Rezultatele cautarii

Pe 18 iunie, Bucureștiul găzduiește un eveniment inedit pentru scena cultural-gastronomică locală: „Food meets Culture: A Four-Hands Art Performance” , un concept original ce îmbină rafinamentul culinar cu expresia artistică contemporană, în spațiul elegant al Epoque Hotel Relais & Châteaux. Food meets Culture La această primă ediție, Chef Flaviu Mureșan  și creatoarea de bijuterii Măria Paltin  propun o experiență multisenzorială inspirată de universul marin — un omagiu adus fragilității, feminității și frumuseții verii. Evenimentul include un meniu de degustare cu patru creații originale , atent armonizate cu elemente din colecția de bijuterii în porțelan Sea Flora . Detalii eveniment: Data:  18 iunie, ora 19:00 Locație:  L’Atelier, Epoque Hotel Relais & Châteaux Preț:  385 RON / persoană (include meniul, băuturi, cafea și un cadou-surpriză) Dress code:  Semi-formal Rezervări:  0740 089 565 / contact@latelier-restaurant.ro Un welcome drink oferit de Carassia , eleganța neoclasică a locației și dialogul dintre gust și design transformă această seară într-o veritabilă declarație artistică. O invitație la introspecție, estetică și savoare — acolo unde marea întâlnește farfuria. Gastronomie Gastronomie

Top Hospitality România devine partener media oficial al INVEST Summit 2025 , una dintre cele mai relevante conferințe dedicate investițiilor și dezvoltării durabile în industria ospitalității din Europa Centrală și de Est. Organizat sub tema „From Turmoil to Triumph: Reinventing Hospitality Investments” , evenimentul va avea loc în luna noiembrie, la Radisson Blu Hotel București, și va reuni investitori, dezvoltatori, operatori hotelieri, consultanți și reprezentanți ai instituțiilor publice și financiare care influențează traiectoria pieței hoteliere din regiune. Țara invitată a acestei ediții este Elveția , un model de excelență în turism și ospitalitate. INVEST Summit reprezintă o platformă de dialog esențială într-un moment în care industria ospitalității se repoziționează în fața noilor provocări – de la capitalul uman și sustenabilitate, la digitalizare, restructurare financiară și adaptarea la noile obiceiuri de consum. Imagini de la INVEST Summit 2024 Prin acest parteneriat, Top Hospitality își reafirmă angajamentul de a susține proiectele care impulsionează cu adevărat industria HoReCa și care contribuie la dezvoltarea unei piețe moderne, profesioniste și aliniate la tendințele internaționale. Top Hospitality  este platforma dedicată profesioniștilor și investitorilor din industria ospitalității din România. Cu un conținut editorial relevant, evenimente de networking, analize de piață și inițiative de educație profesională, Top Hospitality conectează actorii-cheie din HoReCa, susține inovația și promovează excelența în gastronomie, industria hotelieră și servicii. Misiunea noastră este să devenim cea mai valoroasă sursă de informație și partener de dezvoltare pentru întreaga industrie ospitalieră românească. INVEST Summit 2025 📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

2025 a marcat cinci ani de la începutul pandemiei de COVID-19 – un moment care a zdruncinat din temelii industria ospitalității din România. Ceea ce a început ca o criză globală sanitară s-a transformat rapid într-o criză economică profundă, iar efectele se resimt și astăzi, la jumătate de deceniu distanță. HoReCa românească a trecut printr-o traumă colectivă, dar și printr-un proces accelerat de adaptare, transformare și, în unele cazuri, renaștere. Lovitura inițială: o industrie HoReCa paralizată peste noapte În martie 2020, odată cu instaurarea stării de urgență, industria ospitalității din România a fost pusă pe pauză forțată. Restaurante, cafenele, hoteluri și baruri și-au închis porțile fără un orizont clar de redeschidere. Sute de mii de locuri de muncă au fost suspendate sau pierdute. Mii de afaceri – unele cu tradiție, altele aflate la început de drum – nu au mai revenit niciodată. Conform datelor INS, în perioada 2020–2023, peste 15.000 de firme din domeniul HoReCa au fost radiate. În București, Brașov, Cluj-Napoca sau Constanța, dispariția multor locații emblematice a lăsat un gol greu de umplut. În paralel, costurile operaționale și datoriile acumulate în timpul pandemiei au pus o presiune enormă pe cei care au rezistat. Ospitalitatea românească, forțată să se reinventeze Pentru operatorii care au supraviețuit, pandemia a însemnat nu doar o luptă pentru supraviețuire, ci și o accelerare a unor transformări pe care mulți le amânau. Comenzile online, livrarea proprie, plata cu telefonul, meniurile digitale și rezervările prin platforme dedicate au devenit normă. Multe restaurante au adoptat modelul „dark kitchen” pentru a reduce costurile, iar hotelurile au introdus check-in digital, acces prin coduri și comunicare automatizată. QR codurile au devenit un instrument uzual, nu doar pentru meniuri, ci și pentru feedback sau promoții. Totuși, adaptarea nu a venit fără costuri. Multe businessuri au fost nevoite să-și reducă programul de funcționare, să închidă în zilele cu cerere scăzută sau să opereze cu echipe minime pentru a face față creșterilor de prețuri la energie, materie primă și servicii. Criza forței de muncă: o problemă care persistă România se confruntă cu una dintre cele mai mari crize de personal din HoReCa din Europa Centrală și de Est. Pandemia a determinat mulți lucrători să părăsească domeniul definitiv. Mulți s-au reorientat către retail, curierat sau chiar au emigrat. Potrivit estimărilor organizațiilor patronale din industrie, deficitul de personal calificat depășește 50.000 de persoane în 2025. Recrutarea bucătarilor, ospătarilor și managerilor de locații a devenit extrem de dificilă, în special în orașele mari sau în zonele turistice. Pe fondul acestei realități, angajatorii au fost forțați să ofere mai multă flexibilitate: ture scurte, program part-time, job sharing și chiar cazare inclusă pentru personalul sezonier. Cu toate acestea, instabilitatea generată de contractele cu normă redusă sau „zero ore” rămâne un obstacol major pentru fidelizarea angajaților. Tehnologia – motorul tăcut al transformării Unul dintre efectele mai puțin discutate ale pandemiei este accelerarea digitalizării. Restaurantele și hotelurile au investit în tehnologii de automatizare, platforme de rezervări, sisteme de gestiune integrate și soluții de analiză a datelor. Marile lanțuri folosesc deja inteligența artificială pentru programarea personalului, analiza vânzărilor și personalizarea ofertelor pentru clienți. În România, liderii de piață au făcut pași importanți în această direcție. Dar pentru operatorii mici și independenți, investițiile în digitalizare rămân o provocare din cauza costurilor. Totuși, soluțiile SaaS   (Software as a Service – platforme digitale livrate online, pe bază de abonament, fără instalare locală)  și aplicațiile locale au început să reducă această barieră, democratizând accesul la tehnologie și permițând inclusiv afacerilor cu resurse limitate să adopte instrumente moderne, fără investiții majore în infrastructură IT. Redresarea financiară: între speranță și presiune După relaxarea restricțiilor, industria a înregistrat o perioadă scurtă de „revenire în V”: consumatorii s-au întors cu entuziasm în restaurante, hotelurile s-au umplut, iar evenimentele au explodat. Însă acest entuziasm s-a estompat rapid. Inflația, dobânzile mari și scăderea puterii de cumpărare au temperat apetitul pentru ieșiri în oraș sau city break-uri. Rata de profit în HoReCa, oricum mică în mod tradițional, a fost erodată de costuri crescute la chirii, utilități și materii prime. Ajutoarele de stat, precum IMM Invest sau granturile pentru capital de lucru, au fost utile, dar au adus și obligația de rambursare. Multe afaceri operează astăzi sub presiunea unui echilibru fragil între costuri și venituri. Un client mai exigent, mai informat, mai econom Pandemia a schimbat așteptările clienților. Mulți români din grupa de vârstă 20-35 de ani au învățat să gătească acasă, să comande cu discernământ sau să compare cu atenție ofertele. În 2025, consumatorul mediu este mai bine informat, mai preocupat de valoarea reală a produselor și mai dificil de fidelizat. În paralel, crește segmentul clienților care caută experiențe – degustări tematice, seri cu meniu fix, brunch-uri cu concept, retreat-uri culinare sau escapade de tip „gastro-weekend”. Tot mai multe businessuri se adaptează acestor tendințe, în special în zonele turistice sau în orașele cu public tânăr și urban. Ce urmează? Lecții și direcții pentru viitor În următorii ani, ospitalitatea românească va fi modelată de trei forțe majore: Digitalizarea accelerată – Digitalizarea rapidă a transformat inteligența artificială, automatizările și platformele de loializare în elemente esențiale pentru eficiența operațiunilor și relația cu clienții. Inteligența artificială oferă analize profunde ale datelor, automatizările reduc erorile și cresc viteza de reacție, iar platformele de loializare stimulează fidelitatea și colectează date pentru personalizarea ofertelor. Presiunea economică – Într-un mediu economic incert, companiile trebuie să adopte o abordare creativă și agilă, adaptându-se rapid la schimbări, inovând constant și optimizând costurile fără a compromite calitatea. Flexibilitatea permite nu doar supraviețuirea, ci și crearea de noi oportunități, colaborarea interdepartamentală și utilizarea tehnologiilor emergente fiind esențiale. Sustenabilitatea – Cerută de consumatori și reglementări, sustenabilitatea implică practici responsabile care echilibrează profitabilitatea și responsabilitatea socială. Consumatorii preferă branduri cu angajament autentic față de sustenabilitate. Reglementările stricte obligă companiile să reducă amprenta ecologică, să folosească resurse regenerabile și să fie transparente, transformând sustenabilitatea într-o oportunitate de a atrage clienți loiali. Industria ospitalității din România nu mai este aceeași. Dar, dacă pandemia a avut un efect pozitiv, acela a fost să forțeze o industrie conservatoare să se modernizeze. Cinci ani mai târziu, HoReCa românească nu doar că a supraviețuit – ci a învățat să se transforme.Iar lecția cea mai valoroasă rămâne aceasta: adaptarea nu este o opțiune, ci o condiție pentru a merge mai departe.

