Criza forței de muncă în HoReCa: între statistici europene, lipsa de politici și noile riscuri ale xenofobiei
- Laurenţiu Mâță
- acum 4 zile
- 6 min de citit
Actualizată în: acum 3 zile
HORA: 1 din 6 angajați din HoReCa este străin. Ei muncesc, plătesc aceleași taxe și fac ca ospitalitatea românească să existe zi de zi.
România are cea mai mare rată a populației inactive din Uniunea Europeană și alocă de 30 de ori mai puțin decât media UE pentru politici de piața muncii. În același timp, 1 din 6 angajați din HoReCa este străin, iar atacurile xenofobe recente ridică o nouă problemă: cum asigurăm stabilitatea unei industrii care depinde tot mai mult de diversitate?
O piață a muncii fragilă, cu efecte directe asupra HoReCa
În România, datele oficiale arată un paradox. Rata șomajului în 2025 este de 5,4%, mai mică decât media Uniunii Europene. La prima vedere, ar părea că piața muncii funcționează decent. Realitatea însă este mult mai complicată: 32,6% dintre persoanele între 15 și 64 de ani nu participă deloc la activitatea economică, ceea ce înseamnă milioane de oameni în afara oricărui contract.
Pentru HoReCa, unde forța de muncă este fundamentul zilnic al operațiunilor, această lipsă de participare devine dramatică. Restaurantele, hotelurile și cafenelele se confruntă cu rotație accelerată, deficit cronic de personal și dificultăți majore de recrutare, în special în orașele mari și în zonele turistice sezoniere.
România și Uniunea Europeană: decalaje greu de ignorat
Problema nu este doar dimensiunea forței de muncă, ci și modul în care statul investește în sprijinirea ei.
România alocă doar 0,103% din PIB pentru politici de piața muncii, mult sub media europeană de 2,9%.
În formarea profesională, România investește 0,003% din PIB, comparativ cu media UE de 0,167%.
Pentru servicii de mediere și intermediere, alocarea este de 0,021%, de aproape 9 ori sub media UE, indicând o nevoie urgentă de resurse pentru conectarea angajatorilor cu candidații.
La indemnizații de șomaj, România oferă 0,049% din PIB, față de media UE de 2,1%
Aceste cifre înseamnă, concret, că în România aproape tot efortul de integrare și formare a noilor angajați cade pe umerii antreprenorilor. În alte state europene, statul își asumă o parte consistentă din acest rol, subvenționând cursuri, reconversii și stimulente pentru angajatori.
Tinerii și femeile, două resurse pierdute
România are cea mai mare rată a tinerilor NEET ( „Not in Education, Employment or Training”) din UE – 19,4%. Aceștia sunt tinerii care nu lucrează, nu studiază și nu urmează nicio formă de pregătire. Într-o industrie precum HoReCa, unde intrarea în profesie se face adesea la 18–20 de ani, acest indicator arată un bazin de recrutare irosit.
În paralel, 41,7% dintre femeile de vârstă activă nu sunt prezente pe piața muncii. Cauzele sunt multiple: lipsa creșelor și grădinițelor, contractele de muncă rigide și fiscalitatea împovărătoare pentru part-time. Pentru restaurante și hoteluri, care ar putea oferi locuri de muncă flexibile, aceste bariere devin o pierdere uriașă de potențial uman.
Forța de muncă străină: indispensabilă pentru supraviețuire
În prezent, în HoReCa lucrează peste 400.000 de oameni, dintre care aproape 60.000 sunt lucrători străini – adică 1 din 6 angajați ( date HORA ). Cei mai mulți provin din Asia și Africa, acceptă munca sezonieră sau în condiții dificile și plătesc aceleași taxe și contribuții ca angajații români.
„Industria HoReCa din România nu ar putea funcționa fără sprijinul celor aproape 60.000 de lucrători străini. Ei fac parte din echipele noastre și contribuie la stabilitatea și continuitatea afacerilor”, a declarat Daniel Mischie, membru în boardul HORA și CEO City Grill Group.
Fără acești angajați, multe restaurante și hoteluri ar fi forțate să își reducă programul, să închidă locații sau să refuze evenimente.
O nouă problemă pentru HoReCa: xenofobia derivata din discursurile politice
Pe 1 septembrie 2025, HORA a reacționat public la atacul asupra unui livrator asiatic în București, agresat în plină stradă de un tânăr care promova simboluri fasciste și discursuri de ură.
Acest incident, dincolo de gravitatea sa, ridică o problemă nouă pentru HoReCa: ce se întâmplă dacă lucrătorii străini, esențiali pentru funcționarea zilnică a industriei, încep să trăiască într-o atmosferă de nesiguranță?
„Agresiunea asupra unui lucrător străin nu este doar o faptă violentă izolată, ci un atac la adresa întregii industrii. Ospitalitatea se construiește pe încredere, iar dacă acești oameni ajung să muncească în frică, pierdem cu toții”, avertizează Ion Biriș, Vicepreședinte HORA și Fondator Loft Group.
