Turismul românesc, sub presiune în vara 2025: scăderi în sosiri și semnale de alarmă pentru întreaga industrie a serviciilor

Prima lună oficială de vară a adus statistici îngrijorătoare pentru turismul românesc: scăderea sosirilor interne, polarizarea cererii pe segmente de lux sau all-inclusive, dar și un dezechilibru structural tot mai evident între realitățile din teren și politicile publice.

Scăderi vizibile în turismul intern

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în luna iunie 2025 numărul sosirilor în structurile de cazare clasificate a scăzut cu 4,2% comparativ cu aceeași lună a anului precedent, marcând o tendință descendentă care, coroborată cu stagnarea din lunile anterioare, conturează o realitate economică tot mai apăsătoare pentru operatorii din turism și HoReCa. Chiar dacă per ansamblu, în primele șase luni, creșterea este aproape nesemnificativă (+0,1%), durata medie a sejurului rămâne redusă (2,2 zile la turiştii români și de 2,0 zile la turiştii străini.), ceea ce afectează direct gradul de ocupare, veniturile pe cameră disponibilă și sustenabilitatea serviciilor auxiliare.

În același timp, sosirile turiștilor străini au înregistrat o creștere de 7,2% în luna iunie, un rezultat pozitiv dar insuficient pentru a contrabalansa declinul pe piața internă, care continuă să reprezinte principala sursă de venituri pentru majoritatea destinațiilor românești.

Distribuția sosirilor turiștilor români și străini în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), pe zone turistice, în luna iunie 2025 comparativ cu luna iunie 2024 %

Comunicat PDF: turism06r25.pdf

Descarcă PDF • 898KB

Anexa date: turism06r25.xlsx

Descarcă XLSX • 43KB

O creștere simbolică, fără impact real în industrie

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, s-au înregistrat 5,792 milioane de sosiri în structurile de cazare clasificate din România, ceea ce înseamnă o creștere de doar 0,1% față de aceeași perioadă a anului 2024. Deși aparent stabilă, această evoluție arată, de fapt, o stagnare a pieței, într-un context economic și fiscal marcat de incertitudine și inflație.

Tot în primul semestru, s-au înregistrat 11,580 milioane de înnoptări, cu 2,3% mai mult decât în anul anterior, iar durata medie a șederii a fost de 2 zile pentru turiștii români și 2,1 zile pentru cei străini – valori ce confirmă o tendință de consum turistic de scurtă durată, cu impact economic limitat asupra destinațiilor.

Gradul de ocupare al capacităților de cazare a fost de doar 25,7%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de 2024 – un rezultat care rămâne sub nivelul minim de rentabilitate pentru majoritatea operatorilor din industrie.

Probleme structurale: între decizii fiscale și lipsa de strategie

Reprezentanții industriei turismului atrag atenția că această stagnare nu este accidentală, ci rezultatul unei serii de factori sistemici:

• Eliminarea voucherelor de vacanță, care susțineau mobilitatea clasei medii;

• Majorarea TVA-ului pentru serviciile HoReCa, care a condus la scumpiri și la scăderea competitivității;

• Lipsa unei strategii naționale de promovare turistică, care să poziționeze România ca destinație coerentă, atractivă și diferențiată pe piețele interne și externe.

  
  

În lipsa acestor instrumente, destinațiile românești pierd teren în fața ofertelor externe – mai ieftine, mai bine promovate și mai bine conectate.

Trei destinații, trei realități

Litoralul – între stagnare și adaptare

Surprinzător, litoralul românesc a înregistrat în iunie o ușoară creștere de aproximativ 3% a rezervărilor, susținută de extinderea ofertelor all-inclusive. Hotelurile care oferă astfel de pachete au raportat o creștere de 5,4% față de 2024. Această tendință indică o nevoie clară a turiștilor pentru predictibilitate și confort, dar este încă prea puțin pentru a redresa imaginea unei destinații vulnerabile la criticile privind raportul calitate-preț.

Stațiunile balneare și montane – segment premium în echilibru

Destinațiile cu investiții semnificative în hoteluri de 4 și 5 stele, precum Băile Felix, Călimănești-Căciulata, Poiana Brașov sau zona Bucegilor, au reușit să se mențină stabile. Ele atrag o clientelă cu venituri mai mari, dispusă să plătească pentru calitate, însă rămân sensibile la instabilitatea fiscală și la lipsa de predictibilitate.

Delta Dunării – prăbușire accelerată

Cu o scădere de aproximativ 10% în primul semestru, Delta Dunării este zona cea mai afectată. Lipsa reglementării transportului pe apă, absența ghizilor specializați, problemele de mediu și lipsa infrastructurii de agrement fac ca această zonă cu potențial uriaș să piardă în mod constant teren în fața altor destinații.

Singura direcție cu adevărat în creștere: turismul experiențial

În contrast cu scăderea în segmentele tradiționale, turismul experiențial și ecoturismul înregistrează creșteri spectaculoase. Familii, cupluri și grupuri mici aleg vacanțe personalizate, în natură, cu activități precum drumeții, ateliere artizanale, tabere tematice sau retreaturi de wellness.

Programe precum BIBI Adventures raportează o creștere de peste 30% față de anul trecut, confirmând că turiștii sunt dispuși să plătească pentru autenticitate, experiențe și contact cu natura – atâta vreme cât aceste oferte sunt bine comunicate și organizate.

Reacția industriei: un apel ferm pentru măsuri concrete

Adrian Voican, președintele Bibi Group4travel, sintetizează riscul real cu care se confruntă sectorul:

„Când scad sosirile, efectul de domino se propagă rapid: restaurantele își reduc activitatea, transportatorii își limitează cursele, furnizorii locali pierd contracte, iar comunitățile rămân fără venituri. Nu este doar o problemă a turismului, este o problemă economică de ansamblu.”

Ce propune industria pentru redresare

1. Reintroducerea voucherelor de vacanță – pentru stimularea cererii interne și echilibrarea sezonalității.

2. Stabilitate fiscală și predictibilitate legislativă – pentru a încuraja investițiile și planificarea pe termen lung.

3. Strategie coerentă de promovare turistică națională, cu buget clar și obiective măsurabile.

4. Acces facil la fonduri europene – pentru digitalizare, formare profesională și tranziția verde.

5. Reglementarea urgentă a activităților turistice din zone sensibile, precum Delta Dunării.

6. Sprijinirea turismului experiențial, prin parteneriate public-private și infrastructură specifică.

   
   

Turismul românesc se află la un punct de cotitură.Cifrele din prima jumătate a anului 2025 indică stagnare, sejururi tot mai scurte și un grad de ocupare nesatisfăcător. În lipsa unor măsuri rapide, clare și coordonate, întreaga industrie riscă nu doar o pierdere de încasări, ci și o degradare a imaginii și încrederii în sectorul ospitalității.

România are potențial turistic imens, dar fără viziune strategică, profesionalizare și acțiuni ferme, acest potențial riscă, din nou, să rămână nevalorificat.

---

📌Pentru știri esențiale din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională, studii de caz despre Modele de business, tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare, urmărește TopHospitality.ro – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase.

📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact