Rezultatele cautarii

Hotel Epoque anunta o crestere de peste 11% a cifrei de afaceri in anul 2015, raportand venituri de aproximativ 2,24 milioane euro fata de 2 milioane de euro in 2014, performanta datorata evolutiei pozitive inregistrata de structura de cazare si a dezvoltarii segmentului F&B. Pentru anul 2016 Hotel Epoque a bugetat venituri de 2,4 milioane de euro si o crestere de 8% a cifrei de afaceri. In acelasi timp, isi propune cresteri de 30% pe segmentul F&B si de 20% pe segmentul Events. In ultimul an Epoque si-a consolidat pozitia pe piata de lux din Romania pe cele trei segmente de business: boutique hotelul de lux Epoque, restaurantul gastronomic L’Atelier – l’art culinaire si Epoque Events Gallery. Segmentul F&B a depasit previziunile bugetate pentru 2015 si a inregistrat o dublare a numarului de clienti, realizand venituri care reprezinta 36% din cifra totala de afaceri. Pe acest segment de business 58% din venituri provin din restaurant si 42% din MICE. In luna ianuarie Hotel Epoque a fost desemnat cel mai bun hotel din Romania de catre TripAdvisor®, cea mai mare platforma online de calatorii din lume. In cadrul premiilor Travelers' Choice® 2016 pentru hoteluri Hotel Epoque s-a aflat pe locul 1 in topul celor mai bune 25 hoteluri din Romania si in top 10 hoteluri de lux din Romania si a fost mentionat in top 3 Best Service Hotels. Este cel de al patrulea an consecutiv in care Epoque primeste Travelers’ Choice Award pe segmentul de lux. „Ne mandrim sa fim pe locul intai in topul preferintelor oaspetilor nostri si ne dedicam constant eforturile pentru a mentine aceasta pozitie. Hotel Epoque a devenit un reper pe piata hoteliera de 5 stele datorita gamei de facilitati si servicii de luxe pe care o propune, datorita atentiei pe care o acordam oaspetilor nostri si multumita echipei devotate conceptului high class services. Pentru 2016 ne propunem sa consolidam aceasta pozitie de lider pe piata de lux din Romania si sa dezvoltam fiecare segment de business in parte. Facem o prioritate din mentinerea reputatiei de cel mai bun hotel de 5 stele din Romania, din consacrarea restaurantului L’Atelier ca destinatie in sine pentru iubitorii artei culinare si din pozitionarea Epoque Events Gallery in topul optiunilor pentru organizarea de evenimente premium in Bucuresti”, declara Diana Popescu, Owner & CEO Epoque.

Chiriile din Centrul Vechi din Bucureşti s-au prăbuşit după tragedia din clubul Colectiv. Proprietarii de spaţii comerciale au tăiat până la un sfert din sumele cerute chiriaşilor în ultimele luni, iar cei care au clădiri cu bulină roşie s-au apucat de renovări şi reamenajări. Oamenii de afaceri spun că acum este mult mai costisitor să-ţi deschizi un restaurant ori un club în centrul istoric, aşa că se orientează spre alte zone, ca Piaţa Unirii sau Dorobanţi. Unul dintre cele mai cunoscute restaurante din centrul istoric al Bucureştiului a fost închis în urmă cu două luni, după ce a intrat în vigoare legea care interzice funcţionarea barurilor, restaurantelor, cafenelelor ori teatrelor în clădiri cu bulină roşie. „Am fost primii care am închis din centrul istoric, am considerat că e foarte normal să respectăm această lege. Căutăm un spaţiu adecvat, în aşa fel încât să putem activa cu o altă locaţie în centrul istoric”, spune Daniel Mischie, coproprietarul unui lanţ de restaurante. Din cele aproape 200 de localuri din Centrul Vechi, zece au tras obloanele în ultimele două luni. Ceilalţi proprietari, care nu au bulina roşie aplicată pe spaţiile pe care le oferă, au fost nevoiţi să taie drastic din chirii. „Cu siguranţă au scăzut cu cel puţin 20-30 la sută din cauza scăderii cererii. Am văzut chirii de 8 euro pe metrul pătrat, am văzut de 60 de euro pe metrul pătrat”, spune Carmen Ravon, specialist în imobiliare. Nu orice proprietar îşi permite să acopere cheltuielile pentru consolidarea şi amenajarea clădirilor, aşa cum cer noile reguli de siguranţă. „Cele legate de consolidarea clădirii se ridică undeva între 300 şi 1.000 de euro pe metrul pătrat. Cheltuiala de amenajare a spaţiului contra incendiilor ar trebui să fie undeva între 10.000 şi 20.000 de euro per locaţie”, spune Octav Dură, reprezentant al Asociaţiei Comercianţilor din Centrul Vechi. Oamenii de afaceri din Centrul Vechi vin şi cu o soluţie pentru cei care nu au bani să-şi consolideze clădirile. „Statul, primăria să ofere garanţii băncilor, la fel ca la proiectul Prima Casă, prin care banca să poată să subvenţioneze consolidarea spaţiilor imediat, avand garanţia statului”, spune Daniel Mischie. Oamenii de afaceri care au decis să plece definitiv din Centrul Vechi se orientează acum spre spaţiile disponibile din mall-uri sau din zone cu trafic intens precum Unirea, Universitate şi Dorobanţi, acolo unde preţul chiriilor este deja în creştere. În Bucureşti sunt în jur de 3.400 de de restaurante, cluburi, cafenele şi baruri, iar afacerile lor trec de jumătate de miliard de euro pe an. sursa

Dragos Panait, proprietarul steakhouse-urilor Red Angus si The Beef Club, spune ca in martie va deschide un restaurant in Constanta, dupa trei ani in care a tatonat piata din orasul de la malul marii. Investitia se ridica la 500.000-600.000 euro. "Ne dorim ca in martie sa deschidem un restaurant in Constanta, dar nu avem un termen fix alocat. Nu dorim sa grabim lucrurile acolo pentru ca este o cladire de la 1903. Constanta este o piata noua, in care noi nu am avut pana acum alte locatii, insa de trei ani de zile tot studiem piata de acolo", a spus antreprenorul la emisiunea WALL STREET 360. Panait a mentionat ca a ales Constanta pentru ca are o cladire in acest oras, unde investitia se va ridica la 500.000-600.000 euro. Astfel, deschiderea restaurantului de la malul marii ar urma sa aiba loc la un an dupa ce Dragos Panait a inaugurat localul The Beef Club din Bucuresti. Dragos Panait este printre primii antreprenori care au introdus conceptul de steakhouse in Romania, cand a deschis in 2010 restaurantul Red Angus in Centrul Vechi din Bucuresti. Anul trecut, antreprenorul a inagurat un nou restaurant, The Beef Club, langa Televiziunea Romana. Restaurantele sale, Red Angus si The Beef Club sunt coordonate prin firma Operative Steakhouse Group, care in 2014 a inregistrat o cifra de afaceri de 2,87 mil. lei si o pierdere de 1,9 mil. lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finante. Pentru 2015, Dragos Panait estimeaza o crestere a afacerilor de 24%-25%. sursa

Dedicată tuturor celor care vor să se bucure de timpul petrecut în București, Bucharest City App este aplicația gratuită care aduce orașul pe smartphone-ul tău, cu informații exacte și personalizate despre orice activitate de timp liber: evenimente, restaurante, cafenele, pub-uri, cluburi, magazine, atracții turistice, spa-uri și multe altele, toate atent selecționate și actualizate în timp real. Cu un meniu intuitiv și foarte bine structurat, Bucharest City App își propune să devină în primul rând prietenul virtual care poate ajuta orice român, expat sau străin să aibă o experiență memorabilă în București. Mai mult decât o aplicație de mobil, Bucharest City App este o rețea socială la nivel local deoarece le permite utilizatorilor să-și genereze singuri colecții de locații preferate pe care le pot distribui cu prietenii. Orice utilizator logat prin Facebook sau Google poate răsfoi lista de followers ai unei locații, descoperind astfel noi locuri interesante și, de ce nu, poate noi prieteni. Creată și dezvoltată de Eventur Group în colaborare cu Eventya, aplicația vine ca o continuare la scară mare a paginii de Facebook Travelers of Bucharest, care prezintă poveștile turiștilor străini din București și care a crescut organic într-un singur an la 14.000 de fani, și a ghidului Bucharest City Guide ajuns deja în mâinile (varianta tipărită) și pe monitoarele (varianta digitală) a peste 15.000 de persoane. Alex Filip (General Manager, Eventur Group): "După sute de întâlniri și discuții cu turiști străini pe străzile Bucureștiului, dar și cu numeroși prieteni români, am realizat necesitatea unei aplicații complete pentru capitala noastră, una care să adune toate informațiile necesare pe telefonul mobil oricui are nevoie și care să joace totodată rolul unei rețele sociale. Este intuitivă, complexă și foarte prietenoasă, salvează mult timp din programul celor care își doresc să se bucure de tot ce are de oferit acest oraș la fel de frumos și viu ca orice altă destinație europeană importantă. Așadar, începând de astăzi, toți oamenii din București (români sau străini) au un nou prieten digital, Bucharest City App, prin intermediul căruia pot descoperi locuri și prieteni noi." Dragoș Asaftei (Executive Manager, Eventur Group): "În primii ani petrecuți în București, ca student, scoteam telefonul din buzunar zilnic de zeci de ori pentru a căuta adrese, afla numere de telefon și verifica hărți. E un oraș mare ce mănâncă mult timp, așa că perspectiva unui prieten virtual care să simplifice toate aceste lucruri adunându-le într-o singură aplicație va fi foarte utilă. E un proiect la care lucrăm de mai bine de 6 luni și în care sunt implicați 19 oameni, iar rezultatul mă bucură. Bucureștiul avea nevoie de o asemenea aplicație. Și în sfârșit o are!” Bucharest City App este disponibilă gratuit în Apple Store (iOS) și Google Play (Android), dar și într-o variantă web. Proiectul a fost dezvoltat din inițiativa echipei Eventur și susținută 100% din fonduri proprii.

