Banner.png

Street Food / HoReCa – Test de stres

Cu o istorie mai lungă pe pieţele mature sau în ţările „de origine”, fenomenul „street food” începuse să devină o adevărată sursă de inspiraţie și pentru românii care-și doreau un business în această industrie.


În ultima perioadă, acest segment din industria alimentară începuse să prindă contur și pe piața locală, chiar dacă legislația în vigoare nu le permite antreprenorilor să-și vândă produsele la „colţ de stradă”, așa cum ar fi normal, din cauza faptului că street-food-ul autohton funcţionează după o legislație arhaică. Numai că, în drumul lor în a-și căuta locul în economia românească, food-truckerii au fost loviți dur de efectele pandemiei de COVID-19.


În România, acest tip de afacere a început să ia amploare în anul 2016, iar de atunci și până la apariția pandemiei de coronavirus, trendul a fost unul constant, de creștere vertiginoasă, susțin antreprenorii. Dacă în 2016 cu greu se găseau 30 de food-truck-uri pe piața locală, în 2017 acestea au ajuns la peste 100, în 2018 la aproape 200, iar în prezent numărul acestora depășește 300 de rulote, baruri mobile în toată țara.


„Pandemia nu a făcut altceva decât să ne «scufunde» efectiv pe toți cei care am crezut în acest tip de afacere și am decis să investim sau să reinvestim economiile în acest sector economic. Deciziile Guvernului au închis pur și simplu afacerile de acest tip (care oricum erau sezoniere) pentru că nu avem o lege care să ne protejeze, să ne ajute să funcționăm acum când era cel mai potrivit moment să fim în stradă și să livrăm acasă sau la locul de muncă produsele dorite de potențialii clienți. Modul nostru de funcționare a business-ului tocmai asta ar fi făcut: ar fi aprovizionat cu produse alimentare, încurajând distanțarea socială impusă și necesară în această perioadă”, a mărturisit Cristian Anghel, proprietarul Prosecco Van.


După perioada de carantină, care a fost un adevărat knock-out, majoritatea antreprenorilor din zona de street-food au început să realizeze că nu se vor aproba prea curând organizarea de evenimente publice cu mai mulți participanți, astfel că mulți dintre ei au început să caute alte modalități prin care business-ul lor să poată funcționa.


„Ne-am îndreptat atenția spre parteneriate locale și durabile, unde ambele părți trebuie să facă profit și eventual să «creștem» împreună. Personal, am adunat 5 food-truck-uri, am găsit o proprietate privată atractivă din punct de vedere al locației și am amenajat o terasă temporară unde oamenii pot veni să mănânce și să își organizeze un picnic. Așa a luat naștere în plină pandemie, Cetățuia Food Park. Pentru că mediul de afaceri este foarte volatil, mai ales în această perioadă, consider că pe termen lung este mult mai sănătos ca antreprenorii din această zonă să înceapă să-și conceapă planul de afaceri pornind de la un loc stabil, un spațiu unde să poată funcționa permanent și doar când condițiile agreate cu un organizator de evenimente îi convin, să plece ocazional din acea locație”, a mai punctat Cristian Anghel.


Cristian Anghel consideră că cele mai multe afaceri nu au mijloace de subzistență pe termen lung, mai ales în contextul actual, ceea ce va conduce la dispariția multor antreprenori din acest segment. „Ne așteaptă o iarnă lungă, care vine după un sezon ratat complet. Cu plăți făcute în avans organizatorilor de evenimente, cu rulote pregătite pentru acest sezon care se anunța fabulos, entuziasmul colegilor se stinge cu fiecare zi care trece și nu ni se oferă nici măcar posibilitatea funcționării „în stradă” cu reguli clare, cu norme care să reglementeze acest tip de afacere. Cred că cei mai mulți dintre colegi au pierderi de 70% și aici vorbesc despre cei care reușesc să funcționeze sub o formă sau alta în acest moment. Cei care stau închiși din lipsa legislației sau normelor impuse sunt 100% pe pierdere”.


Din cauza faptului că evenimentele au fost primele închise de Guvern, cel mai probabil industria de street-food este una dintre cele mai afectate ramuri din HoReCa, cu o scădere a cifrei de afaceri de peste 90%, sunt de părere antreprenorii din domeniu.



