„Școala de Gust” aduce la Oradea prima competiție gastronomică județeană dedicată elevilor din România și deschide o discuție esențială despre viitorul educației culinare din industria HoReCa

Într-un moment în care întreaga industrie a ospitalității vorbește aproape obsesiv despre lipsa forței de muncă, despre dificultatea găsirii unor tineri pregătiți pentru ritmul și standardele reale ale gastronomiei profesioniste și despre ruptura tot mai evidentă dintre sistemul educațional și realitatea operațională a restaurantelor moderne, județul Bihor pregătește un proiect care ar putea deveni unul dintre cele mai interesante modele de dezvoltare educațională aplicată în gastronomia românească: „Școala de Gust”, prima competiție gastronomică județeană dedicată exclusiv elevilor din învățământul cu profil culinar.

Competiția, care va avea loc la Colegiul Tehnic Traian Vuia din Oradea, reunește opt echipe de elevi-chefi din liceele și colegiile tehnologice din județul Bihor, într-un format care încearcă să apropie elevii de logica reală a competițiilor gastronomice profesioniste, acolo unde nu mai contează doar dacă un preparat „arată bine”, ci dacă întreaga execuție demonstrează disciplină, organizare, tehnică, coerență conceptuală și capacitatea de a funcționa sub presiune într-un timp limitat.

Dincolo de componenta educațională, evenimentul devine interesant și prin ceea ce simbolizează pentru industria ospitalității din România, întrucât marchează una dintre primele tentative serioase de a introduce elevii din școlile culinare într-un sistem competițional organizat, construit după o logică apropiată de marile competiții gastronomice internaționale, unde accentul nu mai cade exclusiv pe rețetă, ci pe întregul proces profesional care stă în spatele unui preparat.

Gastronomia românească începe să înțeleagă că performanța nu poate fi construită fără investiție reală în educație

Timp de foarte mulți ani, sistemul educațional culinar din România a funcționat într-o zonă aproape paralelă cu industria reală, iar această ruptură a devenit tot mai vizibilă pe măsură ce restaurantele, hotelurile și competițiile internaționale au început să ridice standardele tehnice și profesionale într-un ritm mult mai rapid decât capacitatea școlilor de a se adapta.

Foarte mulți elevi termină astăzi școala fără să fi avut contact real cu:

• organizarea unei bucătării moderne;

• managementul timpului într-o competiție;

• logica execuției sincronizate;

• standardizarea;

• plating-ul contemporan;

• presiunea serviciului;

• relația dintre concept, tehnică și prezentare;

• disciplina necesară într-o bucătărie profesionistă.

Iar în momentul în care acești tineri intră direct într-un restaurant cu flux ridicat sau într-o competiție culinară, diferența dintre ceea ce au învățat și ceea ce li se cere devine uriașă.

Aici apare una dintre cele mai importante dimensiuni ale proiectului „Școala de Gust”: competiția încearcă să reducă această distanță și să introducă elevii într-o cultură a performanței profesionale încă din perioada formării educaționale.

„O Românie într-o farfurie” – o temă care vorbește despre identitate gastronomică, nu doar despre gătit

Tema primei ediții, „O Românie într-o farfurie”, este probabil unul dintre cele mai inteligente elemente conceptuale ale competiției, deoarece mută atenția din zona simplă a execuției culinare către o discuție mult mai amplă despre identitatea gastronomică românească și despre modul în care aceasta poate fi reinterpretată contemporan de noua generație de bucătari.

În ultimii ani, gastronomia românească a început să caute tot mai intens un limbaj propriu, capabil să combine:

• patrimoniul culinar local;

• ingredientele regionale;

• tehnicile moderne;

• prezentarea contemporană;

• sustenabilitatea;

• povestea culturală din spatele preparatului.

Iar faptul că elevii sunt provocați încă din școală să gândească gastronomia prin prisma identității și a conceptului reprezintă un semnal important despre direcția în care începe să evolueze educația culinară din România.

Participanții vor avea la dispoziție trei ore pentru realizarea a două preparate în câte cinci porții — un aperitiv pe bază de păstrăv și un fel principal construit în jurul mușchiulețului de porc — însă adevărata provocare nu va fi doar execuția tehnică, ci capacitatea echipelor de a construi un discurs gastronomic coerent în jurul temei competiției.

Competiția încearcă să aducă elevii mai aproape de realitatea marilor competiții culinare

Formatul ales de organizatori reproduce într-o formă educațională structura competițiilor gastronomice profesioniste internaționale, acolo unde echipa este construită în jurul relației dintre chef și commis, iar performanța depinde la fel de mult de coordonare și organizare precum de tehnica efectivă de gătit.

Fiecare echipă participantă este formată din doi elevi și un profesor coordonator, susținuți de mentori din cadrul Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism, ceea ce oferă participanților contact direct cu profesioniști care înțeleg standardele competiționale contemporane și rigorile gastronomiei internaționale.

Această componentă este extrem de importantă într-o industrie în care mulți tineri intră în piața muncii fără experiență practică relevantă și fără înțelegerea ritmului real dintr-o bucătărie profesionistă.

