2025: La cinci ani după pandemie – cum a schimbat COVID-19 pentru totdeauna HoReCa din România

2025 a marcat cinci ani de la începutul pandemiei de COVID-19 – un moment care a zdruncinat din temelii industria ospitalității din România. Ceea ce a început ca o criză globală sanitară s-a transformat rapid într-o criză economică profundă, iar efectele se resimt și astăzi, la jumătate de deceniu distanță. HoReCa românească a trecut printr-o traumă colectivă, dar și printr-un proces accelerat de adaptare, transformare și, în unele cazuri, renaștere.

Lovitura inițială: o industrie HoReCa paralizată peste noapte

În martie 2020, odată cu instaurarea stării de urgență, industria ospitalității din România a fost pusă pe pauză forțată. Restaurante, cafenele, hoteluri și baruri și-au închis porțile fără un orizont clar de redeschidere. Sute de mii de locuri de muncă au fost suspendate sau pierdute. Mii de afaceri – unele cu tradiție, altele aflate la început de drum – nu au mai revenit niciodată.

Conform datelor INS, în perioada 2020–2023, peste 15.000 de firme din domeniul HoReCa au fost radiate. În București, Brașov, Cluj-Napoca sau Constanța, dispariția multor locații emblematice a lăsat un gol greu de umplut. În paralel, costurile operaționale și datoriile acumulate în timpul pandemiei au pus o presiune enormă pe cei care au rezistat.

Ospitalitatea românească, forțată să se reinventeze

Pentru operatorii care au supraviețuit, pandemia a însemnat nu doar o luptă pentru supraviețuire, ci și o accelerare a unor transformări pe care mulți le amânau. Comenzile online, livrarea proprie, plata cu telefonul, meniurile digitale și rezervările prin platforme dedicate au devenit normă.

Multe restaurante au adoptat modelul „dark kitchen” pentru a reduce costurile, iar hotelurile au introdus check-in digital, acces prin coduri și comunicare automatizată. QR codurile au devenit un instrument uzual, nu doar pentru meniuri, ci și pentru feedback sau promoții.

Totuși, adaptarea nu a venit fără costuri. Multe businessuri au fost nevoite să-și reducă programul de funcționare, să închidă în zilele cu cerere scăzută sau să opereze cu echipe minime pentru a face față creșterilor de prețuri la energie, materie primă și servicii.

Criza forței de muncă: o problemă care persistă

România se confruntă cu una dintre cele mai mari crize de personal din HoReCa din Europa Centrală și de Est. Pandemia a determinat mulți lucrători să părăsească domeniul definitiv. Mulți s-au reorientat către retail, curierat sau chiar au emigrat.

Potrivit estimărilor organizațiilor patronale din industrie, deficitul de personal calificat depășește 50.000 de persoane în 2025. Recrutarea bucătarilor, ospătarilor și managerilor de locații a devenit extrem de dificilă, în special în orașele mari sau în zonele turistice.

Pe fondul acestei realități, angajatorii au fost forțați să ofere mai multă flexibilitate: ture scurte, program part-time, job sharing și chiar cazare inclusă pentru personalul sezonier. Cu toate acestea, instabilitatea generată de contractele cu normă redusă sau „zero ore” rămâne un obstacol major pentru fidelizarea angajaților.

Tehnologia – motorul tăcut al transformării

Unul dintre efectele mai puțin discutate ale pandemiei este accelerarea digitalizării. Restaurantele și hotelurile au investit în tehnologii de automatizare, platforme de rezervări, sisteme de gestiune integrate și soluții de analiză a datelor. Marile lanțuri folosesc deja inteligența artificială pentru programarea personalului, analiza vânzărilor și personalizarea ofertelor pentru clienți.

În România, liderii de piață au făcut pași importanți în această direcție. Dar pentru operatorii mici și independenți, investițiile în digitalizare rămân o provocare din cauza costurilor. Totuși, soluțiile SaaS (Software as a Service – platforme digitale livrate online, pe bază de abonament, fără instalare locală) și aplicațiile locale au început să reducă această barieră, democratizând accesul la tehnologie și permițând inclusiv afacerilor cu resurse limitate să adopte instrumente moderne, fără investiții majore în infrastructură IT.

Redresarea financiară: între speranță și presiune

După relaxarea restricțiilor, industria a înregistrat o perioadă scurtă de „revenire în V”: consumatorii s-au întors cu entuziasm în restaurante, hotelurile s-au umplut, iar evenimentele au explodat. Însă acest entuziasm s-a estompat rapid. Inflația, dobânzile mari și scăderea puterii de cumpărare au temperat apetitul pentru ieșiri în oraș sau city break-uri.

Rata de profit în HoReCa, oricum mică în mod tradițional, a fost erodată de costuri crescute la chirii, utilități și materii prime. Ajutoarele de stat, precum IMM Invest sau granturile pentru capital de lucru, au fost utile, dar au adus și obligația de rambursare. Multe afaceri operează astăzi sub presiunea unui echilibru fragil între costuri și venituri.

Un client mai exigent, mai informat, mai econom

Pandemia a schimbat așteptările clienților. Mulți români din grupa de vârstă 20-35 de ani au învățat să gătească acasă, să comande cu discernământ sau să compare cu atenție ofertele. În 2025, consumatorul mediu este mai bine informat, mai preocupat de valoarea reală a produselor și mai dificil de fidelizat.

În paralel, crește segmentul clienților care caută experiențe – degustări tematice, seri cu meniu fix, brunch-uri cu concept, retreat-uri culinare sau escapade de tip „gastro-weekend”. Tot mai multe businessuri se adaptează acestor tendințe, în special în zonele turistice sau în orașele cu public tânăr și urban.

Ce urmează? Lecții și direcții pentru viitor

În următorii ani, ospitalitatea românească va fi modelată de trei forțe majore:

1. Digitalizarea accelerată – Digitalizarea rapidă a transformat inteligența artificială, automatizările și platformele de loializare în elemente esențiale pentru eficiența operațiunilor și relația cu clienții. Inteligența artificială oferă analize profunde ale datelor, automatizările reduc erorile și cresc viteza de reacție, iar platformele de loializare stimulează fidelitatea și colectează date pentru personalizarea ofertelor.

2. Presiunea economică – Într-un mediu economic incert, companiile trebuie să adopte o abordare creativă și agilă, adaptându-se rapid la schimbări, inovând constant și optimizând costurile fără a compromite calitatea. Flexibilitatea permite nu doar supraviețuirea, ci și crearea de noi oportunități, colaborarea interdepartamentală și utilizarea tehnologiilor emergente fiind esențiale.

3. Sustenabilitatea – Cerută de consumatori și reglementări, sustenabilitatea implică practici responsabile care echilibrează profitabilitatea și responsabilitatea socială. Consumatorii preferă branduri cu angajament autentic față de sustenabilitate. Reglementările stricte obligă companiile să reducă amprenta ecologică, să folosească resurse regenerabile și să fie transparente, transformând sustenabilitatea într-o oportunitate de a atrage clienți loiali.

   
   

Industria ospitalității din România nu mai este aceeași. Dar, dacă pandemia a avut un efect pozitiv, acela a fost să forțeze o industrie conservatoare să se modernizeze. Cinci ani mai târziu, HoReCa românească nu doar că a supraviețuit – ci a învățat să se transforme.Iar lecția cea mai valoroasă rămâne aceasta: adaptarea nu este o opțiune, ci o condiție pentru a merge mai departe.