Potrivit acestora, impactul financiar, dar mai ales moral este unul extrem de mare pentru cei peste 400 de operatori de food truck-uri din România. „Guvernanții au uitat de noi, nu există nicio referire la o direcție sau un orizont în baza cărora noi să ne repunem afacerile în mișcare. Ne-au închis și au uitat de noi”, a punctat, la rândul său, pentru Forbes România, și Laurențiu Mâță, unul dintre proprietarii brandului Mr. Cannoli.


Mai mult, Laurențiu Mâță își aduce aminte cum în starea de urgență, alături de alți antreprenori, au trebuit să-și adapteze strategiile de business peste noapte. Iar singura soluție pe care au găsit-o la acel moment a fost aceea de a se uni mai multe truck-uri sub umbrela unei singure companii pentru a se putea efectua livrări dintr‑un punct fix. „A fost o acțiune pentru ridicarea moralului mai degrabă. După ce s-a intrat în starea de alertă, orașul a fost foarte aglomerat, iar timpii de livrare au devenit prea mari, așa că am renunțat la această direcție. Între timp, am făcut mai multe apeluri către Primăria Capitalei, către primăriile de sector, dar și la ALPUB pentru a ruga autoritățile să ne ajute cu câteva locuri în parc sau în weekend pe bulevardele blocate pentru trafic pietonal. Ne-am lovit de un mare zid peste tot. Parcă nu își doreau ca noi să existăm, chiar dacă ceea ce noi le ceream nu era decât un petic de trotuar pe o alee, contra cost, evident”.


În ceea ce privește legislația după care își pot desfășura activitatea antreprenorii din acest sector, Laurențiu Mâță a punctat faptul că, aceasta nu s-a modificat absolut deloc, așadar, toate food truck-urile din România au CAEN de restaurant și se autorizează la fel ca un restaurant, în lipsa unor reglementări specifice acestei industrii, ceea ce este total neadecvat.



„În urma discuțiilor avute atât cu premierul de atunci, cât și cu primarul Capitalei, unde am prezentat schimbările legislative necesare unei mai bune funcționări, am rămas doar cu promisiuni și strângeri de mână. Street-food-ul local ar putea aduce venituri suplimentare la bugetele locale prin relaxarea condițiilor oferite comercianților și legalizarea comercializării produselor de tip street-food pe locații special desemnate în spațiile publice și parcuri. Nu ne rămâne decât speranța că viitoarele conduceri de la Palatul Victoria și primarii vor fi mai deschiși cu privire la această industrie”.


Și, deși de mai bine de o lună Laurențiu Mâță își desfășoară activitatea alături de alte 11 truck-uri la Cluj-Napoca la invitația unor organizatori care au reușit să pună pe picioare în această perioadă un Street Food Park sub formă de terasă temporară, cu ajutorul autorităților locale, acesta estimează că business-ul va înregistra anul acesta o scădere de aproximativ 93%. „Dacă în 2018 am încheiat anul cu 1,58 milioane de lei cifra de afaceri, pentru 2020, dacă nu se schimbă ceva în bine, o să avem o scădere de aproximativ 93%, adică o să atingem un maxim de 100.000 lei”.



Despre o scădere de 84% a cifrei de afaceri pentru anul aceasta vorbește și administratorul food-truck-ului Bătrânul Sas, Andrei Drăgan Raduleț, care a precizat pentru Forbes România că efectele crizei sanitare au lovit puternic în segmentul de street-food local. „Avem o scădere de 84% a cifrei de afaceri față de anul trecut pentru activitatea de street-food. Îmi este greu să estimez pierderile, dar cu siguranță va fi vorba despre sume semnificative. Noi am investit aproximativ 300.000 de euro în cele trei food-truck-uri ale noastre, iar costurile lunare de amortizare sunt ridicate. Pandemia de coronavirus a lovit puternic în acest segment, cel puțin din două puncte de vedere. Primul este că numărul și dimensiunea evenimentelor au scăzut drastic, iar evenimentele sunt locațiile clasice unde se găsesc vendorii de street-food. Al doilea punct este că nu este posibilă compensarea acestei scăderi prin idei noi – când o piață scade, e întotdeauna loc pentru cei mai buni. Dar, ca food-truckeri nu avem o influență asupra evenimentelor mari. Asta înseamnă că tot ce trebuie să faci pentru a-ți salva business-ul trebuie să reprezinte ceva fundamental nou, într-o altă piață”.