Aflata la granita dintre cafenea, boulangerie si bistro, The Harp Bakery combina caracteristicile unei acestor trei concepte intr-o formula originala. Interiorul clasic si confortabil are aerul unui camin primitor, unde clientii gasesc o cafea de cea mai buna calitate, patiserie autentica frantuzeasca, paine proaspat coapta, gustari consistente, dar si o selectie de preparate culinare elaborate. „Atunci cand am inceput sa creionam proiectul The Harp Bakery, o extensie a brandului The Harp Irish Pub, am plecat de la ideea de a crea un loc special in centrul Bucurestiului, care sa devina un reper al zonei, un punct de intalnire pentru cei care vin in Piata Unirii. Si cred ca, daca ne uitam acum in jur, am reusit sa ne atingem acest obiectiv”, spune Florin Dudulac, managerul The Harp. Pentru amenajarea The Harp Bakery au fost folosite materiale naturale, calde – caramida, lemn, piele – care dau o senzatie placuta, confortabila, autentica. In centrul conceptului se afla semineul, un element puternic care incalzeste spatiul, la propriu si la figurat. Finisajele sunt de cea mai buna calitate, iar iluminarea este calda si odihnitoare. Preparatele culinare sunt puse in valoare de vitrina generoasa in care sunt expuse, asa incat clientul sa poate privi si alege cu usurinta dintre zecile de optiuni. Bucataria deschisa intareste legatura dintre The Harp Bakery si oaspetii sai, care pot vedea cum bucatarii pregatesc pe loc preparatele apetisante. La The Harp Bakery, cafeaua este cartea de vizita - cele doua sortimente Totti (blend si single origin), furnizate de Strauss Romania, sunt transformate de barista pasionati si bine pregatiti in cele mai savuroase experiente. De trainingul echipei de barmani s-a ocupat Paul Ungureanu, unul dintre cei mai titrati barista romani, castigator al numeroase premii in competitii locale si internationale. „Mi-am folosit toata pasiunea si cunostintele pentru ca fiecare ceasca pe care o servim sa fie o adevarata placere. Fie ca preparam un espresso clasic aromat si cremos sau un cocktail elaborat, totul trebuie sa fie perfect de fiecare data”, spune Paul Ungureanu. In vitrina The Harp Bakery, clientul gaseste produse de patiserie autentica frantuzeasca, selectionate si aduse in Romania de Nicolai Tand. „Pentru mine, o felie de paine cu unt, o tartina cu marmelada, iar mai tarziu, croissantele sau delicioasele pain au chocolat pe care le-am descoperit pentru prima oara la Paris, sunt mai mult decat o gustare sau un mic dejun. Le-am asociat dintotdeauna cu momente de liniste, de fericire curata. Tocmai, de aceea, mi-a luat mult timp sa selectez cele mai bune produse, care sa fie si sanatoase, sa fie facute după retete artizanale, si sa iti dea si o stare de spirit de bucurie atunci cand rupi din ele si le gusti”, spune Nicolai Tand. Alaturi produsele de patiserie, in meniul The Harp Bakery se afla preparate pentru gustari consistente si chiar mese complete: sandwich-uri si wrap-uri, quiche-uri, salate, pizza, paste, dar si cinci feluri principale elaborate, alese grija de chef Arpad Bran. „Pentru meniul de la The Harp Bakery am avut cateva obiective principale: preparate savuroase, din ingrediente de buna calitate si care se pot pregati rapid”, explica chef Arpad Bran. „Am ales atat retete clasice, dar am cautat si noutatea care sa surprinda placut si sa ne diferentieze in piata. Fie ca vorbim de mic dejun, pranz sau cina, am reusit sa gasim optiunile potrivite pentru un meniu echilibrat si gustos”. La The Harp Bakery clientii gasescin fiecare zi paine proaspata, din cele mai bune ingrediente, coapta dimineata devreme. „Folosim diverse tipuri de faina, cum ar fi cea integrala sau multicereale – necesare in dietele echilibrate, dar si faina alba, fina, de trei nule, pentru o paine rafinata. Brutarii nostri va pregatesc zilnic o selectie de retete clasice, dar si specialitati din tari cu traditie: paine cu masline, cu ardei sau cu branza nobila, paine cu stafide sau cu seminte de mac si de susan”, explica chef Arpad Bran. „Nu am lasat nimic la voia intamplarii pentru ca fiecare detaliu este foarte important. Acum, cand totul este gata, suntem bucurosi ca am reusit sa gasim cele mai bune idei, sa le punem impreuna si sa le transformam intr-un concept cald si familiar care va deveni un punct de intalnire in centrul orasului”, incheie George Vaduva, proprietarul The Harp Bakery si The Harp Irish Pub. Deschisa la inceputul lunii decembrie, The Harp Bakery este prima faza a proiectului de dezvoltare a brandului The Harp. La inceputul anului viitor va fi finalizata si cea de a doua faza - extinderea The Harp Irish Pub. Localul isi va mari capacitatea de la 100 la 220 de locuri, devenind unul dintre cele mai mari restaurante din centrul Bucurestiului. The Harp Irish Pub, detinut de omul de afaceri George Vaduva, este unul dintre cele mai vechi restaurante din Bucuresti, fiind deschis 1995. In urma cu doi ani, in 2013, intreaga locatie a trecut printr-o transformare completa care a presupus reamenajarea interioara si exterioara si rebranding. The Harp Irish Pub si The Harp Bakery sunt amplasate in Piata Unirii, Bd. Dimitrie Cantemir nr. 2.

Bucuresti, 20 martie 2015 Cel mai important eveniment din industria hoteliera, a turismului si a ospitalitatii din Romania, TopHotel Tourism & Leisure Investment Conference , va avea loc in perioada 6-7 mai, in cadrul JW Marriott Grand Hotel si cupride doua zile de conferinte avansate, seminarii interactive si o gala exclusivista de premiere. Prima zi a evenimentului TopHotel Tourism & Leisure Investment Conference , 6 mai, va gazdui cea de-a cincea editie a Galei TopHotel Awards, un eveniment in care vor fi premiate cele mai bune si inovatoare proiecte si concepte din industria hoteliera, a ospitalitatii si de turism din Romania. Nominalizarea in competitie se poate realiza GRATUIT si ONLINE, pana la data de 29 martie 2015, accesand site-ului evenimentului w ww.hotelconference.ro . Toate nominalizarile primite vor fi analizate de un juriu format din profesionisti ai industriei. In prima zi a evenimentului, 6 mai, se va desfasura si conferinta in care panelul de vorbitori specializati in cele mai diverse arii de expertiza din industria hoteliera si a ospitalitatii vor oferi participantilor o imagine la zi asupra tendintor din industrie si integrarii tacticilor de investitii. A doua zi a evenimentului, 7 mai, este dedicata seminariilor si studiilor practice oferite de specialisti ai companiilor de top din industrie. In cadrul seminariilor, experti din diversele segmente ale industriei hoteliere si ospitalitatii vor oferi exemple practice si studii de caz celor prezenti. Printre vorbitorii evenimentului se numara specialisti renumiti in industrie precum: Takuya Aoyama (Vice President Acquisitions & Development, Hyatt International), Sharla Ault (Journalist, Conde Nast Johansens), Jorn Gieschen (Tourism Intelligence & Consulting), Adela Cristea (Director–Central and Eastern Europe Development, Hilton Worldwide), Paul Rosenberg (Director of Development, Europe, Marriott Intl), Alexandru Dorus (General Manager, Rixos Hotels – Borjomi), Sophie Perret (Director, HVS London Office), Sarah Thompson (Revenue Director Revenue by Design Ltd), Jakub Klimczak (Business Development Manager, STR Global), Frank Reul (Area General Manager, Accor Romania - Bulgaria – Macedonia), Adrian Craioveanu (Marketing Director, DAAS), Laura Tiuca (Local Partner, Head of the hospitality and leisure group, Dentons Bucharest), Calin Ile (Vicepresedinte, FIHR), Bogdan Stanciu (General Manager, Bit-Soft), Sorin Ionescu (Fondator si Director, FiveStar Hospitality), Sorin Stoica (Co-proprietar, Eturia), Cris Micut (Senior Associate, Trend Hospitality), Razvan Pascu (Consultant Marketing Turistic Travel Communication Romania si Asociatia Travel Focus), Dan Volentir (Regional Business Development Director, Ana Hotels).

