Hotelierii avertizează: fără sprijin legislativ, turismul riscă o prăbușire sistemică

COLAPS SAU REDRESARE? INDUSTRIA HOTELIERĂ ROMÂNEASCĂ CERE MĂSURI URGENTE PENTRU A EVITA PRĂBUȘIREA SISTEMICĂ PÂNĂ ÎN 2026

Într-o perioadă în care industria ospitalității din România încearcă să își recapete stabilitatea după o succesiune de crize care au început cu pandemia și au continuat cu inflația accelerată, instabilitatea fiscală și scăderea consumului intern, Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) trage un semnal de alarmă fără precedent: în lipsa unor intervenții legislative rapide și coerente, un număr semnificativ de operatori, în special întreprinderi mici și mijlocii, riscă să nu mai ajungă funcționali în sezonul estival din 2026.

Declarațiile oficiale formulate de reprezentanții FPTR au fost transmise către Guvernul României, Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul responsabil de turism Radu Miruța, într-un document care solicită patru măsuri urgente de sprijin, fără impact bugetar, dar cu rol esențial în menținerea funcțională a unei industrii care asigură peste 400.000 de locuri de muncă la nivel național și contribuie semnificativ la PIB.

O INDUSTRIE LA LIMITA SUSTENABILITĂȚII

Potrivit hotelierilor, presiunea fiscală actuală, lipsa predictibilității legislative și concurența neloială între actorii corect fiscalizați și cei care operează la marginea legii au determinat o deteriorare semnificativă a rentabilității afacerilor din domeniu. În plus, scumpirile în lanț – de la utilități la materie primă și forță de muncă – au dus la o creștere de costuri pe care mulți antreprenori nu o mai pot susține.

Concret, multe unități hoteliere și pensiuni din România au înregistrat în ultimii doi ani un grad de ocupare sub potențial, în ciuda redeschiderii post-pandemice, iar incertitudinea legată de fiscalitate și lipsa unor instrumente de sprijin viabile îi împing pe unii operatori spre decizii de închidere, vânzare sau intrare în insolvență.

CE CERE FPTR: PATRU MĂSURI FĂRĂ COSTURI BUGETARE

• Menținerea cotei reduse de TVA la 9% pentru serviciile de cazare și alimentație publică, indiferent de eventualele modificări asupra cotei standard. Conform estimărilor patronatelor, orice creștere a TVA la nivelul de 19% ar genera automat o majorare cu 10–14% a tarifelor pentru consumatori, ceea ce ar reduce cererea internă, ar afecta competitivitatea pe piața externă și ar crea un efect de domino în lanțul turistic.

• Reintroducerea impozitului specific, într-o formă modernizată și adaptată contextului economic actual. Acest sistem fiscal a fost apreciat în trecut pentru simplitatea sa și pentru rolul de prevenire a evaziunii fiscale, în special în zonele sezoniere unde trasabilitatea veniturilor este dificil de urmărit. Patronatele susțin că revenirea la acest tip de impozitare ar putea contribui la o mai bună colectare fiscală și la o concurență mai corectă între operatorii economici.

• Simplificarea controalelor fiscale și eliminarea analizelor de risc disproporționate pentru firmele din HoReCa care au activitate constantă și fiscalitate transparentă. În prezent, multe unități mici se confruntă cu verificări arbitrare sau cu solicitări de documentație excesivă, ceea ce blochează resurse importante și creează un climat de incertitudine operațională.

• Adoptarea unui cadru legislativ predictibil și consultativ, în care modificările ce afectează industria să fie discutate în prealabil cu asociațiile profesionale. Deși acest punct nu este detaliat în comunicatul oficial, el este frecvent formulat de asociațiile de profil drept condiție de bază pentru reformă sustenabilă.

  
  

LIPSA DE DIALOG, O PROBLEMĂ SISTEMICĂ

Una dintre cele mai critice observații transmise de FPTR este lipsa de dialog instituțional real între autorități și reprezentanții industriei. Potrivit documentului, încercările repetate de a obține o întâlnire de lucru cu ministrul responsabil au fost refuzate, iar lipsa unei reacții oficiale la solicitările formulate indică o ruptură tot mai mare între decidenți și realitatea din teren.

Această absență a comunicării este cu atât mai problematică cu cât, în alte state europene, industria ospitalității beneficiază de sprijin activ și este tratată ca un sector strategic. În România, în schimb, turismul este adesea perceput superficial, ca o ramură sezonieră, ignorându-se faptul că el generează venituri constante în economie, susține industrii conexe și contribuie la imaginea externă a țării.

PERSPECTIVE: ÎN CE DIRECȚIE NE ÎNDREPTĂM?

Fără măsuri corective imediate, este foarte probabil ca un segment semnificativ al rețelei actuale de cazare și alimentație să își restrângă activitatea în următorii doi ani. Aceasta va însemna nu doar pierderi directe de locuri de muncă, ci și un recul al turismului intern, o scădere a gradului de colectare fiscală și, inevitabil, o afectare a serviciilor oferite turiștilor străini, într-o perioadă în care România încearcă să recupereze decalaje față de alte destinații europene.

Solicitările formulate de FPTR reprezintă mai mult decât o listă tehnică de ajustări fiscale – ele sunt, de fapt, o încercare disperată de a aduce sectorul ospitalității înapoi pe agenda reală a guvernării. Dacă aceste măsuri vor fi adoptate și aplicate rapid, România are șansa să evite un colaps sistemic în turism și să își reconsolideze poziția ca destinație competitivă în Europa Centrală și de Est. Dacă însă semnalele transmise de industrie vor rămâne ignorate, următorii ani ar putea aduce o contracție accelerată a unui sector esențial pentru economia națională.

---

📌Pentru știri esențiale din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională, studii de caz despre Modele de business, tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare, urmărește TopHospitality.ro – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase.

📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact