.jpg)
Controale ANPC cosmetizate și abuz de funcție: un risc sistemic pentru etica reglementării și echitatea concurențială în HoReCa
- Laurentiu Mata
- 22 iul.
- 4 min de citit
Actualizată în: 3 aug.
Publicarea recentă a unor stenograme care sugerează că un control sanitar programat la Hotelul Internațional din București ar fi fost anunțat și pregătit din timp, cu complicitatea directă a unei autorități locale, readuce în prim-plan o problemă structurală profundă cu care industria ospitalității din România se confruntă de ani buni: modul arbitrar, netransparent și adesea dezechilibrat în care sunt exercitate atribuțiile de control de către instituțiile statului, în special în raport cu operatorii economici din HoReCa. Controale ANPC
Deși pare anecdotic, Președintele ANPC, Cristian Popescu Piedone, ar fi cerut informal ca personalul unității respective să fie pregătit „pentru imagine” – „să-și ia halate, bonete în cap, să facă așa un aranjament frumos” – ceea ce, de fapt, evidențiază o distorsiune gravă a rolului reglementator al statului. Un control sanitar nu este o vizită de curtoazie și cu atât mai puțin o oportunitate de PR administrativ și promovare electorală. În esență, este un mecanism destinat protecției interesului public, care își pierde complet relevanța atunci când este lipsit de imparțialitate, anunțat în prealabil și tratat cu superficialitate instituțională.
Abuzul de funcție și delegitimarea controalelor: un pericol real pentru încrederea în stat
Controale ANPC
În mod fundamental, orice abatere de la neutralitatea procedurală a unui control – fie că este sanitar, economic sau administrativ – subminează nu doar autoritatea legală a instituției care îl execută, ci și încrederea întregii industrii în statul de drept. În momentul în care o autoritate, fie ea locală sau centrală, își folosește influența pentru a cosmetiza un control sau pentru a proteja un operator economic „preferat”, se produce o ruptură între normă și aplicarea ei, între lege și practică. Astfel, nu mai asistăm la un act de reglementare, ci la o simulare a legalității, menită să genereze aparența de conformitate.
Mai mult decât atât, într-un ecosistem economic fragil, cum este cel al HoReCa, unde marjele de profit sunt mici, competiția acerbă, iar reputația reprezintă o monedă de schimb esențială, aplicarea selectivă a sancțiunilor sau toleranța față de nereguli în funcție de afinități politice sau personale creează un mediu de afaceri profund distorsionat. Operatorii onești, care investesc constant în training, în infrastructură sanitară, în audituri HACCP și în proceduri conforme, se văd astfel penalizați indirect, prin simplul fapt că aplicarea legii nu este unitară.
Vocea industriei: când regulile se aplică selectiv, întreaga piață suferă
Într-un interviu acordat recent organizației HORA, Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group – grupul care operează branduri internaționale precum KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România – a formulat o observație esențială pentru înțelegerea impactului acestor derapaje administrative:
„Închideți zece restaurante pentru un motiv minor, dar gândiți-vă cât pierde statul român. Doar TVA-ul pierdut la nivel de rețea se ridică la zeci de mii de euro zilnic.”
Această declarație, departe de a fi un simplu avertisment economic, reflectă un adevăr structural: orice control aplicat disproporționat sau ca instrument de presiune administrativă, și nu ca mecanism de asigurare a conformității, generează costuri sistemice – nu doar pentru operatorii direct afectați, ci și pentru bugetul public, pentru încrederea consumatorului și pentru sustenabilitatea pieței.
Domnul Ionescu subliniază, în același context, că industria nu este împotriva controalelor – dimpotrivă, le consideră necesare – dar solicită ca acestea să fie aplicate cu echilibru, profesionalism și fără arbitrar, în baza unor criterii obiective și transparente. Această poziție este împărtășită de numeroși operatori mari și mici din domeniu, care se confruntă frecvent cu tratamente inegale, cu interpretări divergente ale normelor și cu presiuni nejustificate, care le afectează capacitatea de planificare și investiție.
Necesitatea reformării cadrului de control: transparență, digitalizare și etică instituțională
Într-un moment în care industria HoReCa încearcă să se stabilizeze după un ciclu de crize succesive – pandemie, inflație, criză de personal – este esențial ca regimul de control să fie nu doar eficient, ci și perceput ca legitim și echitabil. În acest sens, reformarea profundă a modului în care sunt derulate inspecțiile – fie ele ANPC, DSP, DSV sau ITM – ar trebui să includă următoarele direcții strategice:
Programarea digitală a controalelor tematice, cu trasabilitate completă, criterii publice de selecție și audit extern asupra metodologiei.
Limitarea interacțiunii directe dintre inspectori și operatori, prin utilizarea formularelor electronice, sistemelor de raportare automatizate și aplicațiilor de comunicare securizate.
Formarea profesională continuă a inspectorilor, nu doar în legislația tehnică, ci și în etica administrativă, comunicare și mediere.
Publicarea lunară a statisticilor privind controalele, cu defalcări pe tipuri de unități, tipuri de neconformități și decizii luate, astfel încât industria să aibă acces la date reale, nu doar la percepții.
Renunțarea la campaniile de PR desfășurate agresiv pe rețelele sociale, cum ar fi TikTok sau Facebook, incluzând transmisiunile live și circul mediatic care le urmează.
Industria ospitalității, mai mult decât oricare alt sector, funcționează pe bază de încredere: în parteneri, în clienți, în branduri și – inevitabil – în instituții. Atunci când un control devine spectacol, când o autoritate își trădează misiunea pentru a proteja interese personale sau politice, întreaga arhitectură a încrederii se prăbușește.
Este de datoria autorităților centrale, dar și a industriei, să respingă public orice formă de „aranjament” sau cosmetizare și să construiască un sistem de inspecție matur, predictibil și corect. În lipsa acestuia, nu doar că se penalizează nedrept antreprenorii care investesc în calitate și conformitate, dar se alimentează o cultură a complicității și cinismului, care nu are ce căuta într-o economie modernă, europeană.
Industria HoReCa nu cere privilegii, ci reguli egale. Nu cere protecție, ci profesionalism. Nu cere favoruri, ci un stat care își respectă propriile reguli. Orice altceva înseamnă abuz.
Ți-a plăcut acest articol?
Da, foarte mult
A fost ok
Nu m-a impresionat
📌Pentru știri esențiale din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională, studii de caz despre Modele de business, tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare, urmărește TopHospitality.ro – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase.
📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact
Comentarii