Asociatia Somelierilor din Romania impreuna cu Halewood Wines & Spirits anunta prelungirea cu o saptamana a perioadei de inscrieri la competitia Trofeul Someleriei Halewood Wines & Spirits, pana pe data de 7 martie 2016. Concursul, aflat la a 14-a editie, a devenit deja o traditie pentru cunoscatorii şi degustatorii de vinuri, reprezentand un punct de reper pentru industria de profil din Romania. Trofeul Someleriei Halewood Wines & Spirits reprezinta una dintre cele mai de seama certificari acordate somelierilor, castigatorii putand reprezenta mai departe tara noastra la nivel international. Compania Halewood Wines & Spirits a sustinut continuu educatia somelierilor, fiind partenerul traditional al competitiei. „Titulatura de somelier incepe sa capete din ce in ce mai multa substanta in Romania, pe masura ce educatia şi apetitul nostru ca popor pentru vin cresc. Suntem la a 14-a editie a acestei competitii, avem deja o traditie si ne aşteptam sa fim surprinşi de candidatii de anul acesta. Cred ca este o onoare pentru orice somelier sa reprezinte industria vinului din Romania la nivel international, iar aceasta va fi cea mai importanta recunoastere oferita in cadrul competitiei Trofeul Someleriei 2016”, a declarat Marius Bratu, Sales Manager Halewood Wines & Spirits Romania. Candidatii dornici sa participe la competitie se pot inscrie pana pe data de 7 martie 2016, prin trimiterea unui CV la adresa info@somelieri.ro. Preselectia candidatilor va avea loc pana pe 10 martie, urmand ca ulterior, candidatii selectati sa fie invitati la training, intre 21 si 24 martie, la Pensiunea Rhein din Azuga. Semifinala va avea loc pe 24 martie, la Azuga, iar finala se va desfasura in Bucureşti, pe 25 martie 2016. In organizarea evenimentului vor fi implicati si partenerii externi ai companiei Halewood Wines & Spirits: Concha y Toro (Chile), Marchesi di Frescobaldi (Italia), Gerard Bertrand (Franta), Trapiche (Argentina) si Torres (Spania). Concursul se va desfasura sub auspiciile A.S.I. (Asociatia Internationala a Somelierilor). sursa

Grupul israelian Jupiter Group, care dezvoltă o clădire de birouri în centrul Capitalei pe strada George Enescu, este în spatele vehiculului North Lake înregistrat în Cipru care a cumpărat clădirea fostului restaurant Cina din centrul Capitalei, unde azi funcţionează restaurantul Trattoria Il Calcio, şi terenul adiacent cu o suprafaţă de 3.375 de metri pătraţi. Vânzătorul activelor imobiliare este societatea Bu­cureşti Turism, proprietarul hotelului de cinci stele Radisson Blu. Valoarea tranzacţiei se ridică la 4 milioane de euro. „North Lake este controlat de un grup de investiţii anglo-israelian ce dezvoltă şi un complex de birouri pe strada George Enescu, din Capitală, în apropierea fostului restau­rant Cina. Am primit oferte de cumpărare din par­tea mai multor investitori însă i-am ales pe cei de la North Lake şi pentru că preţul a fost cel mai bun“, a spus Luc Ronsmans, preşedintele Bucureşti Turism. Clădirea de birouri din centrul Capitalei dezvoltată de Jupiter Group se va numi Enescu Office Building şi va cu­prinde un imobil cu trei etaje subterane, parter şi nouă etaje supraterane, ultimele trei retrase.„În spatele grupului este o familie bogată. Grupul dispune de active de peste un miliard de euro“, mai spune administratorul. sursa

Familia omului de afaceri Ion Ţiriac a investit 3 milioane de euro în restaurantul Stejarii Pool Club, din zona Pădurea Băneasa, aflat în apropiere de clubul rezidenţial Stejarii, potrivit datelor ZF. Acesta este însă construit separat de complexul locuit de expaţi şi români cu venituri mari, dar şi de clubul sportiv şi spa Stejarii Country Club , fiind deschis atât pentru aceştia, cât şi pentru clienţii veniţi special să ia masă Localul deţine o zonă de restaurant cu meniu internaţional, o zonă de bar, una de lounge, o terasă şi o piscină cu şez­longuri. În total sunt 110 locuri înăuntru şi 80 pe terasă. Meniul restaurantului a fost con­ceput de chef-ul restaurantului Costes din cadrul cunoscutului hotel parizian cu acelaşi nume. Chef-ul Didier Coly a lucrat timp de şase luni la meniul Stejarii Pool Club care cuprinde astăzi feluri de mâncare precum steak Black Angus la 600 de grame pentru 280 de lei, dar şi bruschete asortate la 52 de lei. Restau­rantul se poziţionează în nordul Bucu­reş­tiului, zonă locuită de românii cu venituri peste medie şi mari. sursa

Peste 1,3 milioane de turisti, dublu fata de sezonul trecut, au schiat in Poiana Brasov, in sezonul de iarna 2014 – 2015, arata datele Ana Teleferic, principalul furnizor de transport pe cablu din statiunea montana. Sezonul de iarna in Poiana Brasov continua, cel mai probabil pana dupa Paste, in conditiile in care stratul de zapada a ajuns la 100 cm in partea superioara a masivului Postavarul in urma ninsorilor din ultimele zile. Tarifele pentru transportul pe cablu se vor reduce cu 20% din 9 martie, a mentionat Ion Rufa, directorul general Ana Teleferic. “Starea partiilor este perfecta, prin urmare ii asteptam pe schiori sa se bucure in continuare de acest sezon generos. Ana Teleferic va scadea, pana la finalul acestui sezon, numarul de puncte necesare pentru urcare”, a mai precizat Rufa. In 2011, Ministerul Turismului si Dezvoltarii Regionale a investit 28 de milioane de euro in reamenajarea domeniului schiabil din Poiana Brasov. Ca urmare, domeniul schiabil s-a largit cu 50 de hectare, iar in prezent are 85 hectare. Toate partiile dispun acum si de instalatii de zapada artificiala, cee ace ofera posibilitatea de a schia pana la patru luni pe sezon. In plus, odata cu doua instalatii noi de transport pe cablu, capacitatea totala de transport a ajuns la la 8.500 persoane pe ora, de trei ori mai mult decat capacitatea de 2.500 de persoane pe ora a instalatiilor de transport pe cablu din Predeal sau de 3.000 de persoane/ora in Sinaia. Domeniul schiabil din Poiana Brasov, cu cei 1800 m altitudine, insumeaza acum 26 km de partii, cu o latime medie de 45 m. Aici exista 14 tunuri fixe pentru producerea zapezii artificiale, 10 tunuri mobile si 120 de lancii. Conditiile meteo favorabile, calitatea foarte buna a partiilor si mentinerea preturilor din sezonul trecut pentru transportul pe cablu au fost principalii factori care au contribuit la acest bilant favorabil turistilor pasionati de sporturi de iarna. Amatorii de schi sunt invitati, in continuare, sa urmareasca in timp real starea partiilor prin intermediul camerelor web ce pot fi accesate pe pagina Discover Poiana www.discoverpoiana.ro/ro/webcam-live/. Poiana Brasov are doua partii special amenajate pentru incepatori, Bradul si Stadion, cat si cu Drumul Rosu, o partie de nivel mediu de aproape 5 km care uneste varful Postavarul de statiune. Scoala de Ski & Snowboard Ana numara peste 140 de instructori certificati de schi si snowboard, dupa 20 de ani de activitate in domeniu. Ana Teleferic face parte din grupul de companii Ana, alaturi de Ana Hotels, Ana Aslan Health Spa, Ana Pan si Ana Imep. sursa