Într-un astfel de context, ca să-și mențină business-ul pe linia de plutire, Andrei Drăgan Raduleț a ales să amplaseze rulotele în locații fixe, aceasta este noua normalitate impusă de noua situație. „Este ceva cu totul nou, pentru că eram obișnuiți să participăm în principal la evenimente, în special la evenimente mari. Acum, business-ul s-a transformat în ceva zilnic, cu volume mult mai mici. Dar cred că, pe termen lung, este ceva sănătos. Activitatea antreprenorilor de street-food se desfășoară în mod normal pe stradă, ceea ce în România nu se întâmplă. Acum există cu siguranță mult mai multă dorință din partea food-truckerilor de a vinde în mod clasic, pe stradă. Iar acest lucru va genera idei, soluții și noi oportunități”.



COVID-19 este privit ca fiind elementul nimicitor pentru această industrie și de către proprietarul Cubano Food Truck, Victor-Cristian Chivu, care a specificat că acest sector supraviețuia numai datorită evenimentelor. Victor-Cristian Chivu s-a reorientat și el către o nouă strategie prin care acum activitatea business-ului se desfășoară într-o zonă industrială. Cu toate acestea însă, Victor-Cristian Chivu este indignat de faptul că această pandemie a lovit acest segment care se afla într-o evoluție pozitivă într-o perioadă în care piață este foarte vulnerabilă din punct de vedere legislativ. „Impactul pandemiei a fost nimicitor. Și culmea este că nici la această oră nu avem o lege care să sprijine comerțul stradal. La acest moment, legal, pe stradă nu poți vinde decât ziare, cărți și flori”, a conchis proprietarul Cubano Food Truck, exemplificând că pierderile afacerii sale depășesc în acest moment peste 30.000 de euro.


În prezent, la nivel naţional există peste 400 de food truck-uri, care-și desfășoară activitatea numai în cadrul evenimentelor organizate, iar dacă legislaţia va fi adaptată, acest număr ar putea ajunge și la 2.500. Asta în timp ce în SUA, 55% din amplasamentele food truck-urilor se regăsesc pe străzi importante și la colţurile acestora, 15% în zone industriale și aglomerări de birouri, 18% în locaţii de evenimente, 12% în mall‑uri, arată un studiu IBIS World despre vânzătorii de street-food.


Street Food City


În plus, în SUA, suma medie cheltuită pe acest tip de preparate de către locuitorii cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani este undeva la 40 de dolari pe lună. O sumă destul de mare dacă ţinem cont că reprezintă „media“ și că populaţia este de peste 300 de milioane de locuitori.


„Pandemia nu a făcut altceva decât să ne «scufunde» efectiv pe toți cei care am crezut în acest tip de afacere.” – Cristian Anghel, Prosecco Van
„Street-food-ul local ar putea aduce venituri suplimentare la bugetele locale prin relaxarea condițiilor oferite comercianților și legalizarea comercializării produselor de tip street-food pe locații special desemnate în spațiile publice și parcuri.” – Laurențiu Mâță, Mr. Cannoli
„Avem o scădere de 84% a cifrei de afaceri față de anul trecut pentru activitatea de street-food. Îmi este greu să estimez pierderile, dar cu siguranță va fi vorba despre sume semnificative.” – Andrei Drăgan Raduleț, food-truck Bătrânul Sas

„Culmea este că nici la această oră nu avem o lege care să sprijine comerțul stradal. La acest moment, legal, pe stradă nu poți vinde decât ziare, cărți și flori.” – Victor-Cristian Chivu, Cubano Food Truck

sursa

222 afișare

Parteneri

© 2009 - 2021 Top Hospitality Copyright

Contact: 0726671227  

Email: laurentiu.mata@tophospitality.ro

Bucatari, ospitalitate, Hotel, Restaurant