Într-un context în care România se zbate să își definească identitatea turistică pe piețele internaționale, iar operatorii din HoReCa acuză un blocaj sistemic în dezvoltarea sustenabilă a sectorului, actualul ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, formulează un diagnostic dur, dar realist: abordarea ministerului în promovarea turismului este „învechită”, ineficientă și profund deconectată de la realitățile pieței globale de călătorii și ospitalitate. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă Promovarea „din inerție”: când statul român investește în repulsie, nu în atracție Potrivit declarațiilor făcute recent, ministrul a blocat o plată de aproape 100.000 de lei destinată tipăririi unor pliante care urmau să fie distribuite la târguri internaționale. Motivul? Mesajele transmise de aceste materiale nu doar că nu erau convingătoare, dar generau „ un sentiment de repulsie ”, fiind construite într-un limbaj și cu un design grafic care părea extras din anii ’90. Această decizie vine într-un moment în care concurența regională – de la Grecia la Bulgaria, de la Croația la Albania – investește masiv în branding turistic modern, storytelling emoțional și digitalizare agresivă a canalelor de promovare. În loc să fie un instrument strategic de poziționare a României ca destinație turistică competitivă, comunicarea instituțională actuală pare blocată într-o estetică învechită, care nu rezonează nici cu preferințele turistului european, nici cu aspirațiile românilor care caută experiențe autentice și bine organizate în propria țară. Lipsa datelor reale: cum planifici o strategie națională fără cifre? Una dintre cele mai grave deficiențe semnalate de Miruță ține de absența unor statistici relevante și actualizate privind turismul internațional în România. Câți turiști străini vin anual? Din ce țări provin? Cât cheltuie? Ce tip de servicii aleg? În lipsa acestor date fundamentale, strategiile publice rămân reactive și superficiale, iar bugetele alocate – în multe cazuri consistente – sunt direcționate haotic, fără o segmentare clară a pieței și fără obiective măsurabile. Ministrul propune o soluție logică și fezabilă: colectarea de date prin sistemele de roaming, înregistrările vamale și rezervările online, astfel încât autoritățile să poată în sfârșit construi un tablou coerent asupra fluxurilor turistice. Această inițiativă, dacă va fi implementată corect, ar putea deveni un punct de cotitură în profesionalizarea politicilor publice din turism. Criza consumului în HoReCa: simptomele unui sistem ignorat Radu Miruță subliniază și faptul că HoReCa, unul dintre cele mai dinamice și vulnerabile sectoare economice, suferă o scădere evidentă a consumului. Turismul intern este afectat de scăderea puterii de cumpărare, iar operatorii – mai ales cei independenți – se confruntă cu un mix periculos de taxe crescute, lipsă de forță de muncă și cerere instabilă. În aceste condiții, capacitatea de investiție în modernizarea serviciilor sau în promovare este grav afectată. Această realitate scoate la iveală o problemă structurală: lipsa de coordonare între politicile economice generale și politicile sectoriale. În loc să existe o viziune integrată asupra rolului strategic pe care turismul și ospitalitatea îl pot juca în redresarea economică, statul acționează punctual și deseori incoerent. Dialog real cu industria sau încă o rundă de consultări formale? Ministrul a anunțat lansarea unei serii de întâlniri directe cu principalii actori din industrie, cu scopul declarat de a identifica barierele administrative care frânează dezvoltarea turismului românesc. Deși astfel de declarații sunt recurente în discursul public, rareori s-au tradus într-o reformă concretă și eficientă. Rămâne de văzut dacă de această dată întâlnirile vor duce la modificări legislative și fiscale în favoarea mediului privat, sau dacă vor rămâne simple exerciții de imagine. Este esențial ca această consultare să nu fie confiscată de asociații de lobby cu interese restrânse, ci să includă și vocile operatorilor locali, ale antreprenorilor care au reușit să creeze experiențe remarcabile în ciuda unui sistem neprietenos. Vacanță în România: exemplul personal nu e strategie de țară Într-un gest simbolic, Miruță a anunțat că, spre deosebire de anul trecut când a ales Grecia, în 2025 își va petrece concediul în România, în funcție de timpul disponibil. Deși lăudabil ca intenție, acest exemplu personal nu poate substitui o politică publică coerentă. România nu poate deveni o destinație competitivă doar pentru că miniștrii aleg să își petreacă vacanța în țară – ci doar dacă infrastructura, ospitalitatea, prețurile și siguranța turistică vor corespunde standardelor internaționale. Turismul românesc are un potențial uriaș, dar este tratat cu un amatorism instituțional care afectează nu doar imaginea țării, ci și economia reală a zecilor de mii de afaceri din HoReCa. Declarațiile ministrului Radu Miruță deschid un spațiu necesar de dezbatere, dar vor avea relevanță doar dacă vor fi urmate de decizii concrete, măsurabile și asumate. Modernizarea brandingului turistic, colectarea datelor în timp real, crearea unui cadru fiscal favorabil antreprenorilor și implicarea reală a industriei în formularea politicilor publice sunt pași esențiali pentru ca România să își ocupe locul binemeritat în harta turismului european. Fără aceste măsuri, vom continua să ratăm oportunități, să pierdem turiști și să ne învârtim în cercul vicios al improvizației administrative. Radu Miruță 📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

Reportaj de teren – Top Hospitality România Într-un oraș în care gastronomia urbană este în plină efervescență, iar restaurantele concurează nu doar prin gust, ci și prin imagine, localizare, ambianță și storytelling de brand, alegerea unui local în care să iei masa devine un proces tot mai complex, în care variabila „buget” este doar una dintre componentele ecuației.  Bucureștiul, cu peste 6.000 de unități HoReCa active și o diversitate impresionantă de concepte culinare, oferă zilnic zeci de mii de opțiuni – însă în spatele fiecărui preparat, fie că vorbim despre o simplă ciorbă sau un meniu degustare de opt feluri, stă o structură de costuri, decizii strategice și diferențieri deliberate care influențează radical prețul de vânzare. Indicator Valoare (2023) Unități HoReCa în București peste 6 000  (~13% din totalul național) Restaurante (CAEN 56XX) în București 3 309 Profit obținut de restaurante circa 225 mil. € Angajări în restaurante 34 427  angajați O capitală, șase sectoare și zeci de realități gastronomice Pentru a înțelege mai bine diferențele de preț dintre restaurantele bucureștene, am realizat o investigație pe teren, parcurgând toate cele șase sectoare ale orașului. Am discutat cu proprietari de restaurante, bucătari-șefi și clienți din zone diferite – de la Herăstrău la Rahova, de la Dorobanți la Titan – și am analizat meniuri, structuri de preț și strategiile adoptate de operatori. Scopul: să înțelegem de ce același preparat – de exemplu, o ciorbă de burtă – poate costa 17 lei într-un restaurant din Drumul Taberei și până la 46,80 lei într-un local din Centrul Vechi. Mai jos găsiți un tabel cu prețurile pentru o porție de ciorbă de burtă, pe care le-am identificat și organizat pe sectoare: Sector / Cartier Locație / Restaurant Cantitate Preț (lei) Sector 1 La Gil 330 g 25 Mananci Acasa (livrare oriunde București) 2.4 l (≈8 porții) 105  total (~13 lei/porție) Sector 2   Socului Kebap 330 ml 21   Sector 3   Casa Luica Berceni 350 mi 28   Trattoria Colosseum (Livrare)** 425 ml 25   Sector 4 Ceaun 400 mi 28,99   Ciorbarie Wolt 400 mi 40   Sector 5 Socului Kebap 330 ml 21 Sector 6   Ciorbarie (Glovo) 470 ml 36   (livrare) La Năsu’ 430 ml 20 Zeina Kebab 35 ml 17 Autoservire La Tei 300 ml 17 Casa Condor 300 ml + chiflă 25 Hanul Drumetului 420 ml 23,99 Central / București Caru’ cu Bere (Wolt) 350 ml 46,80   Restaurant Zet (Wolt) 300 ml 29   Restaurant Elena (Wolt) 250 ml 33   Cocosu Roșu (Wolt) 300 ml 27   Cuptorul cu lemne 350 ml 28,90 Ciorbă de burtă - sursa foto: reteteculinare.ro Localizarea: factorul-cheie care influențează întreaga strategie de preț „Plătim o chirie de 12.000 de euro pe lună pentru spațiul din Piața Victoriei. E imposibil să supraviețuiești dacă nu adaptezi prețurile la realitatea financiară a zonei”, ne-a declarat Adrian G., managerul unui restaurant din zona Primăverii, cu un meniu inspirat din bucătăria românească reinterpretată. Localizarea unui restaurant nu determină doar valoarea chiriei, ci și profilul clientului-țintă, așteptările acestuia în privința decorului, servirii, gamei de vinuri sau calității serviciului. În zonele centrale sau premium, prețurile sunt dictate și de proximitatea față de clienți cu putere de cumpărare ridicată sau față de zonele de afaceri și turism. Prin contrast, restaurantele din zone mai periferice – cum ar fi Rahova, Colentina sau Berceni – funcționează într-un ecosistem economic diferit. Aici, costurile operaționale sunt semnificativ mai mici, clientul este mai atent la raportul cantitate-preț, iar restaurantele sunt adesea de tip autoservire sau fast casual, cu accent pe viteză și eficiență, nu pe rafinament. Tipul de restaurant: de la cantină urbană la fine dining cu stele Există o diferență majoră între un restaurant de cartier, care servește mâncare tradițională la prețuri populare, și un restaurant gourmet, care oferă o experiență multi-senzorială. În primul caz, accentul cade pe volum, pe simplitatea preparatelor și pe rapiditate. În al doilea caz, vorbim despre materii prime de top, procese lente (cum ar fi gătitul sous-vide sau fermentația controlată), plating artistic, selecție riguroasă de vinuri și o echipă de servire instruită după standarde internaționale. „Noi folosim doar burtă de vită de import, fără congelare, pe care o fierbem lent, în două etape, apoi clarificăm supa cu ou și o strecurăm. E un proces care durează peste cinci ore și implică patru oameni din echipă. Nu putem vinde sub 40 de lei o porție și să rămânem rentabili”, spune chef Andrei D., executive chef al unui restaurant din Sectorul 1. Ingredientele, trasabilitatea și nivelul de procesare Calitatea materiei prime este, poate, cea mai evidentă variabilă care influențează percepția prețului. Însă, mai puțin vizibil pentru clientul final este efortul logistic din spatele aprovizionării corecte. Restaurantele care lucrează cu ferme locale certificate bio sau cu pescării care livrează pește sălbatic în 24 de ore din Grecia sau Norvegia se confruntă cu prețuri mai mari, cu timpi de livrare mai stricți și cu pierderi potențiale mai mari. Aceste riscuri și eforturi se reflectă, inevitabil, în prețul final al preparatelor. Serviciul și costurile invizibile: de la licențe muzicale la detergentul pentru pahare Mulți clienți nu realizează că într-un restaurant premium, prețul preparatelor include și o serie de costuri „invizibile”, dar esențiale pentru experiența generală. De la licențele pentru muzică ambientală la sistemele moderne de ventilație, de la trainingurile periodice pentru staff la costurile cu echipamentele de bucătărie de ultimă generație, toate acestea fac parte din structura reală de costuri ale unui local. „Noi schimbăm tacâmurile după fiecare fel, folosim pahare speciale pentru fiecare tip de vin și avem personal suplimentar doar pentru degustări. E normal ca aceste detalii să se regăsească în nota de plată”, explică Irina C., managerul unui restaurant de tip business fine dining din Floreasca. Perspectiva clientului: între prețul corect și percepția de valoare Am stat de vorbă și cu clienții. Unii dintre ei preferă localurile de cartier, pe care le consideră „mai autentice” și mai accesibile. Alții caută constant experiențe rafinate și nu se uită la preț dacă au parte de servicii ireproșabile. Dar ceea ce am constatat unanim este că lipsa de transparență sau necorelarea dintre preț și valoare percepută generează nemulțumiri, uneori chiar reacții negative online. „Nu am nicio problemă să plătesc 250-350 de lei pentru un meniu degustare, dar vreau să simt că a fost muncă în spate. Să fie servire impecabilă, atmosferă, poveste. Nu doar plating frumos pentru Instagram”, ne-a spus Vlad G., consultant IT care frecventează restaurante de top din zona de nord a Bucureștiului. Cum îți alegi corect restaurantul în funcție de buget? Alegerea unui restaurant nu ar trebui să fie un act aleator, ci unul informat și adaptat scopului acelei ieșiri. Dacă îți dorești o masă rapidă și accesibilă, autoservirile moderne sau restaurantele de cartier pot oferi opțiuni excelente sub 30 de lei pe porție. Dacă, în schimb, vrei o experiență completă – cu vinuri alese, preparate gourmet și servicii premium – trebuie să fii pregătit să plătești între 150 și 400 de lei de persoană, în funcție de local. Este important să iei în considerare întreaga experiență, nu doar mâncarea în sine. Un preț mai mare nu înseamnă neapărat că ești păcălit, la fel cum un preț mic nu înseamnă că faci un compromis. În spatele fiecărei decizii de afaceri sunt motive operaționale și strategii bine gândite. Industria ospitalității din București este un ecosistem complex, în care fiecare leu din nota de plată are o justificare, fie ea vizibilă sau nu. Educația clientului, transparența restaurantelor și înțelegerea realităților economice din spatele unei farfurii pot duce la o relație mai matură între consumator și operator. Alegerea unui restaurant, în funcție de buget și așteptări, nu este doar o chestiune de bani – ci și una de respect, informare și echilibru. ciorbă de burtă 📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