Hotelierii de pe litoral se tem ca unitatile lor ar putea fi inchise de inspectorii antifrauda si doresc suspendarea sau modificarea OUG 91/2014, privind suspendarea activitatii unitatilor de cazare sau restaurantelor care nu emit bonuri fiscale. Reprezentanti ai hotelierilor si ai Intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM) de pe litoral au participat saptamana trecuta la o intrunire, la Constanta, pentru a vedea ce masuri pot fi luate impotriva OUG 91/2014, potrivit careia punctele de lucru ale comerciantilor care nu utilizeaza casele de marcat sau nu emit bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate sa fie inchise de inspectorii antifrauda. La eveniment a fost prezent si deputatul PNL de Constanta Mihai Tararache, el spunand ca sprijina demersul oamenilor de afaceri si solicitand Guvernului, in numele acestora, suspendarea OUG 91, iar in cazul in care acest lucru nu se va intampla ordonanta sa fie contestata la Curtea Constitutionala. El a mai spus ca doreste un dialog intre mediul de afaceri si Guvern, precizand ca mediul economic vrea controale corecte, nu stoparea acestora. Unul dintre participantii la discutii, Sorin Mocianu, investitor in turism si in alimentatie publica, dar si consilier judetean din partea PNL, a propus ca forma de protest inchiderea unitatilor de cazare in timpul minivacantei de 1 Mai. "Propun ca de 1 Mai toate unitatile de alimentatie publica sa faca o greva si sa se inchida. In afara de hotelurile care au contracte si care pot caza turistii, sa le dea eventual micul dejun si apoi sa inchida tot. Oricum daca vine Antifrauda se inchide tot, 40-50 la suta din unitati ne asteptam sa fie inchise de 1 Mai", a afirmat Sorin Mocianu. La randul sau, reprezentantul Federatiei Patronatelor din Turism, Virgil Stancu, a exclus aceasta varianta, spunand ca sunt deja turisti romani si straini care au contracte cu hoteluri de pe litoral. "Nu vrem sa credem ca este rea-vointa, credem ca este o lipsa de dialog si poate de necunoastere a celor care au scris aceasta ordonanta. Daca se aplica masura inchiderii este ca si cum din start l-ai omorat pe acel agent economic. Ceea ce se propunea vizavi de 1 Mai cu inchiderea unitatilor este imposibil. Sunt turisti care au contracte, avem un an cu premise bune, asta ne-ar mai lipsi, pentru ca atunci chiar am vorbi de turism in Bulgaria, Grecia, Turcia si am exclude in totalitate litoralul romanesc", a spus Virgil Stancu. Presedintele Asociatiei Patronale Mamaia, Nicolae Bucovala, solicita ca in OUG 91 sa se precizeze in ce conditii se inchid unitatile, adaugand ca verificarile trebuie facute intr-un cadru civilizat. "Lucram cu personal sezonier. El poate sa incaseze o nota de plata si sa plece cu ea si imi creeaza gol in gestiune, mie imi inchide unitatea? Sigur ca oamenii sunt un pic inspaimantati de ceea ce au vazut la televizor. Noua trebuie sa ni se specifice clar prin OUG 91 in conditii iti inchide unitatea, indiferent ca este restaurant, terasa, beach-bar, hotel, magazin alimentar. Trebuie specificate foarte clar. Nu refuzam controlale, sunt binevenite, dar trebuie facute intr-un cadru civilizat si nu trebuie sa speriem agentul economic", a declarat Nicolae Bucovala. El a sustinut ca turistii ar putea fi speriati de inchiderea hotelurilor sau restauranturilor si nu ar mai reveni pe litoralul romanesc. De la 1 martie, punctele de lucru ale comerciantilor prinsi ca nu utilizeaza casele de marcat sau nu emit bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate sunt inchise de inspectorii Directiei Antifrauda. Fiscul va dispune suspendarea activitatii operatorului economic in punctul de lucru pentru o perioada cuprinsa intre o luna si trei luni, daca constata incalcarea uneia dintre obligatiile de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale, achizitionate doar de la distribuitori autorizati sau unitati acreditate, utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, emiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, respectiv emiterea de bonuri cu o valoare care corespunde realitatii, precum si intocmirea de documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase in/din sertarul casei de marcat. Pentru incalcarea obligatiilor mentionate, inspectorii vor aplica amenzi cuprinse intre 10.000 de lei si 15.000 de lei, insa daca la punctele de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor exista sume detinute fara a putea fi justificate prin datele inscrise in documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, in registrul special sau prin chitante, banii se confisca, caz in care amenzile se situeaza intre 2.000 lei si 4.000 lei. sursa: HRBExpert.ro

Centrul istoric al Bucureştiului se transformă dintr-un pol al distracţiei într-unul comercial. Cluburile şi barurile se închid şi în locul multora apar magazine. Cei care s-au recunoscut înfrânţi dau vina pe chiriile mari şi pe clienţi: beau puţin şi tin mesele mult. „În Capitală există peste 3.400 de restaurante, cafenele şi baruri cu afaceri anuale declarate de aproape 2,5 miliarde de lei. În Centrul vechi sunt aproape 200 de localuri”, transmite corespondentul Digi24 Cristina Sbîrn. La kilometrul zero al distracţiei din Bucureşti, barurile şi restaurante se închid şi se deschid la foc automat. După o investiţie de peste 30.000 de euro, patronii unui bar ce se va deschide într-o săptămână speră să aibă ceva mai mult noroc decât cei de dinainte, care au dat faliment după doar doi ani. Mulţi oameni de afaceri care au pierdut banii sunt furioşi. Clienţii parcă vin la club să se odihnească. „Se vine la terasă vara, se comandă o apă, o bere sau o cafea şi se stă trei ore, iar chiriile sunt aberante, sunt câteva mii de euro bune”, spune Oana, o fostă proprietară de bar în Centrul Vechi. Chiriile pornesc de la 13 euro şi pot sări de 30 de euro metrul pătrat, în funcţie de amplasament. Un restaurant este scos la închiriere cu 6.000 de euro pe lună, iar ca să scape de el foştii proprietari înclud în preţ şi echipamentele din bucătărie şi bar. Constantin Sebeşeanu, presedintele HORA: Chiria trebuie să fie până undeva până în maxim 15% din cheltuieli. În Centrul Vechi se ajunge chiar şi la 20-25-30%, ceea ce face ca pe termen lung business-ul să nu mai fie sustenabil. În primul an probabil undeva la 20% din unităţi se închid, dar cele mai multe se închid în perioada 1-3 ani. În locul barurilor şi cafenelor care au tras obloanele în Centrul Vechi apar tot mai des magazine. Marile firme de îmbrăcăminte se arată tot mai interesaţi de zonă. După Adidas şi H&M şi turcii de la Kotton şi-ar putea deschide un magazin în zonă. Spaţiul l-au cumpărat încă de anul trecut, iar surse din piaţa spun că ar plătit 4 milioane şi jumătate de euro. Deocamdată, fie că vorbim de magazine de haine, bijuterii sau încălţăminte, retailul a ajuns să ocupe aproape un sfert din spaţiile comerciale din centrul Bucureştiului.

