Efectul TVA 19% în turism: val de concedieri în HoReCa
- Mirela Carstea - tophospitality.ro
- acum 4 zile
- 4 min de citit
Top Hospitality trage un semnal de alarmă privind impactul majorării TVA la 19% asupra sectorului HoReCa. În loc de progres, riscăm disponibilizări, falimente și o scădere dramatică a calității serviciilor.
De la 9% la 19% – o dublare cu efecte în lanț
Conform unei analize recente publicate, decizia Guvernului de a majora TVA de la 9% la 19% pentru restaurante, hoteluri, cafenele și catering lovește direct în structura unei industrii aflate încă în refacere după pandemie.
Datele arată că peste 40% dintre afacerile din HoReCa sunt în pericol de închidere, iar mulți operatori estimează un val de concedieri și falimente în următoarele luni.

Ce se întâmplă în realitate?
Costuri crescute pentru clientul final, ceea ce va reduce frecvența consumului.
Scăderea rentabilității pentru angajatori, care se vor vedea forțați să restructureze echipe.
Înghețarea investițiilor în modernizare, training sau digitalizare.
Creșterea evaziunii fiscale – un risc major într-un sector deja fragmentat.
Ce spun liderii industriei
Daniel Mischie (City Grill, HORA): „TVA 19% va însemna falimente în lanț, în special în rândul afacerilor mici.”
Simona Constantinescu (FIHR): „Avem nevoie de un studiu de impact înainte de astfel de decizii fiscale.”
Ion Biriș (HORA): „Cota redusă a TVA a generat creștere economică. O creștere a TVA nu înseamnă venituri mai mari la buget, ci doar mai multă evaziune.”
Laurențiu Mâță (THP): „Nu putem construi în continuare o industrie care să atragă turiști, să creeze experiențe autentice și să crească economic, dacă fiscalitatea e instabilă și deciziile sunt luate fără consultare. HoReCa nu are nevoie doar de taxe mai mici, ci de respect, predictibilitate și parteneriat.”
Ștefan Balaur, COO al Grupului hotelier Continental Hotels: „Un TVA de la 9 la 19% sau ce cotă standard va fi decisă doar pentru industria ospitalității ne pune într-un dezechilibru total față de restul industriilor și vorbim, dacă am înțeles eu bine, de un efort de comun al tuturor actorilor din piață pentru echilibrarea bugetului. O astfel de măsură vehiculată, de trecere de TVA de la cotă redusă la cotă standard, nu este o măsură pe care să o iei fără studii foarte serioase de impact”
Analiza Top Hospitality: cine pierde cu adevărat?
1. Antreprenorii mici
Context și cifre
România are peste 35.000 de unități HoReCa active, majoritatea fiind restaurante independente, baruri și cafenele mici.
Aceste firme operează de regulă cu marje reduse (5–10%), iar costurile fixe reprezintă un procent semnificativ din cifra de afaceri.
Ce se întâmplă prin TVA 19%?
Creșterea TVA cu 10 puncte procentuale aduce un impact în lanț: furnizori majorează prețurile, costurile cresc, iar pe finalul lanțului, clienții achită mai mult.
Un studiu european arată că majorarea TVA la restaurante reduce consumul cu circa 0,5% imediat și 2% în 12 luni (exemplu Grecia).
Pentru mute afaceri mici, o astfel de scădere de volum echivalează cu pierdere de profit, și implicit – riscul insolvenței.
Riscuri concrete
Multe afaceri mici nu mai pot decide între scumpirea produsului (care costă pierderea clientelei) și închiderea activității.
Peste 40% dintre aceste firme sunt deja la limita falimentului, potrivit rapoartelor de profil
2. Angajații
Context
Pe fondul crizei forței de muncă declarate în HoReCa, deficitul de personal calificat ajunge la 10–15% în mediul urban.
Cheltuielile cu angajații (salarii, contribuții) reprezintă între 25–35% din costurile totale ale unei unități HoReCa.
Impactul TVA majorat
Reducerea cifrei de afaceri duce inevitabil la restructurări de echipă, pierdere de locuri de muncă și servicii slăbite.
Simplificând: o echipă medie de 15–20 angajați poate pierde 2–3 persoane, reducând viteza și calitatea serviciilor.
Efecte în lanț
Timp de așteptare mai mare la clienți + servire mai puțin atentă = experiență slabă → recenzii negative → scădere de trafic și venituri.
Se pune și presiune pe determinarea și retenția personalului rămas, generând un cerc vicios de ineficiență.
3. Turismul românesc
Date comparative
România a înregistrat în 2024 creștere pe turism, dar piețele vecine (Bulgaria, Grecia, Serbia) au fost mai agresive cu strategii fiscale:
Bulgaria: peste 13 milioane turiști (15% din PIB, 150.000 locuri de muncă)
Grecia aplică demult cote reduse și taxe de stațiune controlate
De ce contează TVA în turism?
Prețurile mai mari la cazare și masă determină alegerea unor destinații alternative, cu structuri fiscale mai prietenoase.
O reglementare fiscală mai puțin atractivă riscă să transforme România dintr-o destinație competitivă într-un tiked procent în planurile turiștilor.
Impact estimat
Scăderea numărului de turiști chiar cu 5% – 10% se traduce în pierderi de sute de milioane de euro sau în scăderea cotei de piață regională.
Indirect, pierzi veniturile de la restaurante, hoteluri, ghizi locali, transport, suveniruri, activități de agrement și culturale.
Propunerea noastră: dialog, nu decizii bruște
Top Hospitality susține următoarele măsuri urgente:
Menținerea TVA-ului redus de 9% pentru HoReCa;
Realizarea unui studiu independent de impact fiscal și economic;
Lansarea unei consultări publice reale cu organizațiile de profil (HORA, FIHR, OPTBR etc.).
Fără predictibilitate fiscală, nu există stabilitate în ospitalitate
Industria ospitalității nu este doar un „consumator de buget”, ci un motor economic real, care susține:
Peste 400.000 de locuri de muncă directe și indirecte;
Un lanț de distribuție ce include fermieri, procesatori, transportatori, furnizori locali;
Peste 11 miliarde de euro în cifră de afaceri anuală, conform datelor din 2023.
Solicităm public Guvernului României să reconsidere această măsură fiscală și să trateze HoReCa ca pe un partener strategic, nu ca pe o sursă temporară de colectare.
📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact.
Articol redactat de echipa Top Hospitality – platforma independentă de știri, analize și dialog dedicată profesioniștilor din HoReCa.
Commentaires