Bacșișul în HoReCa – între recunoștința clientului și obligația legală a angajatorului. Instrument de motivare sau sursă de conflict?
- Mirela Carstea
- 22 iul.
- 4 min de citit
Bacșișul în HoReCa
Reglementarea explicită a bacșișului în industria ospitalității a marcat un pas important în profesionalizarea relației comerciale dintre operatorul HoReCa, client și angajat, transformând un gest voluntar, deseori informal, într-un instrument financiar supus normelor fiscale și responsabilităților contractuale. Însă, la aproape doi ani de la intrarea în vigoare a noilor prevederi, realitatea din teren relevă o discrepanță semnificativă între litera legii și modul efectiv în care bacșișul este colectat, evidențiat, repartizat și comunicat în cadrul unităților de alimentație publică. Bacșișul în HoReCa
Un cadru legal clar, dar subutilizat în practică
Conform Ordonanței de Urgență nr. 8/2023, completată de Ordinul ANAF nr. 1.794/2023, bacșișul este definit ca o sumă acordată în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor și serviciilor prestate, sumă care trebuie evidențiată distinct pe bonul fiscal și, ulterior, direcționată către personalul salariat, conform unei politici interne bine documentate.

Din punct de vedere fiscal, bacșișul este considerat venit din alte surse, fiind supus unui impozit de 10% reținut la sursă de angajator, fără a fi inclus în baza de calcul pentru contribuții sociale obligatorii (CAS, CASS). Acest aspect creează un cadru fiscal favorabil, atât pentru angajat – care beneficiază de venit suplimentar necontributiv, cât și pentru angajator – care nu este împovărat cu sarcini suplimentare de natură salarială. Însă exact această zonă de „neutralitate socială” devine problematică în absența unor mecanisme clare și transparente de implementare la nivel intern.
Politica de bacșiș – obligație de reglementare, nu opțiune managerială
„Bacșișul nu mai poate fi tratat ca o practică informală, ci trebuie integrat într-un sistem de management transparent și predictibil. Este un indicator real de loialitate și motivație pentru angajați, iar gestionarea sa corectă reflectă maturitatea operațională a oricărei afaceri din HoReCa.” — Laurențiu Mâță, Top Hospitality
Legea impune angajatorilor obligația de a introduce în regulamentul intern un articol dedicat bacșișului, care să stabilească explicit criteriile de alocare, frecvența distribuirii, structura de personal eligibil, eventualele diferențieri procentuale și metodologia de evidență. În absența acestui document, orice sumă colectată ca bacșiș rămâne, juridic vorbind, „fără destinatar contractual”, iar reținerea sau redirecționarea sa de către angajator poate fi interpretată ca abuzivă, dând naștere la litigii în instanță sau la sancțiuni din partea organelor de control fiscal.
Cu toate acestea, din discuțiile cu specialiști în dreptul muncii și din constatările informale ale consultanților din domeniu, reiese că numeroși operatori HoReCa nu implementează efectiv aceste politici sau le redactează superficial, fără consultarea angajaților sau fără aplicabilitate practică. Mai mult, există unități care percep bacșișul de pe casele de marcat, dar nu îl redistribuie deloc către personal, invocând lipsa de profit, incertitudinea cash flow-ului sau „practici interne”.
Impactul economic și organizațional al bacșișului în viața unităților HoReCa
Pentru majoritatea salariaților din zona de front-of-house – fie că vorbim despre ospătari, barista, barmani sau personal de livrare – bacșișul reprezintă un procent semnificativ din venitul lunar net, adesea oscilând între 30% și 60% din încasările totale, în funcție de tipul locației, zona geografică, sezonalitate și cultura de consum a clientelei.
De aceea, orice neclaritate sau inechitate în distribuirea bacșișului are consecințe directe asupra motivației angajaților, stabilității echipelor, productivității și nivelului de satisfacție profesională. Într-un sector care, potrivit datelor furnizate de Organizația Patronală HORA, se confruntă cu un deficit cronic de personal estimat la peste 50.000 de locuri vacante, pierderea încrederii salariaților și creșterea fluctuației de personal pot afecta iremediabil imaginea unui brand și capacitatea sa de a asigura servicii constante și de calitate.
Riscuri juridice pentru angajatori: de la litigii individuale la controale fiscale
Neaplicarea legislației privind bacșișul sau utilizarea netransparentă a sumelor colectate expune operatorii HoReCa la riscuri multiple. Din perspectivă juridică, un angajat care nu primește bacșișul conform politicii declarate poate formula plângere la ITM sau poate sesiza instanța competentă pentru nerespectarea clauzelor contractuale, mai ales dacă regulamentul intern prevede explicit criterii de distribuție care nu sunt respectate.
Din punct de vedere fiscal, organele ANAF pot considera nealocarea sumelor evidențiate pe bonuri drept abatere de la regimul de venituri cu destinație specifică, ceea ce poate conduce la amenzi, recalculări și impuneri suplimentare.
Mai grav, în lipsa unor documente justificative privind distribuirea lunară, bacșișul poate fi considerat venit nejustificat la nivelul companiei, ceea ce complică situația financiară în eventualitatea unui control încrucișat.
Soluții operaționale pentru conformare și echitate internă
Pentru a evita blocajele de natură legală și a proteja climatul organizațional, managerii și antreprenorii din ospitalitate sunt îndemnați să implementeze o serie de măsuri sistemice și proactive, printre care:
Elaborarea unui regulament intern de bacșiș clar, consultat cu echipa, semnat de personal și corelat cu realitatea operativă a locației – documentul trebuie actualizat periodic, în funcție de modificările de structură, sezon sau regim fiscal.
Utilizarea unor softuri POS cu module dedicate pentru managementul bacșișului, care permit trasabilitatea sumelor, alocarea automată pe ture, ore lucrate sau funcție și generează rapoarte lunare compatibile cu evidențele contabile.
Transparență în comunicarea către angajați și clienți – inclusiv afișaje vizibile privind posibilitatea acordării de bacșiș și modalitățile de plată (cash, card, QR code).
Audit intern lunar realizat de managerul de locație sau o persoană delegată, pentru a verifica corelarea între încasările din bacșiș și sumele efectiv distribuite.
Training juridic de bază pentru managementul de linie – astfel încât supervizorii sau team leaderii să înțeleagă responsabilitatea care le revine în aplicarea corectă a politicii de recompensare.
Concluzie: de la informalitate la capital cultural
Într-o industrie în care loialitatea angajaților este fragilă, iar presiunea inflației operaționale este în continuă creștere, bacșișul devine mai mult decât un simplu adaos la venit: devine un indicator de etică organizațională și un catalizator al culturii interne. În același timp, pentru client, el rămâne un gest de recunoaștere, iar pentru stat – un venit fiscalizat, necesar într-un sistem de impozitare echitabilă.
Viitorul leadershipului în HoReCa nu va mai putea ignora acest subiect. Companiile care vor reuși să trateze bacșișul cu seriozitatea unui instrument de fidelizare, responsabilitate și echitate vor fi cele care își vor putea clădi echipe solide, cu angajați dedicați și, implicit, o reputație sustenabilă într-o piață extrem de competitivă.
Ți-a plăcut acest articol?
Da, foarte mult
A fost ok
Nu m-a impresionat
📌Pentru știri esențiale din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională, studii de caz despre Modele de business, tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare, urmărește TopHospitality.ro – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase.
📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact
Comentarios