia Consiliului Director (fără consultarea Adunării Generale în cazurile în care se impune), dintre personalităţile care s-au distins prin participarea la concursuri naţionale şi internaţionale, realizări ştiinţifice, tehnice sau manageriale şi/sau care au o contribuţie importantă la desfăşurarea activităţilor Asociaţiei şi/sau a vieţii cultural - gastronomice şi turistice atât în ţară, cât şi în străinătate; b) Membrii de onoare pot participa la întrunirile Adunării Generale având rol consultativ, fără drept de vot şi vor fi scutiţi de la plata cotizaţiei; c) Membrii de onoare au rol consultativ doar la cererea Adunării Generale. Art. 25. Calitatea de membru de onoare va putea fi retrasă doar de către Adunarea Generală, cu votul a 50 plus 1 din numărul membrilor prezenţi, cu/fără prezenţa persoanei respective (după caz, conform legislaţiei în vigoare). Hotărârea de retragere a calităţii de membru de onoare trebuie motivată, urmând a fi comunicată persoanei în cauză în termen de 10 zile de la şedinţa Adunării Generale. Art. 26. Hotărârea adoptată în aceste condiţii de către Adunarea Generală va fi definitivă şi irevocabilă. Capitolul V Organizarea şi funcţionarea Asociaţiei Art.27. Conducerea Asociaţiei (1) Preşedintele Asociaţiei (2) Adunarea Generală (3) Consiliul Director Organele Asociaţiei sunt: a) Adunarea Generală b) Consiliul Director c) Comisia de Cenzori Art.28. Comitete: Se instituie şi alte organisme specifice ABCP, cu atribuţii decise de Consiliul Director. 1) Comitetul pentru gastronomie, târguri, relaţii cu alte organizaţii: director, secretar, consultant; 2) Comitetul educaţional: director, secretar, consultant; 3) Comitetul pentru tineret, artă culinară, concursuri, expoziţii: director, secretar, consultant; 4) Comitetul pentru catering, bucătării tip cantină: director, secretar, consultant; 5) Comitetul pentru comunicare, media şi marketing: director, secretar, consultant; 6) Comitetul pentru alimentaţie şi sănătate: director, secretar, consultant; a)Comitetele sunt direct subordonate Consiliului Director şi vor duce la îndeplinire deciziile sale; b)Din Comitete poate face parte orice membru activ al ABCP, care are o vechime de cel puţin 2 ani în cadrul Asociaţiei, sau orice membru fondator; c)Membrii Comitetelor sunt numiţi de către Consiliul Director. Art.29. Adunarea Generală a) Adunarea Generală este alcătuită din totalitatea membrilor Asociaţiei şi se întruneşte cel puţin o dată pe an în şedinţă ordinară şi, atunci când este cazul, în sedinţe extraordinare, care se pot convoca: (1) la iniţiativa Consiliului Director formulată de Secretarul General; (2) la initiaţiva Comisiei de Cenzori; b) norma de reprezentare a membrilor ABCP la Adunarea Generală se stabileşte de către Consiliul Director, conform R.O.F. ; c) toate hotărârile Adunării Generale se iau prin vot cu majoritate simplă a celor prezenţi. Art.30. Atribuţiile Adunării Generale 1.Competenţele Adunării Generale sunt: a) stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale Asociaţiei b) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil c) alegerea şi revocarea membrilor Consiliului Director d) alegerea şi revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori e) înfiinţarea de sucursale f) modificarea actului constitutiv şi a statutului g) dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare h) orice alte atribuţii prevăzute în lege sau în statut 2. Adunarea Generală ordinară se anunţă: 1) cu cel puţin 15 zile înainte 2) se întruneşte cel puţin o dată pe an conform statutului 3. Adunarea Generală extraordinară se anunţă şi se întruneşte: 1) se anunţă cu cel puţin 10 zile înainte 2) se întruneşte de fiecare dată când este nevoie, la iniţiativa Preşedintelui Asociaţiei, a Consiliului Director, la cererea comisiei de cenzori Art.31. Întrunirea şi validarea Adunării Generale Pentru ca Adunarea Generală să fie legal constituită este necesar ca la aceasta să participe cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor Asociaţiei ce au făcut dovada plăţii formei de cotizaţie allocate, pe anul în curs. Dacă deşi a fost legal convocată, prin afişarea vizibilă a anunţurilor (e-mail, scrisori, presă sau alte mijloace mass - media) în acest sens, nu se întruneşte numărul necesar de membri, se va face o nouă convocare pentru o dată