În marile competiții internaționale, diferența dintre o echipă bună și una foarte bună este făcută deseori de:

• organizare;

• disciplină;

• sincronizare;

• gestionarea timpului;

• capacitatea de reacție;

• curățenia postului de lucru;

• eficiența mișcărilor;

• controlul emoțional.

Iar aceste lucruri nu pot fi învățate exclusiv din manuale.

România începe, lent, să construiască o cultură competițională în gastronomia educațională

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale proiectului este faptul că inițiativa nu vine dintr-un context exclusiv centralizat sau ministerial, ci dintr-o colaborare regională între școli, industrie și structuri profesionale, ceea ce oferă proiectului o dimensiune mult mai aplicată și mai apropiată de realitatea locală a ospitalității.

În același timp, „Școala de Gust” poate deveni un model replicabil și pentru alte județe, într-o perioadă în care industria HoReCa are nevoie urgentă de:

• profesionalizarea noii generații;

• reconectarea școlilor la industrie;

• dezvoltarea culturii competiționale;

• motivarea elevilor performanți;

• creșterea atractivității meseriilor gastronomice.

Pentru foarte mulți tineri, participarea într-o competiție reprezintă primul moment în care încep să înțeleagă că gastronomia profesionistă nu înseamnă doar „a găti”, ci presupune:

• disciplină;

• rigoare;

• organizare;

• cultură gastronomică;

• creativitate controlată;

• responsabilitate;

• rezistență la presiune;

• capacitatea de a lucra într-un sistem profesionist.

„Tema competiției vorbește despre identitate, despre gust și despre capacitatea noii generații de a privi gastronomia românească într-o cheie actuală, creativă și profesionistă. Ne dorim ca elevii să înțeleagă că performanța începe din școală și din seriozitatea cu care aleg să își construiască drumul”, a declarat Nicolae Pop, director zonal ANBCT și organizator principal al competiției.

Evenimentul este realizat cu implicarea Inspectoratul Școlar Județean Bihor, a ANBCT, a instituției gazdă și a Festivalul-concurs „D’Ale Porcului“.

Echipele înscrise în competiție

La start se aliniază opt unități de învățământ din județul Bihor, fiecare cu propriile echipe și structuri de coordonare:

1. Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul” Oradea

• Elevi: Dandi Darius, Hamouch Alina

• Profesor coordonator: Lavinia-Cristina Popa

• Mentor ANBCT: M.A.C. Samuiel Rus (To Chefs Oradea)

2. Colegiul Tehnic „Traian Vuia” Oradea

• Elevi: Hendre Ionuț, Ciucur Patrick

• Profesor coordonator: Anamaria Axinte

• Mentor ANBCT: chef Răzvan Pop (NOX Oradea)

3. Liceul Tehnologic nr. 1 Valea lui Mihai

• Elevi: Kis Tamás, Varga Anita

• Profesor coordonator: Sütő Stela-Maria

• Mentor ANBCT: chef Oláh Imre

4. Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta

• Elevi: Sârca Petruța, Rus Alexa

• Profesor coordonator: Dan Ardelean

• Mentor ANBCT: chef George Furdui (Maximvs D’Oro Oradea)

5. Colegiul Economic „Partenie Cosma” Oradea

• Elevi: Hengye Sebastian-Attila, Galiș Adrian

• Profesor coordonator: Rebeca-Claudia Chirilă

• Mentor ANBCT: chef Cătălin Buz (President Băile Felix)

6. Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaș” Beiuș

• Elevi: Iuga Adrian-Laurențiu, Codoban Natalia-Florina

• Profesor coordonator: Cornelia-Simona Mihăeș

• Mentor ANBCT: chef Ciprian Sotoc

7. Liceul Teologic Romano-Catolic „Szent László” Oradea

• Elevi: Andrei Ádám, Radui Alex Dominic

• Profesor coordonator: Nilgesz István Attila

• Mentor ANBCT: chef Bogdan Vandici (Double Tree Oradea)

8. Liceul Teoretic „Horváth János” Marghita

• Elevi: Kovács Ádám, Kiss Anita Mária

• Profesor coordonator: Kócza Viktória

• Mentor ANBCT: chef Balogh János (Forelit Oradea)

Viitorul gastronomiei românești începe din școli, nu doar din restaurante

În ultimii ani, România a devenit tot mai prezentă în competițiile gastronomice internaționale, iar acest lucru a început să schimbe și mentalitatea industriei privind importanța formării noii generații de profesioniști.

Tot mai mulți lideri din gastronomie înțeleg astăzi că performanța internațională nu poate fi construită exclusiv în restaurante premium sau în competiții dedicate profesioniștilor deja consacrați, ci începe mult mai devreme, încă din școală, din modul în care elevii sunt expuși la standarde reale de profesionalism, competiție și cultură gastronomică.

Iar din această perspectivă, „Școala de Gust” poate deveni mai mult decât o competiție locală între licee culinare.

Poate deveni unul dintre primele semnale că gastronomia românească începe să înțeleagă că viitorul industriei nu se construiește doar prin investiții în restaurante și hoteluri, ci și prin investiții reale în educația și formarea generației care va defini următorii 10–20 de ani ai ospitalității din România.