Confruntați, pe de o parte, cu competiția din țările învecinate și, pe de altă parte, cu creșterea cheltuielilor, antreprenorii de pe litoral afirmă că la sezonul scurt, influențat de condițiile meteorologice și de faptul că vacanțele românilor sunt concentrate într-o anumită perioadă, se adaugă acum și noile efecte. „Observăm o scădere de 30% a numărului de turiști comparativ cu anul trecut”, declară aceștia. „Ce ar ajuta industria ar fi acordarea unor facilități salariale pentru hoteluri, astfel încât să crească numărul de angajați din rândul persoanelor defavorizate. S-ar fluidiza activitatea și ar crește, implicit, calitatea serviciilor”, spune reprezentanta unor hoteluri de pe litoral. Patronatele din HORECA și-au exprimat nemulțumirea față de creșterea taxelor incluse în pachetul de austeritate aprobat de guvern, în special majorarea TVA-ului pentru restaurante de la 9% la 11%. Acestea afirmă că vor fi dezavantajate în competiția cu țările vecine. Cu toate acestea, Bulgaria a renunțat și ea la cota redusă de 9% pentru HORECA la începutul acestui an, revenind la 20%. „Majorarea TVA de la 9% la 11% la mâncare va conduce la o creștere a prețurilor pentru consumatorul final cu aproximativ 1,8%”, Organizația Patronală a Restaurantelor și Hotelurilor din România afirmă într-un comunicat . Phoenicia Blue View, statiunea Olimp - Sursa foto: alohotels.ro Impactul noilor măsuri fiscale Creșterea taxelor și modificările legislative din 2024 au început să se resimtă în bugetele hotelierilor. Ajustările neașteptate, precum TVA majorat și e-facturare obligatorie, au forțat unitățile să crească tarifele — chiar și pentru pachetele achiziționate încă din 2023. Astfel, sezonul estival 2025 a debutat sub presiunea acestor costuri suplimentare. Tarife all-inclusive – ce plătesc turiștii Conform Adnanei Isabelle Matei (Avenue Hotels), un sejur de 7 nopți all-inclusive pentru o familie (2 adulți + copil sub 8 ani) pornește de la 3.360 lei în iunie și poate urca până la 5.950 lei în plin sezon. Serviciile incluse — bufet, băuturi, entertainment, facilităţi — sunt atractive, dar creșterea fiscală tensionează justificarea prețului în fața clienților Reorganizarea plajelor și obstacole administrative Exemple precum amplasarea unui depozit de stabilopozi în fața Hotelului Sirena au perturbat funcționarea bazei de tratament, punând în pericol tradițiile balneare. Hotelierii semnalează lipsa unui dialog real cu autoritățile locale, afectând soluțiile funcționale pentru turiști — inclusiv cele cu dizabilități. Criza forței de muncă Sezonul scurt și cererea mare de personal sezonier amplifică problema. Restaurante și hoteluri funcționează adesea la jumătate din capacitate, angajându-se familii și tineri fără experiență pentru a compensa lipsa de personal specializat.   Pe termen lung, această abordare poate avea un impact negativ asupra reputației restaurantelor și hotelurilor, ceea ce poate duce la o scădere a numărului de clienți și, în cele din urmă, la o pierdere a veniturilor. De asemenea, lipsa de formare și de dezvoltare a competențelor poate duce la o rotire rapidă a personalului, ceea ce complică și mai mult problema angajării. Determinanți structurali – școala, resorturi, plaje Modificarea calendarului școlar (examene de admitere și vacanțe) a redus semnificativ cererea din iunie, o lună tradițional favorabilă. Pe de altă parte, cererea pentru resorturi cu plaje private este tot mai mare, însă obținerea licențelor și accesului la plajele de stat rămâne dificilă chiar și pentru hoteluri cu experiență. Pe de altă parte, în contrast cu această scădere a cererii în luna iunie, interesul pentru resorturi cu plaje private a crescut semnificativ. Aceste destinații au devenit din ce în ce mai atractive pentru turiști, care caută experiențe mai exclusiviste și intimitate. Resorturile cu plaje private oferă facilități de lux, servicii personalizate și un mediu mai relaxant, ceea ce le face foarte căutate, mai ales în contextul dorinței de a evita aglomerația de pe plajele publice. Recomandari Top Hospitality - Strategii și puncte de interes pentru operatorii HoReCa Problemă Recomandări Costuri fiscale crescute Comunicare transparentă cu clienții despre tarifare, subliniind valoarea adăugată Lipsă forță de muncă Colaborări cu autorități locale pentru internshipuri, formare duală și fidelizarea personalului Plaje și tratament balnear Inițiative de lobby și parteneriate cu primăriile pentru reglementarea accesului și infrastructurii Calendar școlar modificat Adaptarea pachetelor și promoțiilor la noul ritm educațional, extinderea sezonului Sezonul turistic 2025 vine cu provocări: hotelierii trebuie să ridice prețurile, dar să ofere și servicii care să le justifice. În același timp, e nevoie urgentă de o colaborare cu autoritățile locale pentru acces la plaje, soluții administrative clare și sprijin pentru formarea profesională în turism și ospitalitate. 📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

Confesiuni oneste din bucătăriile României „Dacă ar fi să o iau de la capăt, n-aș mai accepta niciodată să fiu tratat ca un sclav pentru un vis care nu era al meu.” Această frază, rostită de un bucătar cu 19 ani de experiență, sintetizează una dintre cele mai importante lecții din industria HoReCa. Lumea văzută din spatele service pass-ului, printre ore în picioare, comenzi strigate și epuizare constantă, arată cu totul altfel decât o fotografie frumoasă de plating. Am întrebat profesioniști din comunitatea RoChefs ce NU ar mai face niciodată în meseria lor. Ce au învățat după ani întregi de muncă, greșeli, compromisuri și succese. Răspunsurile au fost sincere, dure, uneori dureroase, dar toate valoroase. Le redăm mai jos, cu respect pentru toți cei care țin HoReCa în picioare. Nu aș mai accepta să lucrez fără contract „Am muncit 9 luni la negru într-un restaurant de fine dining. Când am avut un accident, nici măcar un mulțumesc n-am primit. Dacă ești profesionist, trebuie să ceri să fii tratat ca atare.”– Andrei, 38 de ani, sous-chef, Cluj Nu m-aș mai lăsa călcat în picioare de chefi toxici „La început, credeam că așa e normal. Urlau la noi, ne făceau ‘proști’, ne aruncau farfuriile. Acum știu: leadership-ul nu se face cu frică, ci cu respect.”– Irina, 33 de ani, pastry chef, București N-aș mai accepta să lucrez 6 zile din 7 fără zile libere legale „Munceam și Crăciunul, și Paștele, și zilele în care copilul meu avea serbare. Azi aleg locuri care respectă viața personală, nu doar profitul.”– Cătălin, 41 de ani, chef executiv, Brașov N-aș mai găti cu materii prime de proastă calitate doar ca să iasă mai ieftin „Dacă ție ți-e rușine cu ce pui în farfurie, clientul va simți. Calitatea e semn de respect – pentru meserie și pentru oameni.”– Ramona, 35 de ani, bucătar șef, Oradea N-aș mai face compromisuri cu igiena sau trasabilitatea „Am văzut prea multe locuri în care se ‘închid ochii’ la probleme de igienă. Asta e o bombă cu ceas. Odată ce pierzi respectul pentru reguli, pierzi tot.”– Florin, 44 de ani, consultant HoReCa Nu m-aș mai subestima: merit mai mult decât un salariu de supraviețuire „Timp de ani de zile, am acceptat cât mi s-a dat. Acum știu să-mi cer valoarea. Și să-mi aleg clienții sau patronii cu demnitate.”– Alina, 37 de ani, cofetărie de autor, Timișoara N-aș mai accepta să fiu ‘om bun la toate’ doar ca să acopăr lipsuri în echipă „Mi-au spus că ‘așa se face’ – faci și la rece, și la cald, și curățenie, și inventar. Nu. O echipă bună înseamnă specializare și respect pentru fiecare rol.”– Dragoș, 39 de ani, bucătar, Constanța N-aș mai lucra pentru restaurante care își bat joc de echipă „Când patronul vine doar să numere încasările și nu știe numele tău după 2 ani, e clar că nu ești într-un loc unde crești.”– Monica, 32 de ani, pastry, București Lecții din comunitatea RoChefs . Respect câștigat, nu cerut. Acești bucătari profesioniști nu solicită compasiune, ci respect. Membrii comunității RoChefs se disting prin dorința de a fi recunoscuți pe baza realizărilor și devotamentului lor, nu prin victimizare. Ei urmăresc o apreciere autentică pentru munca lor concretă, care implică abilități tehnice și rezistență mentală. A spune „nu aș mai face niciodată asta” nu e o dovadă de slăbiciune, ci de maturitate profesională. Această afirmație reflectă o înțelegere profundă a propriilor limite și a alegerilor de carieră. Este un semn de evoluție, de curaj de a recunoaște că anumite experiențe, deși valoroase, nu sunt întotdeauna potrivite pentru fiecare individ. Angajatorii din industria ospitalității – mulți dintre ei membri activi ai unor asociații patronale – ar trebui să acorde o atenție mai mare vocilor din interiorul bucătăriilor profesionale. Într-un sector în continuă transformare, dialogul sincer și constant cu echipa de producție culinară nu mai poate fi tratat ca o opțiune, ci ca o necesitate strategică. Este esențial ca profesioniștii din bucătării să fie încurajați să se exprime liber și constructiv, într-un mediu care nu penalizează opiniile, ci le valorifică pentru îmbunătățirea proceselor. Astfel pot fi identificate și soluționate, împreună, o serie de probleme reale: de la calitatea spațiului de lucru și ergonomia fluxurilor tehnologice, până la respectarea normelor legale în ceea ce privește timpul de muncă, contractele sau securitatea sanitară. În egală măsură, modul în care patronatul comunică în relația cu personalul rămâne o zonă sensibilă, în care lipsa de transparență sau atitudinile autoritare pot afecta grav climatul profesional. În contextul actual, în care deficitul de personal calificat este tot mai acut, leadershipul sănătos și colaborativ ar trebui să devină o prioritate pentru orice antreprenor din HoReCa. Ascultarea activă, consultarea internă și implicarea echipelor în deciziile care le afectează direct pot transforma o relație angajator–angajat dintr-un raport strict ierarhic într-un parteneriat funcțional, bazat pe încredere și performanță pe termen lung. bucătar 📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