În inima centrului istoric al Bucureştilor, unde astăzi abundă de terase cu aere europene, în 1857 se deschidea o locantă ce va face legendă prin impunerea un standard al calităţii produselor și al servirii nemaiîntâlnit până atunci. Printre care cu boi, sacagii, vânzători ambulanţi, hanuri şi alte exclusivităţi balcanice, îşi făcea apariţia, timid, o modestă tavernă mai degrabă, asezonată cu o mică terasă acoperită cu rogojini, şi care purta un nume simplu, ţărănesc: „Trei foi de viţă”. Proprietarul era un selfmademan din Bărăgan, George Ionescu (1828-1905), care la doar 14 ani plecase din Ciochina de Ialomița pentru a se angaja ucenic la marele negustor de băuturi spirtoase, Smarandache. După 10 ani de viață spartană, Ionescu economisește 2.000 de lei cu care pornește în afaceri pe cont propriu, investind la început într-o băcănie. După ce se implică și în cârciumărit, se axează pe comerțul cu zahăr, devenind unul din marii actori ai pieței bucureștene de profil. Pentru a putea decola spre marile afaceri, el şi-i alătură şi pe cei doi nepoți ai săi, frații Iordache și Constantin Ionescu, tot fii de plugar din Ciochina. În timp, doar primul rămâne atașat cârciumăritului; celălalt dispare pe drum. „O naturală”, „o idee”, „un focos” Prin 1880, George Ionescu lasă cârciuma din Covaci no. 3 pe mâinile lui Iordache, care, gospodărind-o cu pricepere și hărnicie de țăran cu frică de Dumnezeu, reușește să o consacre, aceasta devenind un magnet pentru amatorii de un vinișor bun și de o masă cinstită fără fasoane de import, mai ales că porțiile erau „enorme”, după cum spun mărturisitorii vremii. Standardele sale de calitate au creat școală, mulți cârciumari ai vremii trecând, la început, prin mâna lui. Vechea tavernă, unde, pentru a intra înăuntru, trebuia să te apleci serios, devine restaurant pentru protipendadă, căpătând etaj și terasă peste o parte din primul cat. Spectaculoasă a rămas în memoria vremii încăperea centrală, așa numita cameră cu candelabru. Nu se știe dacă Iordache N. Ionescu (1843-1901) a avut urmași pe linie masculină, cert este că a lăsat după el trei fete nemăritate. Cel care va crea faimă locului va fi primul ziarist de satiră remarcabil de la noi, domnul Nae Orăşanu (foto dreapta), boem celebru al Bucureștilor vremii. Din 1866 era chestor al „văpselii” de roșu, iar masa de unde pătimea undercover și după program era cea cu numărul 5, situată pe terasă, și care, în cinstea sa, era denumită a „ziariștilor”. Spirit pamfletar şi spiritual prin vocaţie, fost redactor şef al revistelor satirice mult gustate în epocă, „Nichipercea”, „Daracul” sau „Sărsăilă”, Orăşanu nu a scăpat ocazia de a boteza bucatele şi băuturile servite la „Trei foi de viță”, în încercarea de a le înnobila originea simplă, unele dintre denumiri devenind în timp adevărate „instituţii”: sticla cu apă era denumită de el „o naturală”; ţuica, „o idee”; ardeiul iute, „un focos”; apa cu borviz, „o baterie de vin”; cârnaţii obișnuiți, „patricieni”; cafeaua cu rom, „un marghiloman”, iar cea turcească, „un taifas”. „Mâncarea căutată... este un fel de cârnăcior foarte condimentat” Povestea spune că și micul nostru tradițional şi-ar fi găsit aici nașul de botez, tot în persoana pamfletarului, iar inventatorul ar fi fost chiar Iordache, care, spune folclorul relatat de ziaristul de stânga Constantin Bacalbașa, ar fi rămas într-o seară fără mațe disponibile. Ca și în cazul descoperirii Americii, Imperiul câștigă întotdeauna în fața amatorilor, tradiția trecând invariabil de partea celui mai puternic. Pandantul unui Harald oarecare supărat pe zeii săi sau al comandourilor nautice de maori, în povestea noastră, este reprezentat de cârciuma de mahala bucureșteană, unde micii, sub numele de „cârnați mici” sau „cârnați mititei”, erau o specialitate veche. Astfel, Ulysse de Marssillac, ziarist francez adoptat de Principate, remarcă încă de pe la 1870: „Strada care duce de la Gara Filaret la Mitropolie este toată plină de grădini restaurante, dar aici ele au un aspect foarte special. Mâncarea căutată, cea care reprezintă baza esențială a meselor luate aici, este un fel de cârnăcior foarte condimentat, care te ajută să suporți mai ușor poșirca cu care îl stropești, și pe care îl mănânci, aproape întotdeauna, cu o salată de ardei, alt fel preferat al românilor, care îi dau numele semnificativ de «ardei iuți»”. Peste numai câțiva ani, în 1876, un ziarist al „Ghimpelui” observă că la grădina lui Eliad de la Obor, închiriată unor cârciumi pe perioada Târgului Moșilor, „sub cetina de brad”, se consumau de către țărani și târgoveți „cârnații mititei”, bineînțeles, asezonați tot cu salata de ardei iuți; și tot un jurnalist de la revista satirică de orientare liberală mărturisește că pe Covaci se pot consuma „mici” – aceasta ar putea fi prima atestare a actualei denumiri! –, ciorbă de schimbele (ciorbă de burtă) și rasol de raci. În opinia noastră, acel „fel de cârnăcior foarte condimentat” al lui Marssillac, precum și „cârnații mititeii” sunt același lucru cu micul nostru de toate zilele, la un moment dat impunându-se de către inițiații cârciumilor varianta prescurtă „mici”, la fel cum, știm din schițele lui Caragiale, două halbe mici erau preluate de chelnerii vremii ca „două mici”. Credem că în aceste bodegi fără pretenții era o întâmplare (mai) des întâlnită ca grataragiul să rămână fără mațe și cu umplutură în exces, în pericol de a se strica. Atunci, bineînțeles, acesta apela la soluția de avarie: frigea umplutura de cârnaţi fără maţ – iar soluţia, încet-încet, s-a clasicizat. Însă, dacă ar fi să fim cinstiți până la capăt, pentru a căuta paternitatea micului ar trebui neapărat să săpăm prin vasta bucătărie turcească, unde un parlagiu anonim ne-ar putea fi călăuză perfectă. Micul, vedeta delegaţiei româneşti la Paris, în 1889 şi 1900 Tot acum, în 1871, apare prima carte de bucate populară de la noi, Buna menageră, a Ecaterinei Steriady, care, e drept, e bazată mai mult pe rețete culese din cuhnia elitelor, pe care încearcă „a le pune la îndemâna tuturor claselor, tuturor familiilor”. Asta nu înseamnă că bucatele economice, fără fason, cum e și micul, nu încep să-și caute loc în mainstreamul culinar, lucru datorat drenării rețetelor cu geografie diversă de către un oraș aflat în plină expansiune și a unui timp tot mai zgârcit cu elaborările sibarite. Datorită lustrului intelectual impregnat de nenea Nae Orășanu, însăşi locanta fusese botezată de admiratorii săi... „La o idee”. Aşa apar şi muşteriii cu obraz subţire, putând fi văzuţi aici C.A. Rosetti, spiritul republican forte al vremii; prințul Dimitrie Ghika, cunoscut în popor ca Beizadea Mitică, un democrat autentic în acea perioadă de copilărie a vieţii politice parlamentare românești; Manolache Costache Epureanu, boier moldovean, jurist şi premier conservator, sau fruntașul liberal Emil Costinescu. Crâșma lui Iordache creşte... odată cu ţara – unirea cea mică, independenţa, proclamarea regatului ş.c.l. – ajungând un reper al gurmanderiei româneşti, astfel că, în 1889, bucătarul său reprezintă România la Expoziţia Mondială de la Paris. La aceasă prestigioasă expoziție, pavilionul românesc urma să fie creat de arhitectul Ion Mincu, însă suma de 100.000 lei cerută de acesta i-a dezarmat pe decidenții politici ai timpului. Mai târziu, după acest plan, stipendiat de P.P. Carp în calitate de ministru al Domeniilor, s-a construit „Bufetul de la Șosea”, care există și astăzi. Vinurile alese de „nea” Radu, un vestit comerciant de licori bahice al Bucureștilor, asociat de acum cu Iordache N. Ionescu, s-au bucurat de mare prețuire printre vizitatorii Expoziţiei, ele cucerind și premii. În 1900, tot bucătarul de la „Iordache” este ales să reprezinte Regatul român la Expoziţia Mondială de la Paris, de data aceasta fiind însoţit de taraful lui Cristache Ciolac (1870-1927), steaua muzicii lăutăreşti a momentului. Preşedintele Franţei e vrăjit de melodii cu rezonanţă exotică pentru el, precum „Ciocârlia”, „La moară la hârţa-hârţa”, „Din Ploieşti până-n Gheboaia” sau „Lele cu scurteica verde”. Din acest moment, destinele lăutarului şi al prestigioasei locante se vor împleti strâns. Dar în ambele manifestări internaționale, eroul delegației române a fost micul neaoș, care a devenit de atunci principala marcă culinară a României. Peste ani, la Expoziția Mondială din 1939, el a traversat și Atlanticul, dimpreună cu vocea Mariei Tănase, făcând furori în rândurile publicului american. Alt ambasador de seamă al micului nostru a fost Constantin Brâncuși, care-l prefera acompaniat de mămăliguță și mujdei, stins apoi cu un vin frust. Mari oameni de afaceri sau fețe simandicoase cu lustru nobiliar, care au trecut pragul atelierului său din Montparnasse, n-au ratat acest ritual gastronomic „barbar”, oficiat de maestru în cunoscutele sale straie de tarabostes. „Un prânz bun costa la «Iordache» 3 sau 4 lei” Aureolat de faima căpătată la Paris, Ciolac, fiul lui Radu „Muscalagiul” (muscalagiu, în epocă, însemna interpret la nai), devine blazonul muzical al localului lui Iordache, vioara sa fiind ascultată în tăcere şi evlavie de Vlahuţă, Goga sau Delavrancea și chiar de George Enescu, care i-a și transcris multe dintre cântece. Mai mult, lăutarul e admirat de însuși fiul moștenitorului tronului, viitorul Carol al II-lea, care reușește să-l aducă împreună cu taraful său chiar la Peleș, cu ocazia sărbătoririi majoratului său. Împreună cu celebrul primaș, mai evoluau acum pe Covaci no. 3 şi alţi virtuozi, ca Lică Ştefănescu, considerat cel mai bun ţambalagiu al vremii, Alexandru Leoni ori Jean Marcu şi, nu în ultimul rând, alt celebru lăutar, Buică, cel care, se spune, cânta pe o vioară Guarnieri. Un tânăr ardelean sosit în București spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Iuliu Moisil, confirmă și el clasa acestui local: „Uneori luam masa la «Iordache», din strada Covaci, într-o sală luminoasă și plăcută [...]. Ne-au impus aici excelenta bucătărie românească. Ceea ce ne-a izbit foarte mult, dar și plăcut, erau denumirile ce le aveau mâncărurile și băuturile, precum și serviciul excelent. Băieții cari serveau erau îmbrăcați în haine albe, curate, cuviincioși și sprinteni și îi auzeai strigând la bucătărie: «Să vie (de ex.) mititeii». Serveau repede și când aduceau o mâncare, țuică sau vin notau numaidecât pe o hârtie-notă, ca să nu se încurce lucrurile la plată. [...] Un prânz bun costa la «Iordache» [...] 3 sau 4 lei”. Locanta din Covaci reușește să se extindă, deschizând filiale atât în București, în zona Pieței Teatrului sau la Obor în timpul târgului Moșilor, cât și în provincie. Afară de cârciumărit, pe Iordache N. Ionescu, un adevărat spirit capitalist american, îl găsim implicat și într-una dintre primele spălătorii bucureștene (!). După experiența din 1890, când a deținut spațiul de la „Hugues”, afaceristul gravitează în aceeași zonă, prin 1908, de exemplu, beneficiind de asocierea cu un anume Michel Hauer. Prezența firmei de pe Covaci în fieful cosmopolitismului românesc n-a fost remarcabilă, cei „asediați”, protipendada, nerenunțând la vechile tabieturi. În schimb, în grădina lui Eliad de la Obor, unde seara concerta Ciolac, lucrurile mergeau foarte bine; la fel și în provincie, la băile de la Călimănești-Căciulata, unde găsim prezentă firma de pe Covaci la începutul secolului XX. Totodată, datorită lui „nea” Radu, probabil, Iordache controlează și trei pivnițe cu vinuri indigene, pe care bucureștenii rafinați le apreciau foarte mult, un exemplu fiind pretențiosul Caragiale, care le comanda deseori. Astfel, după moartea prematură a lui Iordache Ionescu, în 1901, faima localului e continuată, folclorul străzii dând întâietate de data asta calității băuturilor: „La nea Radu în Covaci / Bei, mă rog, până te faci, / Și după ce te-ai făcut / O iei de la început”. În plin război, regal culinar clandestin pe Covaci no. 3 Primul Război Mondial şi ocupaţia germană a Bucureştiului nu reuşesc să corupă standardele firmei, deși a trebuit să-și restrângă activitatea, renunțând la filiale. Iată cum o găseşte Vasile Cancicov, jurist și fost deputat, prieten cu patronii, la 1 mai 1917, în plină criză a alimentelor: „Am făcut 1 Mai ca în timpurile cele mai bune [...]. S-a găsit, cât ai clipi, şi ţuica, şi pelinul; ce pelin! Şi vechiul lui «Cristal». Ne-a dat şi icre negre, şi pui de găină, şi şalău proaspăt, şi vrăbioare, şi mai presus de toate renumiţii mititei. Iar după tradiţionalele marghilomane ne-a dat şi liqueur”. Trebuie neapărat precizat că regalul de mai sus era unul clandestin, pentru clienţii privilegiaţi, publicul larg mulţumindu-se cu firimiturile unor raționalizări teribile, care au afectat din plin și meniul oficial al cârciumilor. În toată perioada ocupaţiei, lăutarii au lipsit din Bucureşti, din motive de austeritate, muzica fiind interzisă în localuri de către administrația Puterilor Centrale condusă de feldmareșalul von Mackensen. Astfel, marea majoritate a lăutarilor au preferat să se alăture armatei, guvernului şi Regelui, refugiaţi în Moldova, unde au colorat în albastru clipele de suferinţă ale soldaţilor noştri răniţi. Așa a făcut și Cristache Ciolac, după ce și-a pierdut un frate, Barbu, chitarist de acompaniament apreciat în perioadă, ucis de bombardamentele produse de baloanele Zeppelin. După reîntregirea țării, locanta a intrat în declin, la fel şi cariera violonistului, căruia viaţa trepidantă şi lipsită de cruţare i-a „dăruit” o pareză ce l-a scurtcircuitat chiar în timpul programului. Din milă, foşti admiratori de-ai lui suspuşi i-au găsit o sinecură ca inspector la piața de pește din „Matache”, îndeletnicire total nepotrivită pentru neastâmpăratul artist. În acest timp, „Iordache” a încercat să impună un nou nume al lăutăriei, pe Fănică Luca, cel mai mare solist la nai al vremii şi viitor mentor al maestrului Gheorghe Zamfir. Dar timpurile de glorie nu s-au mai întors, astfel că, pe la mijlocul anilor ’20, birtul lui „nea” Radu a alunecat definitiv în amintire, firma renunțând la sediul din strada Covaci 3, răzleţindu-se fără glorie în alte colțuri ale Capitalei, gen Kisseleff 9, unde va funcționa sub denumirea „La Colonade”, sau pe Oituz 3. În februarie 1927, o vecină din mahalaua Făgădăului îl găsea pe Cristache Ciolac pe prispa bordeiului unei țiitoare (probabil, din pricina acestui acces de hedonism tardiv, fusese dat afară din casă de soție și de fiica sa), ultima sa locuinţă de scăpătat, „tremurând de frig, nemâncat de două zile, cu buzele muşcate de păduchi, nespălat şi nebărbierit”. A murit curând, pe 27 ale aceleiași luni, fiind înmormântat la cimitirul lăutarilor, „Pătrunjel”, „din mila oamenilor din mahala, cu talerul”. sursa articol si imagini

