HoReCa a declarat război gospodinelor care vând la negru

Evaziunea fiscală din sectorul alimentar nu începe în restaurante, ci în bucătăriile casnice, susține RESTO Constanța, prin campania lansată public în iunie 2025 sub titlul „#NoiNuGătimDeAcasă!”. Mesajul este ferm și direct: operatorii profesioniști din industria ospitalității nu mai pot rămâne tăcuți în fața unei realități care subminează fiscal, sanitar și concurențial întreaga industrie.

Un fenomen ignorat prea mult timp

Într-un context economic marcat de:

• un deficit bugetar estimat la peste 5% din PIB în 2025 (sursa: Ministerul Finanțelor),

• o presiune fiscală în creștere asupra mediului de afaceri (prin modificări recente aduse Codului Fiscal, inclusiv eliminarea facilităților în construcții și HoReCa),

• și o concurență neloială accentuată,

asociația RESTO trage un semnal de alarmă: activitățile economice desfășurate în afara cadrului legal, de către persoane fizice care vând alimente preparate acasă, fără autorizații, fără norme de igienă și fără fiscalizare, afectează grav întreaga industrie.

„Noi plătim impozite, taxe, autorizații sanitare, controale. În schimb, gospodinele care gătesc acasă și vând pe Facebook, la colț de stradă sau prin grupuri informale funcționează complet în afara legii.” – RESTO Constanța

Cine sunt „gospodinele”?

Termenul este folosit generic și vizează orice persoană fizică care prepară mâncare în spații neautorizate (bucătării casnice), apoi comercializează aceste produse direct către consumatori, prin:

• platforme online,

• grupuri de WhatsApp, Facebook sau Telegram,

• evenimente private,

• sau chiar „la comandă” în sistem de catering de weekend.

Problema nu este gătitul acasă, ci comercializarea fără respectarea legislației.

Acești „operatori informali” nu plătesc TVA, nu sunt supuși controlului sanitar-veterinar, nu eliberează bon fiscal, nu dețin autorizații de funcționare și, adesea, nu declară niciun venit.

'Evaziunea fiscală în HORECA începe din bucătărie. Nu mai vrem să fim “solidari” cu gospodinele' a declarat doamna Corina Martin, Secretar General Federația Patronatelor din Industria Ospitalității, Președinte al Asociatiei Patronale RESTO Constanta

Cât pierde statul?

Conform estimărilor Consiliului Fiscal și ale Coaliției pentru Dezvoltarea României:

• Evaziunea fiscală în sectorul alimentar depășește 4 miliarde de lei anual.

• Din această sumă, o parte relevantă provine din „zona gri” a alimentației publice – adică activități cu aspect de restaurant, dar fără cadru legal (home catering, livrări neautorizate etc.).

• În 2024, ANAF a identificat peste 2.500 de cazuri de activitate economică fără autorizație în domeniul alimentației publice, dintre care 42% au fost legate de spații private transformate în puncte de producție informală.

Impactul asupra industriei HoReCa

Concurența neloială generată de acest fenomen:

• creează discrepanțe masive de preț (gospodinele pot oferi mâncare mai ieftină pentru că nu au costuri legale),

• descurajează antreprenoriatul responsabil,

• afectează imaginea generală a industriei, atunci când apar cazuri de toxiinfecții alimentare din surse necontrolate,

• și diminuează încasările fiscale, contribuind la presiunea asupra firmelor corecte.

„Este inacceptabil ca un restaurant să fie închis temporar pentru o etichetare greșită, în timp ce o persoană fără nicio autorizație poate vinde nestingherită 30 de platouri de sarmale pe săptămână din bucătăria personală.” – manager de restaurant, membru al comunității Top Hospitality

Răspunsul industriei: fermitate, nu compasiune naivă

Campania RESTO „#NoiNuGătimDeAcasă!” nu atacă persoane, ci un sistem care a tolerat prea mult timp derapajul.Mesajul este clar: solidaritatea între profesioniști trebuie să însemne respect pentru reguli.

HoReCa:

• nu mai poate accepta „competiția neloială romanticizată”,

• cere autorităților fiscale și sanitare controale reale în spațiul digital și offline,

• și solicită lansarea unor campanii publice de educare privind riscurile asociate consumului de produse preparate ilegal.

Ce se poate face concret?

1. Înăsprirea controalelor ANAF și DSVSA în zonele urbane și periurbane.

2. Colaborare cu platformele de social media pentru blocarea conturilor comerciale neautorizate.

3. Simplificarea regimului microantreprenorial pentru a încuraja trecerea în legalitate.

4. Educație pentru consumatori: campanii naționale privind siguranța alimentară și drepturile clientului.

5. Raportări anonime prin platforme digitale create de autorități sau ONG-uri, privind activitățile ilegale.

   
   

Un test de maturitate pentru industria românească

Top Hospitality susține demersul RESTO Constanța și consideră această inițiativă o expresie necesară de maturitate profesională.Este momentul ca întreaga industrie să se unească în jurul unui mesaj clar:„Suntem deschiși concurenței, dar doar în condiții egale. Respectăm legea și cerem ca toți să o respecte.”

A tolera acest fenomen înseamnă a accepta că investițiile în formare, igienă, fiscalitate, control de calitate și conformitate sunt opționale.Ori, într-o industrie care dorește să se profesionalizeze, opționalul nu mai are loc.

Această poziție nu este una nouă în industria ospitalității. Încă din 2023, platforma Top Hospitality publica articolul de avertizare intitulat „Comenzile de catering date gospodinelor pun în pericol sănătatea publică”, în care semnala pericolul real al preparării și livrării de alimente în afara oricărui cadru legal sau sanitar.

„Majoritatea acestor produse nu trec prin niciun control medical-veterinar. Materia primă este uneori transportată necorespunzător, iar lanțul termic este complet ignorat. În caz de toxiinfecție alimentară, consumatorul nu are niciun drept real, iar autoritățile nu au ce să controleze.”— Top Hospitality, decembrie 2023

Articolul a fost printre primele semnale publice care au atras atenția asupra unei probleme care, în absența intervenției, s-a agravat. Fenomenul s-a extins mai ales în perioada post-pandemică, când canalele informale de vânzare și livrare au explodat pe rețele sociale, în grupuri închise, fără posibilitatea de reglementare eficientă.

Demersul RESTO Constanța din 2025 vine, astfel, ca un răspuns legitim la o problemă veche, ignorată, dar cu efecte reale asupra sănătății publice, încrederii în sistemul HoReCa și sustenabilității fiscale a industriei.

---

📌 Pentru mai multe informații despre competiții culinare, formare profesională și trenduri din HoReCa, urmărește platforma TopHospitality.ro și comunitatea noastră dedicată profesioniștilor din industrie.

📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact.

Articol redactat de echipa Top Hospitality – platforma independentă de știri, analize și dialog dedicată profesioniștilor din HoReCa.