Un nou proiect hotelier major prinde contur la doar 150 de metri de Aeroportul Internațional Henri Coandă. Compania ucraineană D.Group , în parteneriat cu Benish Group  și gigantul hotelier internațional Wyndham Hotels & Resorts , a anunțat oficial demararea construcției hotelului Wyndham Garden Bucharest Airport 4*  — o investiție cu potențial semnificativ pentru piața locală de ospitalitate și real estate. Un concept hotelier cu investiții deschise Hotelul va avea 270 de camere , iar ceea ce îl diferențiază de alte proiecte similare este modelul de investiții deschise : investitorii privați pot achiziționa camere individuale și vor beneficia de venituri pasive estimate de până la 15% anual , alături de 14 zile gratuite de cazare pe an  în cadrul hotelului. „Piața imobiliară nu mai înseamnă doar deținerea unei clădiri. Este important să fii parte dintr-un ecosistem de brand, cu standarde clare, know-how internațional și o strategie solidă de operare”, a declarat Anastasiia Dashut, Co-fondatoare D.Group . Proiectul vine într-un moment oportun pentru România, o piață considerată în plină expansiune, cu apetit tot mai mare pentru investiții în infrastructură hotelieră, mai ales în proximitatea aeroporturilor internaționale. Brand internațional, viziune locală Wyndham Hotels & Resorts , unul dintre cei mai mari operatori hotelieri din lume, este activ în România de peste două decenii, iar acest nou parteneriat consolidează prezența brandului în regiune. „În ultimii doi-trei ani, România a demonstrat o capacitate remarcabilă de atragere a investițiilor internaționale. Vedem un potențial puternic în această piață și suntem încântați să colaborăm cu D.Group pentru dezvoltarea unui nou hotel Wyndham Garden în București”, a declarat Vassilis Themelidis, Regional Director, Southern and Eastern Europe, Wyndham Hotels & Resorts. Termen de finalizare: vara 2027 Construcția a început oficial, iar vânzările de camere sunt deja lansate . Hotelul este programat să fie inaugurat în vara anului 2027 , ceea ce oferă timp pentru finalizarea lucrărilor, consolidarea echipei de management și promovarea investiției în rândul potențialilor investitori. „Este doar începutul. Avem planuri ambițioase pentru București și pentru întreaga regiune. Fiecare proiect al nostru este gândit ca o punte interculturală și o oportunitate de parteneriat pe termen lung”, a subliniat Vadym Dashut, Fondator și CEO al D.Group . O oportunitate pentru investitori Situat la mai puțin de două minute de mers pe jos de aeroport , Wyndham Garden Bucharest Airport va deveni, fără îndoială, o destinație de referință pentru pasagerii în tranzit, delegații de afaceri, echipe aviatice și turismul medical. Cu facilități standardizate la nivel internațional, branding puternic și o locație strategică, proiectul aduce o dublă valoare : potențial de revenit constant pentru investitori  și creșterea calității ofertei hoteliere în nordul Capitalei . Wyndham Garden Bucharest Airport 📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

Prima ediție Young Chefs , competiție dedicată tinerilor cofetari, va avea loc în această toamnă, pe 11 septembrie, la București. Tema din acest an va fi cheesecake-ul, unul dintre cele mai iubite deserturi din lume. Provocarea pentru participanți va fi să reviziteze desertul cheesecake într-un mod cât mai creativ, cu influențe românești. Evenimentul este organizat de Elle & Vire Professionnel®, unul dintre cei mai importanți producători de lactate premium destinate profesioniștilor. Concursul este deschis cofetarilor calificați care au până în 35 de ani și se desfășoară în două etape: preselecție și finală. Tinerii cofetari au timp să se înscrie în competiție până pe 15 august, online, pe youngchefs.ro . Un juriu prestigios format din cofetari români și internaționali consacrați va evalua aplicațiile și va selecta finaliștii, care vor fi anunțați pe 30 august. Aceștia se vor întrece într-o competiție live, pe 11 septembrie, găzduită de Born2Bake, în București. Marele câștigător va pleca la Paris anul viitor la un training hands-on de 2 zile La Maison de L’Excellence Savencia®. „Ne bucurăm să fim alături de cofetari în drumul spre Excelență, încă de la începutul carierei lor. Ne dorim ca această competiție să devină o rampă de lansare pentru tinerele talente din România. Mai mult decât un concurs, o oportunitate de a fi văzut și de a te conecta cu profesioniști recunoscuți. Inspirăm o nouă generație de Chefi!”, spune Romulus Dumitru, Director General al Delaco Distribution, distribuitorul exclusiv al brandului Elle & Vire Professionnel® în România. Cheesecake with a Romanian twist Tema ediției din acest an aduce în prim plan unul dintre cele mai iubite și versatile deserturi din lume, cheesecake-ul. În etapa de preselecție, participanții trebuie să realizeze schița unui cheesecake cu twist românesc și să propună și un alt desert inspirat de cheesecake (de exemplu: praline, choux, cupcakes, fursecuri sau altele). Toate trebuie să fie create cu cremele de brânză Elle & Vire Professionnel®. Dacă se califică în finală, echipele vor avea șansa să impresioneze juriul, live, cu cele două deserturi. De la tehnică, design și poveste, până la modul în care sunt puse în valoare cremele de brânză Elle & Vire Professionnel® în deserturile propuse, juriul va evalua fiecare aplicație cu rigurozitate și atenție la cele mai mici detalii, pentru a trimite Excelența în finală. Juriul este format din cofetari renumiți: Ana Consulea, Ambasador Elle & Vire Professionnel® în România și fondatoare Zelateria și Zelato, Ioana Romanescu, fondatoare Cupcake Philosophy & Born2Bake, Peter Schuller, fondator Iris Délice, Robert Eisler, fondator Cuptorul lui Robert, Massimo Pica, Campion Mondial la Coupe du Monde de la Patisserie și Pastry Chef la Mignon Dessert dal mondo, Kevin Zwygart, Pastry Chef La Maison de L’Excellence Savencia®. „Noua generație de cofetari din România are un potențial extraordinar! Ne bucurăm să le oferim un cadru profesional în care talentul lor să fie văzut, încurajat și cultivat. Căutăm acei tineri cofetari care nu reproduc rețete, ci reușesc să-și impună propria viziune asupra unui desert, să reviziteze deserturi emblematice într-un mod cât mai creativ, cu influențe locale, și să spună povești cu Gust”, spune Ana Consulea, Brand Ambassador Elle & Vire Professionnel® în România, Chef Cofetar. Pași de înscriere Până pe 15 august: Intră pe www.youngchefs.ro și completează formularul de participare Încarcă o schiță cu cheesecake-ul clasic cu twist românesc pe care dorești să îl pregătești la concurs Numește cel de-al doilea produs la care te-ai gândit, inspirat de cheesecake Împărtășește povestea celor două deserturi înscrise Atașează o scrisoare de motivație a participării Criterii de participare: cofetari calificați cu vârsta până în 35 de ani. O echipă participantă trebuie să aibă doi membri (Chef și ajutor). Nu există limită de vârstă pentru ajutor. Premii: Premiul 1 – Training hands-on de 2 zile La Maison de L’Excellence Savencia® din Paris în primăvara 2026 Premiul 2 – Masterclass cu Massimo Pica, Campion Mondial la Coupe du Monde de la Patisserie, la Mignon & Pica Pastry School, Vișeu de Sus, Maramureș Premiul 3 – Masterclass la ICEP Hotel School cu un Chef recunoscut internațional Produse Elle & Vire Professionnel® pentru toate echipele finaliste Termen de înscriere: 15 august 2025 Perioadă jurizare și alegere finaliști: 15-30 august 2025 Mai multe detalii despre regulament și competiție aici: youngchefs.ro Despre Elle & Vire Professionnel® Elle & Vire Professionnel®, alegerea celor mai buni Chefi din lume și a restaurantelor cu stele Michelin, este unul dintre cei mai importanți producători de produse lactate premium destinate profesioniștilor, de origine franceză. Este prezent în peste 120 de țări și se diferențiază printr-o gamă de produse de calitate premium, o rețea de distribuitori extrem de performanți și consilieri culinari dedicați, care împărtășesc din experiență, expertiză, dar și pasiune, în toată lumea. Elle & Vire Professionnel® investește în inovație, sustenabilitate, mediu și educația oferită profesioniștilor și pasionaților. Young Chefs 📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