ulterioară, dar nu mai devreme de 7 zile şi nici mai târziu de 14 zile. Dacă nici de această dată nu se prezintă 2/3 din numărul total al membrilor Asociaţiei, respectiv al delegaţilor desemnaţi să îi reprezinte, Adunarea Generală poate avea loc în prezenţa majorităţii simple a acestora, respectiv jumătate din numărul membrilor Asociaţiei prezenţi plus unul sau a reprezentanţilor acestora plus unul. Majoritatea simplă este reprezentată de cvorumul ce reprezintă 50+1 din totalul membrilor prezenţi, iar adoptarea se face prin majoritatea acestora. Art.32. Organizarea Adunării Generale ordinare sau extraordinare se află în sarcina Consiliului Director Odată cu convocarea Adunării Generale se stabileşte şi ordinea de zi. Ordinea de zi poate fi completată la propunerea membrilor Asociaţiei, aceste propuneri putând fi comunicate Consiliului Director cu cel putin 24 de ore înainte de şedinţă. Ordinea de zi poate fi completată cu noi puncte şi în cursul şedinţei Adunării Generale. Art.33. Consiliul Director Consilul Director este constituit din: - Preşedintele Asociaţiei - Secretarul general al Asociaţiei - Trezorierul Asociaţiei Art.34. Atribuţiile Consiliul Director În exercitarea competenţei sale, Consiliul Director: a) prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor Asociaţiei; b) încheie acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei; c) aprobă organigrama şi politica de personal ale Asociaţiei, dacă prin statut nu se prevede altfel; d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală. Art.35. Controlul financiar. Comisia de Cenzori a) Controlul financiar intern al ABCP este asigurat de Comisia de Cenzori care este alcătuită dintr-un număr de trei membri. Comisia de Cenzori verifică periodic gestiunea ABCP şi prezintă un raport în faţa Adunării Generale, la şedinţele acesteia şi la cererea Consiliului Director; b) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr de 3 membri, din care majoritatea este formată din asociaţi. Membrii Consiliului Director nu pot fi cenzori. Cel puţin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condiţiile legii şi este ales de Adunarea Generală în urma depunerii candidaturilor conform statutului. Art.36. Atribuţiile Comisiei de Cenzori a) verifică modul în care este administrat patrimoniul Asociaţiei b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă Adunării Generale c) poate participa la şedinţele Consiliului Director fără drept de vot d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală Art.37. Alegerea Comisiei de Cenzori Comisia de Cenzori se compune din trei cenzori aleşi o dată la doi ani, de Adunarea Generală, dintre membrii Asociaţiei, care nu deţin nici o altă funcţie în Consiliu de Conducere sau în structura administrativă a Asociaţiei. Unul dintre cenzori poate să nu fie membru al Asociaţiei. Art.38. Preşedintele Asociaţiei Preşedintele Asociaţiei este ales de către Adunarea Generală, cu votul majorităţii simple a membrilor participanţi cu condiţia că aceştia să fi achitat cotizaţia cel puţin pe ultimul an şi/sau anul în curs atât pentru membrii noi cât şi pentru cei vechi. Preşedintele este ales o dată la un an. Preşedintele are dreptul să ocupe această funcţie pentru 8 mandate. Art.39. Atribuţiile şi competenţele Preşedintelui (1) reprezintă Asociaţia în raporturile cu terţii (2) îndeplineşte şi funcţia de Preşedinte al Consiliului Director (3) informează Adunarea Generală asupra activităţii sale personale şi asupra activităţii Consiliului Director (4) are drept de control şi sancţiune la orice nivel de activitate din Asociaţie, cu excepţia membrilor Consiliului Director, care nu pot fi demişi sau sancţionati decât de către Adunarea Generală (5) conduce şedinţele Adunării Generale şi ale Consiliului Director (6) contrasemnează hotărârile Consiliului Director şi ale Adunării Generale, precum şi documentele care angajează patrimoniul Asociaţiei (9) alte competenţe şi atribuţii ale Preşedintelui vor fi trecute în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Asociaţiei, regulament ce va trebui aprobat de către Adunarea Generală Art.40. Asociaţia poate recurge la colaboratori plătiţi cu respectarea legislaţiei în vigoare şi numai cu aprobarea Consiliului Director. Capitolul VI Activitatea financiară Art.41. Pentru realizarea scopurilor