Mesajul industriei: respect și protecție pentru toți angajații
Liderii HORA transmit un mesaj comun: diversitatea nu mai este o opțiune, ci o condiție pentru supraviețuirea ospitalității românești.
Radu Dumitrescu, Stadio Hospitality Concepts: „Fără colegii veniți din alte țări, multe afaceri ar fi închise. Ei fac bună parte din munca grea și țin această industrie în picioare. Cel mai important mesaj: au dreptul la siguranță și respect, la fel ca oricare dintre noi.”
Radu Savopol, 5 TO GO: „HoReCa este o industrie a diversității. Faptul că 1 din 6 angajați vine din altă țară arată că ospitalitatea nu are granițe. Diversitatea ne face mai puternici, iar oamenii merită să fie apreciați și protejați.”
”În ultimii ani, am avut în echipe persoane din Sri Lanka, Nepal, India, Afganistan, Ucraina, Nigeria, Turcia, Moldova, Iran, oameni care au venit să-și câștige existența, departe de copii, soții, mame, tați, frați. Am legat prietenii și relații cu acești oameni și ne mai întâlnim ocazional la o bere. Sunt oameni minunați de la care am învățat multe! Acești oameni nu au venit să ne ia locurile de muncă, ci să ocupe pozițiile libere pe care românii nu mai doresc să le ocupe", afirmă Vasile Nicolae, manager de bucătărie/chef la Gastropub Energiea din București.
O criză cu mai multe fațete
Criza forței de muncă din HoReCa este rezultatul suprapunerii a trei fenomene interconectate, fiecare având un impact semnificativ asupra capacității acestui sector de a atrage și menține personal calificat. Aceste fenomene nu doar că afectează funcționarea zilnică a restaurantelor și hotelurilor, dar contribuie și la stagnarea dezvoltării economice în ansamblu.
Slaba implicare a statului – În România, cheltuielile pentru politici de piața muncii sunt cu aproximativ 30 de ori mai mici decât media Uniunii Europene. Aceasta reflectă o lipsă de investiții în programele de formare profesională, în sprijinul angajatorilor și în măsuri care să faciliteze integrarea tinerilor și a altor categorii vulnerabile pe piața muncii. Această neglijență a statului duce la o forță de muncă insuficient pregătită, care nu poate răspunde cerințelor din sectorul HoReCa, unde standardele de calitate sunt în continuă creștere. Fără o implicare activă și susținută din partea autorităților, sectorul va continua să se confrunte cu dificultăți în atragerea și menținerea angajaților.
Nevalorificarea resursei interne – Un alt aspect crucial al crizei forței de muncă este nevalorificarea resursei interne disponibile. În România, milioane de femei și tineri rămân în afara pieței muncii din diverse motive, inclusiv lipsa de oportunități de angajare, dificultăți în accesarea educației sau a formării profesionale, precum și stereotipuri sociale care descurajează participarea acestora. Acest potențial uman neexploatat reprezintă o pierdere semnificativă pentru sectorul HoReCa, care ar putea beneficia enorm de pe urma diversității și abilităților acestor grupuri. În plus, integrarea acestor persoane în piața muncii ar putea contribui la reducerea șomajului și la creșterea economică locală.
Dependenta de forța de muncă străină – Sectorul HoReCa din România se bazează în mod semnificativ pe forța de muncă străină, având nevoie de aproximativ 60.000 de angajați care provin din alte țări. Acești angajați sunt esențiali pentru funcționarea restaurantelor și hotelurilor, contribuind la menținerea standardelor de servicii și la satisfacția clienților. Cu toate acestea, această dependență subliniază o problemă structurală în economia românească, unde forța de muncă locală nu este suficientă sau nu este pregătită să îndeplinească cerințele sectorului. În plus, fluctuațiile în politicile de imigrație și condițiile economice din țările de origine ale acestor lucrători pot crea incertitudini și provocări suplimentare pentru industria HoReCa, afectând stabilitatea și continuitatea operațiunilor.
La toate acestea se adaugă acum un nou risc: xenofobia și violența împotriva lucrătorilor străini, care amenință să destabilizeze și mai mult un sistem deja fragil.
Dacă România ar ajunge la media europeană privind participarea pe piața muncii, statul ar câștiga suplimentar aproape 1% din PIB ceea ce se traduce prin aprox. 3,3 – 3,4 miliarde euro anual doar din impozite și contribuții.
Această sumă, echivalentă cu finanțarea a peste 20 de spitale regionale, cu acoperirea integrală a subvențiilor pentru învățământul profesional dual sau cu investiții majore în infrastructura turistică și HoReCa, arată potențialul uriaș al unei participări mai mari pe piața muncii, însă pentru HoReCa prioritatea rămâne protejarea oamenilor care țin zilnic restaurantele și hotelurile deschise.
Recomandam:
📌Pentru știri esențiale din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională, studii de caz despre Modele de business, tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare, urmărește TopHospitality.ro – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase.
📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact
Comentarii