În spatele fiecărei farfurii servite cu zâmbetul pe buze se ascunde o realitate financiară complexă. Restaurantele nu se îmbogățesc, ci supraviețuiesc. Află exact unde se duc banii din nota ta de plată. Te-ai uitat vreodată în meniu și ai spus: „Cum să coste o ciorbă 22 de lei? Ăștia sigur se îmbogățesc!” Sau poate ai împărtășit pe rețele gluma clasică: „Patronii de restaurante – milionari peste noapte. Vând cartofi prăjiți cu 18 lei și râd de noi pe iaht.” Ei bine... să discutăm puțin despre ce reprezintă, de fapt, prețul de 42 de lei al unui preparat pe nota de plată . Să vedem cât rămâne cu adevărat „pentru patron”. Atunci când ne așezăm la o masă într-un restaurant și privim meniul, adesea suntem surprinși de prețurile care ne sunt prezentate. De exemplu, o simplă ciorbă poate părea exagerat de scumpă, mai ales dacă suntem obișnuiți cu prețuri mult mai mici în alte locuri. De multe ori, această percepție este amplificată de glumele care circulă pe rețelele de socializare, unde se sugerează că patronii de restaurante profită din plin de clienții lor, vânzând mâncare la prețuri exorbitante. Cu toate acestea, este important să ne uităm dincolo de aceste impresii superficiale și să înțelegem complexitatea afacerii de restaurant. În spatele fiecărui preparat se află o serie de costuri care contribuie la stabilirea prețului final. De la ingredientele utilizate, care pot varia în funcție de sezon și de calitate, până la cheltuielile de operare, cum ar fi salariile angajaților, chiria pentru spațiu și utilitățile, toate aceste aspecte se adună pentru a forma o imagine completă a costurilor. De exemplu, o ciorbă care costă 22 de lei nu înseamnă doar ingredientele folosite, ci și timpul și efortul echipei de bucătari, precum și costurile indirecte asociate cu funcționarea restaurantului. Pe deasupra, trebuie să ne gândim și la marja de profit pe care o are un restaurant. Nu e chiar atât de mare cum ne-am putea imagina. De obicei, marja de profit e mult mai mică decât în alte domenii, iar patronii de restaurante trebuie să fie super atenți la fiecare detaliu ca să-și mențină afacerea pe linia de plutire. De exemplu, dacă un restaurant are o marjă de profit de 10-15%, asta înseamnă că din fiecare 100 de lei încasați, doar 10-15 lei rămân profit după ce au fost acoperite toate cheltuielile. Hai să începem cu o listă detaliată și completă a tuturor costurilor de care trebuie să ții cont când stabilești prețul de vânzare al unui preparat într-un restaurant , organizate pe categorii. Această structură este folosită de profesioniștii în food cost și management operațional HoReCa pentru a calcula prețul unui preparat din meniu: 1. Costuri directe (costuri de producție) Acestea sunt cele mai vizibile și se leagă direct de prepararea efectivă a produsului: Costul materiilor prime (ingrediente)  – materia primă efectivă folosită (carne, legume, condimente, ulei etc.) Pierderi la curățare și prelucrare  – randamentul real după curățare (ex: curățarea peștelui, legumelor) Costul ambalajelor de unică folosință  – în cazul livrărilor sau takeaway (caserole, pungi, tacâmuri etc.) Costul de producție auxiliar (garnituri, decor, sosuri)  – adesea omise în calculele greșite 2. Costuri cu personalul (manoperă) Costul forței de muncă este esențial și adesea subestimat: Salarii bucătari și ajutori  (pe oră/porție) Costuri cu taxele salariale  (CAS, CASS, CAM etc.) Timpul efectiv de producție și servire  – calculat în minute/porție Timpul de pregătire (mise en place)  – tăiere, porționare, marinare, etc. 3. Costuri de utilități și echipamente Acestea sunt costuri indirecte dar reale, raportate proporțional: Electricitate și gaz (cuptoare, plite, frigidere) Apă caldă și rece (spălare, igienizare, fierbere) Amortizarea echipamentelor  ( achiziționate in leasing/rate/etc)– frigidere, blendere, cuptoare etc. Costuri de întreținere și reparații echipamente 4. Costuri de igienă și consumabile Frecvent uitate în calcule: Detergenți și soluții de curățare alimentară Mănuși, bonete, prosoape, lavete, bureți, hârtie de unică folosință Deșeuri menajere / costuri colectare gunoi alimentar 5. Costuri de servire și ambianță (în cazul serviri în locație) Costuri asociate cu interacțiunea cu clientul: Salarii ospătari / barmani / hostess (procentual per preparat) Costuri pentru veselă, tacâmuri, pahare, șervete Spălare și întreținere a obiectelor de servire Costuri ambientale (muzică, lumini, aer condiționat, flori etc.) 6. Costuri administrative și operaționale Proporțional împărțite per produs: Chirie / leasing spațiu Taxe și impozite locale Licențe, autorizații, avize Asigurări, contabilitate, abonamente software (POS, ERP etc.) Marketing și publicitate Training și recrutare personal 7. Costuri de livrare (pentru comenzi online / delivery) Comision platforme (Glovo, Tazz, Bolt – între 25-35%) Ambalaj special de livrare Livratori proprii ( optional ) – salarii, benzină, întreținere 8. TVA În prezent, TVA-ul în sectorul HoReCa este de 9%, însă începând cu 1 august, acesta va crește la 11%. 9. Marja de profit După deducerea tuturor costurilor, se adaugă o marjă de profit net , în general: 10–15% în locații cu volume mari și prețuri mici (cantine, food court) 15–25% în restaurante standard 30–50% în restaurante premium / fine dining ✅ Rezultatul final: Prețul de vânzare = Total costuri + TVA + Profit dorit  Realitatea din farfurie: Cifrele unui preparat de 42 lei Am luat un preparat generic, de la un restaurant standard, vândut cu 42 lei (TVA inclus) – poate fi un piept de pui cu garnitură, o porție de sarmale cu mamaligă sau un burger decent. Nimic extravagant. La o primă vedere, ai zice: „Profit curat”. Dar iată adevărul în cifre : Componentă Suma (lei) Procent din 42 lei Ingrediente / materii prime 11,83 lei 28,1% Salarii bucătărie 7,64 lei 18,2% Utilități (gaz, apă, curent) 1,53 lei 3,6% Igienă și consumabile 0,76 lei 1,8% Servire (ospătar, spălat vase etc.) 3,06 lei 7,3% Costuri administrative & chirie 5,73 lei 13,6% Profit brut rămas 7,67 lei 18,3% TVA (9%) 3,78 lei 9,0% Da, ai înțeles corect. Dintr-un preparat care costă 42 de lei, societatea comercială câștigă efectiv 7.67 lei . Asta e suma care rămâne după ce se acoperă toate cheltuielile legate de producție și vânzare, cum ar fi ingredientele, utilitățile, salariile, chiria și taxele. Cheltuielile indirecte, cum ar fi marketingul, sunt esențiale pentru a atrage clienți și a rămâne competitivi. Deși 7.67 lei poate părea puțin comparativ cu prețul de 42 de lei, arată cât de complicat e să gestionezi o afacere, unde fiecare leu contează pentru profit și dezvoltarea viitoare. Trebuie însă precizat că cei 7,67 lei reprezintă profitul brut , adică înainte de impozitare . Din această sumă, statul român reține un impozit pe profit de 16%  (dacă afacerea este plătitoare de impozit pe profit) sau un impozit pe venitul microîntreprinderilor de 1% sau 3% , în funcție de structura firmei și numarul de angajați. După plata acestui impozit, profitul net rămâne în firmă, dar nu ajunge automat în buzunarul patronului . Pentru ca un antreprenor să își ridice acest profit, trebuie să îl distribuie sub formă de dividende . Aici intervine un nou pas de impozitare: dividendele sunt taxate cu 8% impozit  (începând cu 2023) și, dacă antreprenorul depășește un plafon anual, se aplică și contribuția la sănătate (CASS) de 10% , în funcție de totalul încasat. Astfel, din profitul aparent de 7,67 lei, patronul rămâne în final cu mai puțin de 6 lei net , în cel mai optimist scenariu. Chiar dacă este distractiv să facem glume și să ne bazăm pe stereotipuri despre proprietarii de restaurante, realitatea este mult mai complexă! Prețurile din meniuri nu reflectă doar costul ingredientelor, ci și o mulțime de alte cheltuieli esențiale pentru ca afacerea să funcționeze impecabil. Așadar, data viitoare când te așezi la masă, gândește-te la toate acestea și apreciază efortul extraordinar depus pentru preparatele delicioase pe care le savurezi! HoReCa 📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

O nouă cercetare realizată de Unilever Food Solutions (UFS) - Vezi Tendinte Alimentare Globale in Horeca- VOLUMUL 3 - scoate la lumină o realitate îngrijorătoare din bucătăriile profesionale: cultura toxică din multe medii food service are un impact grav asupra sănătății mintale și a bunăstării angajaților din industrie. Sondajul recent relevă un climat tensionat, comunicare agresivă și un conflict generațional care amplifică problemele deja existente. O cultură toxică în spatele preparatelor perfecte Industria ospitalității este cunoscută pentru standardele sale înalte, ritmul alert și nivelul ridicat de stres. Cu toate acestea, dincolo de farfuriile impecabile și serviciul ireproșabil, bucătăriile profesionale ascund o realitate dureroasă: un mediu de lucru care devine, în multe cazuri, nociv pentru cei care îl populează. Conform studiului realizat de UFS, 60% dintre respondenți afirmă că mediul din bucătărie le afectează negativ sănătatea mintală . Această cifră ar trebui să alarmeze întreaga industrie, mai ales într-o perioadă în care bunăstarea angajaților ar trebui să fie o prioritate strategică. Comunicare agresivă și burnout profesional Un alt rezultat relevant al sondajului arată că 51% dintre bucătari se confruntă zilnic cu forme de comunicare agresivă . Comenzile răstite, presiunea constantă, lipsa empatiei și tensiunile ierarhice devin factori care contribuie nu doar la un mediu stresant, ci și la epuizare psihică severă. Sindromul de burnout afectează deja o mare parte dintre lucrătorii HoReCa. Lipsa pauzelor reale, programul dezechilibrat și lipsa susținerii emoționale sau psihologice duc la dezechilibre ce pot avea consecințe majore pe termen lung: depresie, tulburări de somn, abandon profesional. Un conflict între generații care rupe echipele În paralel, 58% dintre profesioniștii intervievați semnalează un conflict generațional în bucătării . Tinerii bucătari din generația Z aduc noi așteptări legate de echilibru muncă–viață, respect, dezvoltare personală și feedback constructiv, intrând deseori în contradicție cu un sistem ierarhic rigid, bazat pe autoritate și obediență. Acest decalaj generează frustrări de ambele părți: veteranii se simt neînțeleși, iar tinerii se simt marginalizați și lipsiți de sprijin. În lipsa unui dialog autentic și a unor politici moderne de management, aceste diferențe pot duce la un turnover ridicat și pierderea de talente valoroase. Meseria de bucătar, tot mai greu de recomandat Poate cea mai alarmantă concluzie este că 28% dintre respondenți nu ar recomanda altora să urmeze meseria de bucătar . Acest procent arată o pierdere de încredere în viitorul profesiei, cauzată de condițiile grele de muncă, lipsa recunoașterii și a suportului sistemic. Într-un moment în care criza forței de muncă afectează întreaga industrie, pierderea vocației și a pasiunii pentru gătit este un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat. Este timpul pentru o schimbare reală în cultura bucătăriilor Cultura pozitivă în bucătării nu este un moft, ci o necesitate. Angajații din HoReCa, mai ales cei din spatele liniei calde, au nevoie de un mediu bazat pe respect, comunicare deschisă, sprijin emoțional și leadership empatic. E momentul ca managerii de restaurante, chefii executivi și investitorii să înțeleagă că performanța pe termen lung nu poate exista fără sănătate mintală și echilibru emoțional. O industrie care vrea să crească trebuie să aibă grijă de oamenii ei Bucătarii nu sunt doar executanți ai unui meniu – sunt coloana vertebrală a oricărei afaceri din food service. Dacă ne dorim o industrie sustenabilă, cu standarde înalte și angajați loiali, trebuie să începem cu o schimbare de cultură. Un mediu de lucru sănătos pentru bucătarii profesioniști nu este doar o alegere morală, ci o investiție inteligentă. bucătarii profesioniști  📌 Pentru analize detaliate despre competiții culinare, formare profesională, modele de business și tendințele care modelează viitorul industriei ospitalității, urmărește platforma TopHospitality.ro  – spațiul dedicat exclusiv profesioniștilor din HoReCa care caută excelență, informație relevantă și conexiuni valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