RA-APPS va organiza în septembrie o a doua licitație de vânzare a Hotelului Triumf din Capitală, după ce la prima anunțată pentru noiembrie anul trecut nu s-a înscris nimeni. Pentru a atrage cumpărători, RA-APPS a redus, conform legii, prețul de pornire a licitației cu aproape 2 milioane de euro. Conform ordonanței de urgență nr. 15/ 2013, Regia poate organiza o serie de trei licitații publice cu strigare pentru un imobil, dar în cazul în care nimeni nu oferă prețul de pornire, legea permite ca prețul să fie micșorat cu câte 10% la licitațiile următoare. În acest mod, la a treia licitație, prețul de pronire ajunge cu 20% mai mic decât cel inițial, iar dacă nici de această dată vânzarea nu are succes, Regia poate accepta oferte directe de cumpărare la un preț redus cu 30% față de prețul anunțat la prima licitație Deși clasificat la două stele, Hotelul Triumf, aflat în administrarea Reagiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", este atractiv pentru investitori prin amplasarea sa pe un teren de 15.000 metri pătrați lângă Bulevardul Kiseleff din Capitală. Imobilul dispune de 98 camere și apartamente, un restaurant cu o capacitate de 120 de locuri și o grădină de vară cu 60 de locuri. O primă încercare de vânzare a hotelului a avut loc în ianuarie 2007, când prețul de pornire a licitației a fost stabilit la 32,5 milioane de euro plus TVA. Licitația de atunci a fost anulată din lipsa a cel puțin trei oferte valabile, după ce comisia RA-APPS a constatat că scrisoarea de garanție bancară depusă de ofertantul Athenee Phenix, care deține hotelul Athenee Palace Hilton, nu îndeplinea criteriile de înscriere. Licitațiile de vânzare a hotelului au fost reluate de Regie prin anunțarea uneia pentru noiembrie 2014, dar la un preț de pornire stabilit la 19,6 milioane euro plus TVA nu s-a înscris niciun cumpărător. RA-APPS a anunțat o a doua licitație de vânzare a Hotelului Triumf pentru 14 septembrie anul acesta, iar prețul de pornire a fost redus la 17,7 milioane de euro plus TVA. Conform legii, în cazul eșuării și acestei licitații, RA-APPS este obligată să organizeze o a treia licitație, la un preț de pornire și mai mic, iar în cazul unui insucces și a treia oară, Regia poate negocia direct vânzarea hotelului cu potențialii cumpărători interesați. sursa

Hilton Worldwide au anuntat ca vor deschide primul hotel Hilton Garden Inn în Romania anul viitor. Hotelul va include 201 camere si este construit intr-o cladire istorica din centrul vechi din Capitala. “Hilton Worldwide a incheiat un acord de franciza cu SC Apex Alliance 1 S.R.L. pentru a deschide Hilton Garden Inn Bucharest Old Town in 2017. Hotelul cu 201 camere va functiona intr-o cladire monument istoric situata chiar in inima centrului vechi al capitalei, pe Strada Doamnei”, se precizează intr-un comunicat al Hilton Worldwide. “In ceea ce priveste design-ul, Hilton Garden Inn Bucharest Old Town urmeaza o strategie pe care o dezvoltam cu mare succes in mai multe orase europene, printre care Moscova, Paris, Londra si Szczecin, prin care pastram cu atentie fatada unei cladiri situate in centrul istoric al orasului, in timp ce incorporam un hotel modern in constructia respectiva “, a declarat Patrick Fitzgibbon, Senior Vice President, Development, EMEA, Hilton Worldwide. “Hilton Garden Inn Bucharest Old Town va pune la dispozitia oaspetilor un restaurant contemporan, cu mic dejun, si un centru de fitness deschis non-stop, stabilind astfel un nou standard pentru Bucuresti si pentru acest segment hotelier. Amplasarea centrala oferă acces facil la zona de restaurante si baruri din Centrul Vechi, precum si la alte atractii ale Capitalei”, a spus la randul sau Robert Esanu, Director SC Apex Alliance 1 S.R.L. Hilton opereaza in prezent cinci hoteluri din Romania: Athenee Palace, Hilton Sibiu, Hampton by Hilton Cluj-Napoca, Doubletree by Hilton Oradea si Doubletree by Hilton Bucuresti. (Foto 1: hiltongardeninnmediacenter.com) sursa

Sheraton Bucharest Hotel, de cinci stele, va fi condus de Daniel Ben-Yehuda (45 de ani), un manager „de-al casei“, de-a lungul carierei lucrând pentru brandul hotelier Sheraton în Israel şi în Tahiti. Transformarea hotelului Howard Johnson din Piaţa Romană în prima unitate Sheraton din ţară va fi finalizată pe 28 august, când noul hotel se va deschide după o investiţie de aproximativ 6 milioane de euro, potrivit lui Daniel Ben-Yehuda, executivul aflat la conducerea Sheraton Bucharest Hotel. Procesul de transfor­mare a început încă din toamna anului 2014, când lanţul hotelier Star­wood Hotels & Resorts Worldwide (care deţine brandul Sheraton) a semnat un contract de franciză cu Grand Plaza Hotel (fostul Howard Johnson). „Procesul de negociere cu unul dintre cele mai mari lanţuri hoteliere premium din lume, Starwood Hotels & Resorts Worldwide, a fost demarat cu aproape 18 luni înainte de sem­narea efectivă a contractului de franciză, iar lucrările de reamenajare şi redesign au fost începute din toamna anului 2014“, spune Daniel Ben-Yehuda. Sheraton Bucharest Hotel va fi clasificat la cinci stele şi va avea tot atâtea camere câte îngloba fostul hotel Howard Johnson, res­pectiv 270, iar unitatea hotelieră va mai dis­pune şi de o sală de gim­nastică Sheraton Fit­ness, de o zonă de lec­tură, dar şi de o zonă de rela­xare la etajul 18. Pro­cesul de transfor­mare a inclus şi zona de lobby, cea de res­taurante, dar şi recepţia. sursa