şi acţiunilor propuse, ABCP- România va avea un patrimoniu constituit din: patrimoniul iniţial conform ultimului bilanţ şi din venituri. Veniturile ABCP- România provin din: (1) cotizaţiile membrilor (2) sponsorizări, donaţii şi legate (3) activitate de proiectare, consultanţă şi asistenţă tehnică (4) alte venituri prevăzute de lege (5) fonduri din surse guvernamentale şi neguvernamentale (6) vânzarea de echipamente de lucru, insigne, reviste, carţi de specialitate etc. (7) cursuri de formare, perfecţionare, specializare (8) alte taxe ce sunt dispuse de Consiliul Director Art.42. Cheltuielile ABCP- ROMANA cuprind: (1) participarea la şi susţinerea de expoziţii/concursuri/manifestari cultural - gastronomice, atât în ţară cât şi în străinatate şi a unor activităţi ştiinţifice, consultative (2) cheltuieli tehnico-administrative (3) editarea publicaţiilor ABCP, inclusiv cele electronice (4) achiziţionarea de materiale documentare (5) facilităţi oferite membrilor, legate de desfăşurarea diferitelor activităţi ABCP (6) achiziţionarea de echipamente şi material (7) cotizaţii la Organizaţii şi Asociaţii naţionale şi internaţionale (8) organizarea de conferinţe, seminarii, cursuri, întâlniri de lucru, reuniuni, etc. (9) alte cheltuieli aprobate de Consiliul Director Capitolul VII Dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei ABCP Art.43. Dizolvarea şi lichidarea ABCP se face pe baza hotărârii Adunării Generale ca urmare a îndeplinirii misiunii sale şi a considerării de către Adunarea Generală a inutilităţii funcţionării Asociaţiei. Art.44. ABCP se desfiinţează prin votul a cel puţin 2/3 din membrii cu drept de vot şi cu acordul Consiliului Director. Art.45. În cazul dizolvării ABCP, bunurile existente în patrimoniu se supun evaluării şi expertizei contabile şi se transformă în lichidităţi care vor fi donate unor instituţii cu profil similar, facultăţi de profil, alte Asociaţii similare ca finalitate, conform deciziei Adunării Generale. Capitolul VIII Dispoziţii finale şi tranzitorii Art.46. Prezentul Statut a fost aprobat de Adunarea Generală Extraordinară din data de 01.03.2016 cu votul majorităţii prezente. Art.47. Modificările ulterioare ale Statutului se aprobă de Adunarea Generală prin votul a cel puţin 2/3 din membrii Asociaţiei. Art.48. Asociaţia are elemente de identificare (nume, siglă etc.) proprii şi unul sau mai multe conturi proprii la CEC sau la alte instituţii bancare. Art.49. Alte dispoziţii vor fi cuprinse în regulamente specifice în momentul înfiinţării departamentelor sau altor structuri din subordinea Asociaţiei.

Evenimentele pentru ospitalitate si bucatari marca tophospitality.ro Top Hospitality Network Romania Evenimentele Top Hospitality Locul unde profesioniștii din HoReCa se întâlnesc, învață și colaborează. De peste 15 ani, Top Hospitality organizează unele dintre cele mai relevante evenimente dedicate industriei ospitalității din România: conferințe de specialitate, competiții gastronomice, mese rotunde, workshopuri aplicate și sesiuni de networking cu impact real în piață. Fie că ești bucătar-șef, manager de hotel, antreprenor în catering sau furnizor HoReCa, evenimentele noastre îți oferă: Acces direct la tendințe internaționale și inovații din industrie Oportunități reale de parteneriate, colaborări și creștere profesională Interacțiune cu lideri de opinie și experți recunoscuți din domeniu Demonstrații culinare live, sesiuni aplicate și formate interactive Fiecare întâlnire este gândită pentru a genera valoare, dialog constructiv și conexiuni autentice între profesioniștii care contribuie concret la transformarea industriei ospitalității din România. Misiunea noastră Să conectăm, informăm și sprijinim evoluția industriei HoReCa din România prin inițiative relevante, conținut de calitate și evenimente cu impact real în piață. 📸 Te invităm să descoperi câteva imagini din zecile de evenimente Top Hospitality organizate de-a lungul anilor. Top Culinary Trends Taste Ambassadors Steet Food Business Conference Street Food City Gourmet Festival - Demonstatii Culinare Conferinta Nationala a Salilor de Evenimente Imagini de la intalnirile de Networking - Top Hospitality 1/3 Pentru propuneri de parteneriate sau colaborari: Pesoana de contact: Laurenţiu Mâță Email: laurentiu.mata@tophospitality.ro