Chili’s , lanț american de restaurante casual-dining, va deschide prima sa locație din România la sfârșitul anului 2025, în Mall Băneasa din București. Investiția se ridică la peste un milion de euro. Restaurantul va funcționa în formatul clasic al brandului, cu un meniu bazat pe preparate din bucătăria americană și Tex-Mex, alături de cocktailuri și băuturi clasice. Extinderea în România va continua în mai multe orașe mari, într-un calendar etapizat până în 2030. Primele unități vor fi deschise în centre comerciale, iar pe termen mediu sunt luate în calcul și locații speciale, inclusiv baze militare. Extindere rapidă: peste 10 restaurante până în 2030 Deși inițial lansarea era planificată pentru 2026, investitorii au accelerat calendarul, vizând acum inaugurarea locației încă din acest an. Până în 2030, planul prevede deschiderea a cel puțin 10 restaurante Chili’s  în orașe mari din România  Echipa din spatele proiectului Rețeaua este dezvoltată de un grup de investitori locali format din: Mohamed Kotop  (administrator), Honorius Prigoană , Horea Dinea  și Ioan Anton Măzărianu  – acesta din urmă deținând 50 % din acțiuni  ca acționar majoritar. Măzărianu are experiență prin compania Comes, renumită pentru utilaje petroliere exportate internațional. Autenticitate și know‑how american Pentru a aduce experiența autentică Chili’s, echipa locală s-a perfecționat direct în restaurantele din SUA, participând la traininguri în locații americane. Provocări și oportunități: baze militare și furnizori români În timp ce 90 %  dintre restaurantele Chili’s aflate în afara SUA funcționează în centre comerciale, pe piața românească se iau în considerare și locații neconvenționale , precum baze militare. Există deja discuții pentru un restaurant la Baza Aeriană “Mihail Kogălniceanu” , după modelul de la Ramstein (Germania)  – singura unitate Chili’s din UE. Mai mult, strategia locală include aprovizionarea pe termen lung cu ingrediente din surse interne: peste 90 %  din materii prime vor fi achiziționate de la furnizori români. Chili’s – Portretul unui gigant în casual dining Fondat în 1975 în Texas de Larry Lavine, Chili’s este unul dintre cele mai cunoscute lanțuri de restaurante casual-dining din lume, operat sub umbrela grupului american Brinker International. Cu o prezență globală de peste 1.600 de locații  în 28 de țări și teritorii, brandul este cunoscut pentru atmosfera relaxată, serviciile complete și preparatele inspirate din bucătăria americană și Tex-Mex – burgeri, nachos, fajitas și cocktailuri semnătură. Chili’s deservește zilnic peste 1 milion de clienți  la nivel mondial și generează o cifră de afaceri anuală estimată la 5,33–5,35 miliarde USD  (2025), conform datelor publicate de compania-mamă. Fiecare unitate produce în medie 3,4 milioane USD pe an , iar în ultimele trimestre ale anului fiscal 2025, lanțul a raportat o creștere de peste 31% în vânzările comparabile  și un avans de până la 21% în trafic , semnalând o revenire solidă în contextul post-pandemic. Majoritatea restaurantelor sunt amplasate în centre comerciale, dar compania testează și locații neconvenționale – cum ar fi baze militare, model care va fi replicat și în România. În paralel, Brinker International desfășoară un amplu proces de modernizare a rețelei: aproximativ 200 de restaurante Chili’s  vor fi renovate până în 2026, ca parte a unui plan de eficientizare și relansare operațională. Cu o strategie centrată pe simplificarea meniului, oferte de valoare și investiții în design, Chili’s își consolidează poziția de lider în segmentul casual-dining. Lansarea pe piața românească, programată pentru finalul lui 2025, face parte din planul global de extindere și adaptare la piețele locale. Ce urmează? Până la sfârșitul lui 2025 : deschiderea oficială în Mall Băneasa, București. Până în 2030 : extindere rapidă în orașe mari și baze militare. Strategia : experiență autentică americană, produse locale, amplificarea prezenței în centre comerciale și spații non‑tradiționale. Chili’s va intra într-o piață dinamică, în care segmentul casual-dining  este deja acoperit de lanțuri românești și internaționale , precum Hard Rock Cafe , City Grill , Trattoria Buongiorno , Stradale  sau Taverna Racilor . Publicul român este familiarizat cu acest format de restaurant, unde experiența de masă îmbină atmosfera relaxată, preparatele consistente și un nivel accesibil de preț. Lansarea are loc într-un moment favorabil pentru industria ospitalității: în 2024, piața restaurantelor din România a generat peste 6,2 miliarde de euro , cu perspective de creștere constantă în următorii ani. Consumatorii, în special cei urbani, din clasa de mijloc, sunt tot mai interesați de opțiuni culinare internaționale, meniuri scurte și experiențe informale, dar bine structurate. În acest context, Chili’s are potențialul de a deveni un competitor important, cu condiția să-și adapteze brandul și operațiunile la particularitățile pieței locale. Diferențierea prin coerență de brand, calitatea produselor și poziționarea strategică față de alte lanțuri românești și internaționale de casual dining  va fi esențială în consolidarea prezenței pe termen lung în România. 📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

Frații Dragoș și Adrian Pavăl, cunoscuți pentru dezvoltarea rețelei Dedeman, își extind portofoliul investițional într-o nouă direcție strategică: ospitalitatea. Noul hotel de 10 etaje ce va fi construit în Bacău reprezintă nu doar o investiție imobiliară, ci o mișcare calculată într-o piață hotelieră regională aflată în tranziție și cu un potențial semnificativ de maturizare. Frații Pavăl - Hotel de 10 etaje: un nou punct de referință pentru segmentul business-leisure regional Hotelul va fi parte integrantă a unui ansamblu imobiliar de peste 70.000 mp , dezvoltat pe malul râului Bistrița, ce va include componente office, rezidențiale, retail și de divertisment. Din perspectivă operațională, viitorul hotel se anunță a fi: o proprietate cu funcționalitate hibridă (business-leisure) , gândită pentru eficiență operațională în regim 4 stele; cu capacitate extinsă de cazare , destinată atât traficului de tranzit și corporate, cât și clienților locali și regionali; cu zone dedicate evenimentelor  (săli de conferință modulare), cu potențial de integrare în circuitul MICE regional. Poziționare strategică: lipsa competiției directe pe segmentul superior Într-o piață precum Bacău, în care oferta hotelieră de 4 stele este subdimensionată față de cererea emergentă, această investiție vine să acopere un gol operațional evident: gradul mediu de ocupare în unitățile business din regiune se situează între 58% și 70% , conform datelor INS și estimărilor locale; evenimentele corporate, conferințele și ceremoniile private migrează frecvent spre Iași sau București, în lipsa unor facilități moderne și personalizabile; lipsa unui brand internațional ancorat în Bacău  lasă loc deschis pentru parteneriate de tip franciză sau management agreement. Posibilități de operare și brand internațional? Deși nu a fost anunțat oficial operatorul hotelier, surse din industrie susțin că proiectul ar putea fi deschis colaborării cu un brand internațional în regim de franciză sau management agreement , mai ales având în vedere: dimensiunea clădirii (10 etaje), mixul funcțional al campusului, și interesul deja demonstrat de grupul Pavăl pentru investiții strategice pe termen lung. Posibili candidați: Hilton Garden Inn, Radisson, ibis Styles sau Courtyard by Marriott , branduri cu experiență în hoteluri de oraș mediu, cu funcționalitate business-leisure și potențial MICE. Integrare în ecosistemul mixed-use: eficiență și sinergie Hotelul nu este un proiect izolat, ci parte dintr-un masterplan urban care include: două clădiri de birouri  (8 etaje) cu spații comerciale integrate; patru blocuri rezidențiale  moderne (11 etaje fiecare); zone verzi, patinoar sezonier, promenadă pietonală, food & leisure . Această integrare creează fluxuri de clienți complementare , care pot asigura hotelului un grad de ocupare stabil pe tot parcursul anului. În plus, vecinătatea cu zona corporate și rezidențială permite dezvoltarea unor parteneriate B2B  și pachete recurente pentru clienți din imediata proximitate. Impact pe termen mediu: catalizator pentru piața regională de ospitalitate Pentru operatorii din HoReCa, dezvoltarea unui hotel de anvergură în Bacău transmite un semnal clar: orașele secundare devin puncte de interes investițional în turismul românesc . Pe fondul presiunii asupra piețelor mari și al creșterii mobilității interne, orașe precum Bacău, Galați, Târgu Mureș sau Suceava oferă: terenuri mai accesibile , cerere nereglementată și stabilă , sprijin local crescut  pentru dezvoltări cu impact economic. Proiectul hotelier dezvoltat de frații Pavăl nu reprezintă doar un nou activ imobiliar, ci constituie o declarație strategică : ospitalitatea de calitate poate acționa ca un catalizator pentru regenerarea urbană, adăugând valoare și oferind un randament financiar sustenabil, atunci când este concepută integrat, profesionist și cu viziune.  📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