România se află pe locul 13 în topul mondial al celor mai mari producători de vin, conform datelor preliminare publicate recent de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). În total, pe teritoriul țării noastre sunt înregistrate peste 250 de crame, dar doar 140 dintre ele produc și vând vin îmbuteliat, iar dintre acestea aproximativ un sfert pot susține turism viticol. “Numărul cramelor din România crește constant cu 5 - 10 unități pe an.” spune Alina Iancu, fondator CrameRomania.ro și ReVino.ro . “România ocupă în acest moment locul 5 la nivel european din punct de vedere al suprafeței de peste 200.000 de hectare de viță de vie cultivată și locul 6 în Uniunea Europeană din perspectiva producției. Avem potențial de creștere și interes atât din partea cramelor, cât și a turiștilor astfel încât țara noastră să cunoască o dezvoltare din ce în ce mai mare a turismului viticol local, inexistent până acum cațiva ani.” În România, turismul viticol cunoaște o dezvoltare semnificativă, ajutat de investițiile realizate de crame și de cererea din partea clienților pentru acest tip de călătorii personalizate și orientate către experiențe. Potențialul de dezvoltare este mare, pasionații de vin fiind atrași de vizitele în vii și în crame, de discuțiile cu oenologi și, nu în ultimul rând, de peisajele deosebite care pot fi descoperite în țara noastră. Mai mult decât atât, conacele vechi din apropierea podgoriilor care au fost recondiționate și transformate în spații de cazare atrag și cu poveștile lor turiștii români și străini. “Până acum aproximativ cinci ani, iubitorii de vinuri din România erau nevoiți să călătorească în străinatate pentru a practica turism viticol, dar în ultima perioadă pot face acest lucru și la noi în țară. Așezarea geografică, peisajele, diversitatea, istoria, dar și soiurile autohtone sunt avantaje clare de care proprietarii de crame se pot folosi pentru a atrage turiștii români și străini în zonele viticole locale.” continuă Alina Iancu. Cramele pot fi vizitate pe tot parcursul anului, dar cele mai atractive peisaje sunt în perioada aprilie – octombrie. Pentru un turist, un weekend cu degustări de vinuri, mese și cazare prețul pe care trebuie să îl plătească este de aproximativ 100 euro, la care se adaugă costurile de transport. Turismul viticol, cunoscut și sub denumirile de oenoturism sau enoturism, reprezintă mai exact circuite organizate la crame, cu prezentarea proceselor tehnologice, vizite în vii, degustări de vin ghidate și cazari la crame sau în apropierea acestora. Pentru promovarea turismului viticol din România, Alina Iancu a dezvoltat proiectele CrameRomania.ro (singura bază de date bilingvă – română și engleză - a cramelor din România), Revino.ro (agregator de tip Trip Advisor al cramelor și magazinelor specializate de vinuri – vinoteci și restaurante – din România) și Salonul REVINO – Descoperă Vinurile din România (evenimentul, sub forma unui salon specializat de vinuri, are loc între 14 și 16 mai la Novotel București și aduce în atenția iubitorilor de vinuri crame mici și mijlocii din România, cu scopul de a face cunoscute podgoriile din care fac parte, soiurile unice, autohtone și de a crește interesul pentru descoperirea turismului viticol) si unde Top Hospitality Romania este partener principal. sursa

Aproape este reconfortantă vederea unei bucăţi de carne de vită de 1,5 kilograme, cu os cu tot, în tot acest peisaj culinar devenit peste noapte insuportabil de verde, ca un fel de grădină botanică. Şi este şi mai reconfor­tantă întâlnirea cu un om care printre legiuni de vegetarieni are curajul să spună clar şi răspicat: „Mie-mi place carnea!“. Mai că simţi cum ţi se ascut din nou caninii tociţi de la atâta ruccola, baby spanac şi roşii cherry. De puţin timp, în coasta sediului Tele­viziunii Române s-a împlântat puternic un nou spaţiu destinat „vânătorilor“ gastronomiei, specie crezută la un moment dat pe cale de dispariţie, dar care încet-încet revine la viaţă. The Beef Club este numele acestui nou restaurant, iar omul din spatele lui este acelaşi Dragoş Panait, 28 de ani, cel care în toamna anului 2010 a dus în centrul vechi carnea de vită din SUA la Red Angus. „În 2010, cu Red Angus noi am vrut să creăm o nişă. Acum însă am vrut să trecem la un alt nivel, am vrut să ajungem la acel statut de fine dining. Practic am păstrat valorile de la Red Angus, dar le-am dus un pic mai departe. Modul de abordare a fost mult mai subtil faţă de Red Angus.“ Restaurantul este într-o clădire nouă, chiar peste drum de Televiziunea Română. În iunie anul trecut a fost luat spaţiul, iar lucrul efectiv a început în octombrie, fără designeri de interior, fără creativi, doar cu imaginaţia proprietarilor. „Nu era nimic aici, nici măcar geamurile nu erau. Pentru design de exemplu am folosit cinci tipuri de lemn, dar ne-am dorit să nu fie ceva evident. În total, investiţia s-a ridicat la 500.000 de euro, bani care au venit mai ales de la noi.“ Înainte de a se apuca de treabă, proprietarii şi-au „filat“ un pic clientul. Au văzut că există un potenţial pentru zona de business, pentru oamenii care ies la întâlniri la foc continuu, care stau la mese de prânz, care negociază, îşi atrag clienţii, îşi fac relaţii, pentru prădătorii de afaceri. Odată puse la punct aceste lucruri, un singur element mai trebuia desăvârşit. „Principalul punct este însă carnea de vită, chiar dacă am introdus în meniu şi feluri de mâncare vegetariene, destinate mai ales doamnelor. Avem o varietate completă de tăieturi, de la antricot, muşchi sau vrăbioară. Mai avem o bucată specială care se numeşte tomahawk, de 1,5 kilograme cu os.“ Probabil că pixul cu care îmi luam notiţe s-a oprit deodată pentru că încercam să-mi imaginez cum arată această bucată de 1,5 kilograme de carne cu os care ar trebui să potolească apetitul unui client. Dragoş Panait s-a oprit un pic, a vorbit cu un angajat de-al său, şi în câteva minute frumuseţea de tomahawk stătea în faţa mea. Această bucată de carne este denumită astfel pentru că seamănă cu un topor. Am mai contemplat un pic la nebunia aceea de porţie şi mi-am revenit în simţuri. Carnea vine de la vite Wagyu, o specie recunoscută pentru calitatea ridicată. „Nu poţi să vinzi o astfel de carne în centrul vechi. Noi în centrul vechi ne dorim o anumită rotaţie a clienţilor, pe când aici vrem să facem un club. Importăm carnea de vită din Uruguay şi Australia şi este cel mai important lucru. O porţie de 300 de grame costă 320 de lei. Aceste vite au un anumit tip de creştere, carnea lor este bogată în Omega 3 şi Omega 6. Sunt masate cu bere şi hrănite numai cu grâne în ultimele 400 de zile din viaţă.“ Iniţial, meniul a fost realizat cu ajutorul a doi chefi, unul canadian şi unul elveţian. Aceiaşi chefi s-au ocupat de trainingul personalului. Acum însă, rege în bucătăria de la The Beef Club este un român. Pe lângă carne de vită, în meniul restaurantului se mai găsesc şi foie gras, oase cu măduvă sau supă de homar. De altfel, chiar la intrarea în restaurant se vede un acvariu mare în care mai mulţi homari stau la taclale, neştiutori sărmanii că-şi petrec ultimele zile din viaţă. „Totul este făcut pe loc, iar aprovizionarea cu legume se face de trei ori pe săptămână, de aici, din România.“ Dacă poate românii încă au anumite reticenţe în ceea ce priveşte friptura de vită adevărată, apetitul pentru burgeri pare a fi noua tendinţă culinară, ca un fel de răzbunare faţă de toate salatele şi smoothiurile atât de pure şi ingenue care au luat cu asalt peisajul gastronomic local. Şi la The Beef Club se găsesc burgeri în meniu, dar au ceva în plus. „Carnea este preparată în casă, la care adaugăm foie gras-ul sau brânzeturi franţuzeşti.“ Dragos Panait vine şi cu cifrele care susţin această revoluţie a burgerului şi deci motivul pentru care un astfel de preparat a meritat să fie introdus şi în meniul noului restaurant. „Noi am identificat din 2010 tendinţa cu carnea de vită. Am învăţat cum se face. Noi am vrut iniţial să aducem nişte francize, dar era prea scump, aşa că am stat un an şi jumătate să ne gândim la un concept. Până la urmă a fost un lucru care a mers foarte bine. Noi la Red Angus avem chifla făcută în casă. Acum vindem cam 650 de burgeri pe lună, cu 40% în plus faţă de anul trecut. Am crescut constant. Chiar am introdus 4 burgeri noi în centrul vechi.“ Planurile de a duce delicioasa carne de vită mai departe nu se opresc însă la Bucureşti, noua destinaţie fiind Constanţa. „Urmează un proiect în Constanţa, în Piaţa Ovidiu, care cred că va merge bine. Nu ne-am decis încă dacă să mergem cu The Beef Club sau cu Red Angus, dar investiţia finală presupune şi un boutique hotel. Nu vrem să grăbim lucrurile, aşa că nu ştiu când vom termina construcţia, dar cert este că restaurantul va porni înaintea hotelului. Nu ne împrăştiem pe mai multe obiective deodată. Principalul motiv care ne-a determinat să alegem Constanţa era faptul că deţineam clădirea.“ El admite însă că printre atâtea planuri, timpul liber este „la dietă“, dar din când în când se mai găsesc câteva zile libere pentru mici evadări, condimentate desigur cu delicii culinare. „Mie-mi place carnea şi cred că cel mai bun antricot pe care l-am mâncat vreodată a fost cel de la Block House din Germania.“ La momentul realizării interviului, nu auzisem de Block House, dar acum ştiu că este un lanţ de steak house-uri, primul fiind deschis în 1968 în Hamburg. Când intri pe site-ul Block House te întâmpină o friptură mare de vită pusă pe un gratar încins. Se aude cum sfârâie. Sună prea bine. Nicio frunză de salată nu cântă aşa. Este ora 18:30 când scriu acest articol şi îmi este cumplit de foame. Mă opresc aici. sursa