Asociatia Patronala RESTO Constanta, una dintre cele mai active voci din industria ospitalității, transmite un avertisment clar autorităților: dacă Guvernul va decide majorarea TVA-ului în sectorul HoReCa peste pragul actual de 9%, clienții vor fi informați direct în meniurile restaurantelor că prețurile cresc din cauza deciziilor fiscale guvernamentale. Declarația a fost făcută de Corina Martin, președintele Federației RESTO, într-o intervenție publică în care a explicat impactul iminent asupra întregii industrii. „Dacă va crește TVA-ul în HoReCa peste 9%, ne dăm seama că în restaurantele din România, din orice oraș sau din orice stațiune, tarifele din meniuri pentru o ciorbă, pentru o porție de cartofi prăjiți sau un mușchi de vită vor crește cu 10%”, a explicat domna Martin. Meniuri cu mesaje directe pentru clienții HoReCa Pentru a contracara valul de nemulțumiri care ar putea apărea în rândul consumatorilor, federația propune o formă de protest originală: mențiuni explicite în meniuri care să indice că scumpirile nu sunt decizii arbitrare ale operatorilor, ci rezultatul unei măsuri fiscale. „Toți membrii noștri – proprietari de restaurante, cafenele, baruri, săli de evenimente – ar putea include în meniuri mesaje de genul: ‘Această majorare este determinată de Guvernul României’ ”, a precizat liderul RESTO. Această idee este deja discutată intern și ar putea deveni o practică larg răspândită dacă Guvernul adoptă măsura majorării TVA. Impact în lanț: scăderea consumului, concedieri și încasări fiscale reduse Corina Martin avertizează că o astfel de decizie ar avea efecte economice negative pe termen scurt și mediu. Creșterea prețurilor va reduce frecvența ieșirilor la restaurant, ceea ce va conduce la venituri mai mici pentru operatori și, implicit, la reducerea personalului. „Această măsură nu va aduce mai mulți bani la buget, ci dimpotrivă: încasările fiscale vor scădea, pe fondul reducerii consumului și a concedierilor. Taxele cresc, dar încasările reale pot scădea.” Așteptări de la ședința de Guvern Corina Martin speră ca decidenții politici să înțeleagă fragilitatea actuală a sectorului HoReCa și să mențină TVA-ul la nivelul actual. Aceasta a invocat chiar o promisiune anterioară făcută de Nicușor Dan, în calitate de președinte ales, care s-ar fi pronunțat împotriva unei astfel de măsuri. „Sperăm ca, la finalul ședinței de Guvern de astăzi, să avem o veste bună și TVA-ul să nu se majoreze. În caz contrar, vom vedea un declin al consumului în restaurante, pentru că oamenii își vor permite mai puțin.” Un protest „scris”, dar vizibil Federația RESTO anunță că protestul gândit este pașnic, dar puternic din punct de vedere simbolic. Meniurile din restaurante ar urma să includă mesaje clare, precum: „Acest tarif include o majorare cauzată de Ordonanța Guvernului…”  – în funcție de numărul și forma actului normativ adoptat. Este un mod prin care industria vrea să facă transparentă relația dintre fiscalitate și prețurile din restaurante – pentru ca românii să înțeleagă că nu doar inflația sau operatorii privați sunt responsabili pentru scumpiri, ci și politicile fiscale impuse „în timpul jocului”. Într-un moment de instabilitate economică și presiune fiscală, sectorul HoReCa se simte din nou încolțit. Federația RESTO trage un semnal de alarmă și pregătește o formă de comunicare directă cu clienții pentru a proteja imaginea industriei în fața unor decizii guvernamentale cu impact imediat. Rămâne de văzut dacă Guvernul va ține cont de aceste avertismente.  📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

Hai să vorbim deschis. Trăim vremuri în care economia e tot mai instabilă, iar industria noastră – HoReCa – simte din plin fiecare dezechilibru. Ba scade cererea, ba cresc costurile, ba se schimbă comportamentul clienților peste noapte. În tot haosul ăsta, un lucru e clar: singur n-ai cum să reziști pe termen lung. Aderarea la o asociație patronală  nu mai e un moft sau o formalitate. E o mișcare strategică, o formă de protecție și de creștere în același timp. De ce? Pentru că, atunci când suntem parte dintr-o structură organizată, vocea noastră chiar ajunge unde trebuie  – acolo unde se decid legile care ne afectează direct: TVA, fiscalitate, piața muncii, controale, granturi. În plus, ai acces la oameni ca tine, care se lovesc de aceleași provocări, care au soluții sau idei bune și sunt dispuși să le împărtășească. Networking-ul între patroni, manageri și antreprenori e mai valoros ca oricând  – nu o dată au apărut parteneriate profitabile doar dintr-o discuție la o întâlnire de breaslă. Și hai să fim sinceri: e greu să ții pasul cu tot ce se schimbă. De la tehnologie la tendințe culinare, de la legislație la așteptările angajaților. Asociațiile patronale vin și cu un plus aici: traininguri, informații actualizate, modele de bune practici . Practic, îți dau instrumentele să te adaptezi rapid și inteligent. Noi nu mai avem timp de orgolii și individualism.  Dacă vrem o industrie mai sănătoasă și mai respectată, trebuie să fim uniți. Aderarea la o asociație înseamnă exact asta: solidaritate, reprezentare și un viitor mai stabil pentru toți. Așadar, dacă încă nu faci parte dintr-o asociație patronală, e momentul să reconsideri. E un pas mic pentru tine, dar un pas mare pentru siguranța și dezvoltarea business-ului tău. Ce înseamnă cu adevărat să fii parte dintr-o asociație patronală? Hai să lămurim un lucru: când ești membru într-o asociație patronală serioasă, nu ești doar un număr pe o listă. Ești reprezentat, informat și conectat acolo unde contează cu adevărat. Ai cu adevărat pe cineva care te reprezintă în fața statului În loc să stai singur în fața ANPC-ului, ANSVSA-ului, Ministerului Turismului sau Guvernului, asociația ta face pasul în față pentru tine. Discută, negociază, aduce în prim-plan problemele reale cu care ne confruntăm zilnic în restaurante, hoteluri, cofetării sau pub-uri.E vocea ta în fața celor care decid reguli și taxe pentru industria noastră. Primești informații importante înainte să afli din presă Un mare avantaj? Informația. Asociațiile patronale îți trimit update-uri și modificări legislative înainte să le vezi la TV sau pe rețele sociale.Asta înseamnă că poți să reacționezi din timp, să adaptezi meniul, strategia de preț, contractele sau programul angajaților, fără să fii prins pe picior greșit. Puterea vine din număr. Și autoritățile știu asta Când o asociație trimite o petiție sau cere o schimbare de legislație în numele a zeci sau sute de operatori din industrie, impactul e incomparabil cu o sesizare individuală. Guvernul nu poate ignora o solicitare colectivă, venită dintr-o comunitate unită. Asta înseamnă forță reală. Asta înseamnă să fim luați în serios. Poți influența taxe, legi și măsuri economice Știi cine a negociat reducerea TVA la 9% pentru HoReCa in anul 2018? Sau cine a cerut susținerea fiscală în pandemie? Tot asociațiile patronale. Când sunt bine organizate și susținute de membri activi, ele pot influența decizii fiscale care ne afectează direct – de la TVA, la impozite, la accesul la granturi sau subvenții. Ești conectat la o rețea care contează – în țară și afară Prin apartenența la o asociație patronală, ai acces la rețele naționale și internaționale. Asta înseamnă: parteneriate noi, schimburi de bune practici, acces la târguri și conferințe relevante, vizibilitate la nivel european. Studiu de caz: Reducerea TVA la 5% în pandemie și 9% pana acum cateva zile TVA-ul redus pentru HoReCa nu a fost un cadou de la Guvern , ci rezultatul presiunilor continue din partea asociațiilor patronale reprezentative ( HORA ) Proiectul de reglementare a impozitării bacșișului ( HORA ) Măsura 20%, prin care au fost atrase 500 de milioane de Euro în industria Horeca, ca măsură de sprijin financiar în contextul pandemiei COVID ( HORA) Fără o voce comună , TVA-ul pentru servicii alimentare și cazare ar fi putut rămâne la 19%, cu efecte devastatoare asupra profitabilității operatorilor. Exemple de patronate si federatii HoReCa: FIHR  - Federatia Industriei Hoteliere din România - a contribuit la menținerea TVA-ului la 9% pentru cazare. HORA  -Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România - a susținut deschiderea restaurantelor cu reguli clare în pandemie. FPIOR   - Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România - a obținut reprezentativitate națională în 2025 și a lansat consultări cu Guvernul privind modificările Codului Fiscal. Rezumat evoluție TVA HoReCa 2010 – 2025: Perioadă Cazare Restaurante / Catering TVA General 2010–2015 9% 24% 24% 2016 9% 20% 20% 2017 9% 19% 19% 1 nov. 2018 9% 9% 19% 2019–2024 9% 9% 19% 1 aug. 2025 11% 11% 21% De ce unii operatori HoReCa ezită să adere la o asociație patronală? În ciuda beneficiilor evidente, mulți operatori din HoReCa nu sunt încă parte dintr-o organizație profesională. Iată câteva dintre motivele frecvente care stau la baza acestei reticențe – și ce putem face pentru a schimba lucrurile: 1. Lipsa de informare clară și accesibilă : Mulți antreprenori pur și simplu nu cunosc toate avantajele apartenenței la o asociație: acces la resurse, informații actualizate, sprijin juridic, formare profesională sau oportunități de networking. Comunicarea acestor beneficii trebuie să fie mai vizibilă, mai aplicată și adaptată nevoilor reale ale operatorilor. 2. Percepția că „nu se întâmplă nimic concret” : Există o prejudecată larg răspândită că asociațiile patronale nu generează rezultate vizibile. Această percepție este adesea rezultatul unor experiențe anterioare sau a lipsei de comunicare despre lucrurile bune care se întâmplă. Soluția? Transparență și comunicare constantă despre proiecte reușite, negocieri, parteneriate și inițiative legislative concrete. 3. Mentalitatea de tip „ne descurcăm singuri” : Mulți antreprenori aleg să meargă pe cont propriu, crezând că își pot gestiona toate provocările fără sprijin exterior. Din păcate, asta înseamnă și să ratezi ocazii valoroase de colaborare, reprezentare colectivă sau sprijin juridic și administrativ. E important să promovăm ideea că în HoReCa, efortul comun aduce beneficii pe termen lung . 4. Confuzia între asociații patronale și sindicate: Nu puțini operatori confundă rolul unei asociații patronale cu cel al unui sindicat, ceea ce generează neîncredere sau rezervă. Este esențial să clarificăm că asociațiile patronale reprezintă interesele angajatorilor , nu ale angajaților, și sunt gândite să sprijine dezvoltarea sustenabilă a afacerilor din domeniu. Ce se poate schimba dacă tot mai mulți operatori HoReCa ar adera? Unificarea agendei industriei : Colaborarea operatorilor HoReCa poate unifica agenda industriei, abordând eficient probleme precum TVA-ul, munca sezonieră și deficitul de forță de muncă. O voce unificată poate influența politici favorabile și accesul la fonduri europene, sprijinind dezvoltarea sustenabilă. Creșterea vizibilității externe : O industrie HoReCa unificată poate crește vizibilitatea externă a destinațiilor turistice, atrăgând investiții și dezvoltând infrastructura. Promovarea eficientă poate stimula turismul și influența politici guvernamentale favorabile. Progres în profesionalizare, educație și digitalizare : Colaborarea poate îmbunătăți profesionalizarea prin programe de formare și educație, crescând calitatea serviciilor. Digitalizarea poate fi adoptată mai ușor, optimizând operațiunile și atrăgând talente tinere, revitalizând forța de muncă. Aderarea la o asociație patronală nu este doar un gest de solidaritate. Este o strategie de business responsabilă , o investiție în protecția propriului viitor profesional și un mod concret de a schimba regulile jocului în favoarea industriei ospitalității. Organizația Patronală HORA Descriere:  HORA este una dintre cele mai reprezentative organizații din industria ospitalității din România (hoteluri, restaurante, catering). Reunește operatori din sector și furnizori, și are un dialog activ cu autoritățile pentru îmbunătățirea condițiilor de operare în HoReCa. Membri:  ~150 de companii (restaurante, hoteluri, catering), peste 10.000 de angajați și o cifră de afaceri cumulată de peste 600 milioane lei Contact: Adresa:  B-dul Pache Protopopescu nr.5, Sector 2, București Email:   hq@horaromania.org Telefon:  0748 151 656  Website : https://horaromania.org/ Social Media: https://www.facebook.com/horaromania Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) Descriere:  FIHR reprezintă interesele hotelierilor din România și include membri importanți din turism și ospitalitate, precum Patronatul Marea Mamaia, Horeca Cluj, OPH Poiana Brașov, OPH Brașov etc. Este membru al HOTREC, asociația europeană HoReCa . Membri:  Aproximativ 240 de companii hoteliere Cotizație:  250 € (unități mici), 1.500 € (asociații patronale) Contact: Adresa:  București, Calea Griviței nr.143 etaj 1, birou #37 Email:   office@fihr.ro Telefon:  0728 014  954  Website : https://fihr.ro/ Social Media: https://www.facebook.com/fihromania Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) Descriere:  FPIOR este o federație reprezentativă, prezentă la nivel național, care militează pentru firmele din HoReCa (restaurante, catering, hoteluri). Este implicată în proiecte legislative și dialog cu Guvernul . Membri:  Reprezentativă național (număr exact variabil, dar cu acoperire în mai multe regiuni). Contact: Adresa punct de lucru: Str. Romulus 12, Mun. Timișoara, jud. Timiș Adresa Sediu Social: Str. Pădurii 13, Mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj Email secretariat:   secretariat@fpior.org   Telefon: 0 790 675 433 Website / pagină adeziune:   https://fpior.org/ Social Media: https://www.facebook.com/FPIOR asociații patronale HoReCa asociații patronale HoReCa 📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