Investitorii din turismul de pe litoral au solicitat autorităţilor, la o întâlnire de la Năvodari, introducerea impozitului specific (forfetar) şi diverse facilităţi fiscale, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, spunând că multe dintre aceste propuneri se vor putea regăsi în noul Cod Fiscal. Investitorii din turismul de pe litoral au avut, sâmbătă seară, o întâlnire cu ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, şi cu ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la un resort din Năvodari, transmite corespondentul MEDIAFAX. Preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Mohammad Murad, a declarat, la finalul întâlnirii, că două dintre solicitările mai vechi ale industriei turistice au fost deja rezolvate, fiind vorba de TVA de 9% la pachetele turistice şi legea voucherelor de vacanţă, şi acum mai sunt câteva puncte importante care ar ajuta investitorii, dacă ar fi aplicate. "Au mai rămas câteva puncte importante şi mă refer la impozitul pe clădire şi am arătat că impozitul pe clădire din noul Cod Fiscal depăşeşte profitul pe care îl are un hotel. Cu alte cuvinte, dacă un hotel are 200.000 de euro profit brut, mai mult de jumătate pleacă către impozitul local, lucru care nu ne mulţumeşte pentru că, din păcate, s-a dovedit că autorităţile locale nu sunt în stare să întoarcă o parte din acea sumă înapoi în staţiuni şi am cerut reducerea impozitului local cu 50% în toate staţiunile turistice", a afirmat preşedintele FPTR. O altă problemă dezbătută a fost cea a impozitului specific (forfetar). "Tot timpul am fost acuzaţi de evaziune fiscală şi am spus: nu vreţi să asumăm o obligaţie indiferent ce cifră de afaceri facem sau ce profit, încât statul ia o taxă pauşal, adică pentru un hotel de 200 de camere pe litoral plătim noi impozit pe profit de 40.000 de euro pauşal şi aşa am onorat obligaţiile şi am făcut un schimb corect cu statul. Noi nu mai suntem controlaţi zi şi noapte, contra unei taxe pe care o plătim ca să putem face o afacere, altfel suntem zi de zi controlaţi, acuzaţi de evaziune fiscală. Domnul ministru a fost de acord, lucru care ne-a bucurat, a spus că va pune pe ordinea de zi şi în Parlament şi sper să avem un rezultat cât mai rapid", a precizat Mohammad Murad. El a spus că investitorii au mai cerut ca staţiunile să fie administrate de o firmă plătită dintr-o taxă de promovare şi administrare, pentru că autorităţile locale au dovedit că nu pot administra cum trebuie staţiunile. "Primarii şi autorităţile locale au dat un mare eşec, ani de zile nu au dat nicio dovadă că sunt în stare să administreze staţiunile turistice încât, într-o staţiune turistică, şi în Mamaia, şi în altă parte, au apărut cartiere şi chiar şi fabrici, mi se pare total incorect. Nu vreţi să percepem o taxă de promovare şi administrare, iar administrarea staţiunilor să se facă în parteneriat cu patronatele din zonă şi ne asumăm noi acest lucru? Taxa o încasează primăriile şi se întoarce la o firmă de administrare care să răspundă de spaţiile verzi, de iluminatul public, câinii vagabonzi, spaţii pentru primul ajutor", a menţionat preşedintele FTPR. El a solicitat înfiinţarea unei agenţii care să sprijine orice investiţie de peste 1 milion de euro, dar şi ca, în cazul unei noi investiţii, statul să perceapă impozitul pe profit după ce omul de afaceri şi-a recuperat investiţia. Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a spus că aceste propuneri s-ar putea regăsi în noul Cod Fiscal. "A fost o discuţie extrem de utilă, scopul acesteia a fost acela de a analiza, de a discuta, de a încerca să clarificăm ultimele aspecte legate de definitivarea Codului Fiscal care se află în Parlament cu speranţa de a fi adoptat în această primă sesiune parlamentară. Au fost discuţii extrem de utile, în special pe zona de turism, propuneri foarte bune din partea celor prezenţi şi pe care sper să le regăsesc într-un fel sau altul în forma finală a Codului Fiscal. Au fost multe, dar vă dau un exemplu, chiar şi posibilitatea ca o anumită sumă destinată asigurării mesei pentru cei care sunt sezonieri angajaţi pe litoral să fie scutită de orice fel de taxe şi impozite. Este o propunere normală, logică şi care va fi săptămâna viitoare discutată la Ministerul de Finanţe şi după aceea la Camera Deputaţilor la Comisia de Buget", a explicat ministrul Teodorovici. El a spus că impozitul specific (forfetar) a fost cerut de oamenii din industria turistică. "Este un impozit propus şi acceptat în special de partenerii din Horeca. A fost deja făcut un amendament săptămâna trecută la Comisia de Buget, din partea unui coleg deputat, şi care se va regăsi probabil în forma finală a Codului Fiscal, care sper să fie adoptat până la finalul lui iunie. Orice fel de propunere care este comun agreată de toţi partenerii din piaţă şi care aduce beneficii economiei cu siguranţă se va găsi în forma finală a Codului Fiscal", a afirmat ministrul Finanţelor. La discuţiile de sâmbătă seara a fost prezent şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, el spunând că Parlamentul este deschis proiectelor de legi dezbătute anterior cu sectoarele de profil. La dezbateri au mai fost prezenţi preşedintele Autorităţii Naţionale de Turism, Mirela Matichestu, preşedinte ANAT, Aurelian Marin, primarul interimar al Constanţei, Decebal Făgădău, parlamentari constănţeni, reprezentanţi ai asociaţiilor patronale de pe litoral. sursa

Luna aceasta, lanțul de restaurante Oro Toro by OSHO deschide două noi locații în două centre comerciale din București - Mega Mall, la jumătatea lunii mai, și Băneasa Shopping City, la finalul lunii mai. Până la sfârșitul anului, Oro Toro by OSHO anunță extinderea și în alte zone ale Bucureștiului, dar și în afara acestuia, în marile orașe ale țării. Oro Toro by OSHO este prezent în toate zonele principale ale Bucureștiului, având trei locații deschise - în Centrul Vechi (restaurant și terasă), AFI Palace Cotroceni, Promenada Mall, și două în curs de inaugurare, în Mega Mall (Arena Naționala) și Băneasa Shopping Center. “Având experiența, tradiția și aprecierea clienților câștigate cu OSHO, un brand deja devenit celebru, care a lansat în urmă cu patru ani un concept unic în București, și anume deschiderea primului restaurant cu măcelărie proprie, managementul OSHO a decis că savoarea cărnii de vită de calitate nu trebuie să fie un lux, ci un deliciu accesibil tuturor iubitorilor de steak-uri și burgeri, indiferent de venituri sau zonă”, se arată într-un comunicat. Reputația câștigată de OSHO și Oro Toro by OSHO în rândul publicului nu este deloc întâmplătoare, susțin reprezentanții companiei. Ea se datorează calității superioare a cărnii de vită importată din țări precum SUA, Irlanda, Noua Zeelandă, Uruguay, Italia sau Franța, și, în special, tăieturilor realizate de cei trei măcelari ai restaurantului OSHO Primăverii, formați în Germania și Spania. Ca atare, toate preparatele pe bază de carne de vită din meniurile restaurantelor OSHO și Oro Toro by OSHO sunt realizate cu carne maturată, porționată și preparată exclusive in-house, în cadrul măcelariei proprii. Oro Toro by OSHO oferă un meniu bogat, ce cuprinde: selecție de steak-uri (Delmonico Steak, Ribeye Steak, New York Steak, Porterhouse Steak), o mare varietate de burgeri, printre care și faimosul Black Angus Beef, dar și salate, sandwich-uri și alte preparate. sursa