Un studiu recent arată că salariul corect nu este singura motivație. Oamenii rămân pentru oameni. Industria ospitalității din România se confruntă de ani buni cu o provocare acută: păstrarea forței de muncă calificate  în restaurante, hoteluri și unități de catering. Rotația mare a personalului din bucătării nu mai este un simplu „detaliu de HR”, ci o problemă structurală care afectează calitatea serviciilor, costurile de operare și, nu în ultimul rând, reputația brandurilor. Un sondaj realizat recent de platforma RoChefs  în parteneriat cu Top Hospitality România , în rândul a peste 300 de profesioniști din HoReCa, a evidențiat principalele motive pentru care un bucătar decide să rămână într-o bucătărie mai mult de trei ani. Rezultatele sunt revelatoare: Top 5 motive pentru care bucătarii rămân pe termen lung Motiv Procentaj Salariu corect 39% Program uman 22% Respectul echipei 14% Colegi buni 14% Posibilitate de avansare 11% 1. Salariul corect – dar ce înseamnă „corect”? Cu un procent dominant de 39% , remunerația corectă este principalul motiv invocat de respondenți. Însă „corect” nu înseamnă doar mai mult. Înseamnă transparență, predictibilitate, bonusuri legate de performanță , plata la timp și respectarea contribuțiilor sociale. În contextul creșterii inflației și al presiunilor fiscale, salariul devine o barieră critică între loialitate și plecare. Restaurantele care practică strategii de salarizare flexibile , adaptate realității economice, reușesc să păstreze personal valoros. 2. Programul „uman” – o revoluție tăcută în bucătăriile moderne Unul din cinci bucătari intervievați (22%) a menționat programul ca motiv principal pentru a rămâne într-o bucătărie. Departe de mitul romantic al „bucătarului care nu doarme”, realitatea generației actuale este alta: timpul liber, echilibrul viață-muncă și pauzele reale  contează la fel de mult ca și salariul. Bucătăriile care implementează rotații corecte , pauze de refacere , weekenduri alternative  sau sisteme de ture inteligente  observă nu doar retenție crescută, ci și o productivitate mult mai mare. 3. Respectul în echipă – ingredientul invizibil care face diferența Cu 14% din răspunsuri, respectul între colegi și ierarhii  este esențial pentru stabilitatea unei echipe. Bucătăriile în care tonul este dictatorial, umilințele sunt tolerate sau unde nu există ascultare din partea superiorilor generează burnout și plecări rapide. Cultura organizațională modernă se bazează pe leadership pozitiv, comunicare eficientă și feedback constructiv . Bucătarii nu pleacă doar de la un job, ci mai ales de lângă oameni toxici. 4. Colegi buni – echipa face locul Un alt 14% dintre respondenți au spus simplu: „Rămân pentru colegi.” Bucătăriile funcționează ca un organism viu, în care relațiile interumane  fac munca mai ușoară, zilele mai scurte și crizele suportabile. Atmosfera din echipă poate transforma un loc de muncă solicitant într-un mediu de apartenență și dezvoltare. 5. Posibilitatea de avansare – semnalul că nu ești blocat Doar 11% dintre respondenți au indicat posibilitatea de avansare  ca motiv principal, însă nu trebuie neglijat acest indicator. Fără o viziune de creștere în carieră , chiar și un job bine plătit și respectuos poate deveni plafonant. Restaurantele care oferă training, specializări, schimburi de experiență sau promovări reale  păstrează angajații talentați pe termen lung. Ce pot învăța managerii din aceste date? Că loialitatea în HoReCa se cultivă, nu se cere. Aceasta înseamnă că angajatorii trebuie să creeze un mediu de lucru în care angajații se simt apreciați și respectați. Este esențial ca managerii să investească timp și resurse în construirea unor relații de încredere cu echipele lor, prin comunicare deschisă, feedback constructiv și recunoașterea realizărilor individuale. O cultură organizațională pozitivă, în care angajații se simt implicați și motivați, va genera loialitate pe termen lung, în loc să se aștepte ca aceasta să fie o normă automată. Că un salariu decent este doar primul pas , nu singura soluție. Deși compensația financiară este un factor important în atragerea și menținerea talentelor, aceasta nu este suficientă. Angajații caută în prezent beneficii suplimentare, cum ar fi programe de dezvoltare profesională, oportunități de avansare și un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală. Un pachet de beneficii bine structurat, care include asigurări de sănătate, zile libere plătite și alte stimulente, poate face diferența în retenția personalului. Că umanizarea programului de lucru este un avantaj competitiv în 2025. A oferi angajaților flexibilitate în programul de lucru, cum ar fi opțiuni de lucru în ture sau posibilitatea de a lucra de acasă, poate îmbunătăți semnificativ satisfacția și productivitatea acestora. Într-o industrie în continuă schimbare, capacitatea de a se adapta la nevoile angajaților nu doar că ajută la reducerea stresului și a burnout-ului , dar și la atragerea de noi talente care caută un loc de muncă care să le permită să îmbine cariera cu viața personală. Că respectul și cultura echipei sunt mai valoroase decât un meniu cu stele. Într-un mediu de lucru unde colaborarea și sprijinul reciproc sunt încurajate, angajații sunt mai predispuși să ofere un serviciu de calitate superioară clienților. O echipă unită, care lucrează împreună pentru a atinge obiective comune, va depăși adesea așteptările clienților, creând astfel o experiență memorabilă. Cultura echipei nu se construiește peste noapte; este rezultatul unor eforturi constante de a promova valori comune, diversitate și incluziune. Că investiția în oameni este cea mai sigură cale spre stabilitate. Companiile care își prioritizează dezvoltarea angajaților prin traininguri, mentorat și oportunități de învățare continuă nu doar că își îmbunătățesc performanța, dar și își asigură o echipă dedicată și bine pregătită. Această abordare nu doar că sporește competențele angajaților, dar și contribuie la crearea unui sentiment de apartenență și loialitate față de companie. Într-o industrie precum HoReCa, unde fluctuația personalului poate fi ridicată, investiția în oameni devine esențială pentru a menține un standard ridicat de servicii și pentru a asigura succesul pe termen lung al afacerii. Rețeta pentru menținerea retenției este simplă, însă dificil de pus în practică Să lucrezi mai mult de 3 ani într-o bucătărie nu mai e un act de eroism. E o alegere. Iar această alegere depinde de o combinație între un salariu corect, un lider bun și o echipă unită. Industria ospitalității nu poate rezista fără profesioniști stabili și dedicați. Acești profesioniști sunt esențiali pentru succesul și dezvoltarea continuă a sectorului, deoarece ei contribuie nu doar la furnizarea de servicii de calitate, ci și la crearea unei atmosfere plăcute și primitoare pentru oaspeți. Cu toate acestea, pentru a asigura o echipă de angajați motivați și loiali, este crucial ca angajatorii să le ofere mai mult decât un simplu loc de muncă. În acest context, este important să se contureze un mediu de lucru care să stimuleze angajamentul și satisfacția profesională. Aici intervine conceptul de a oferi un motiv real să rămână . Acest motiv poate lua diverse forme, inclusiv oportunități de dezvoltare profesională, programe de formare continuă, sau chiar beneficii care să sprijine echilibrul între viața personală și cea profesională. 📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

Guvernul anunță creșterea TVA în ospitalitate. Patronii din HoReCa avertizează că măsura ar putea duce la falimente în lanț și colapsul industriei. Decizia Guvernului, anunțată oficial de premierul Ilie Bolojan, de a crește TVA-ul pentru sectorul HoReCa de la 9% la 11% începând cu 1 august 2025 , și posibil până la 21% până la finalul anului , a stârnit un val de reacții critice din partea antreprenorilor din ospitalitate. Comunitatea profesională avertizează că industria nu mai poate susține un asemenea șoc fiscal într-un moment deja marcat de scăderi dramatice ale activității. „Orice procent în plus e ca o ancoră. Ne scufundăm.” Alex Costea, antreprenor din Iași și președinte al patronatului HOTRECC Iași, a tras un semnal de alarmă clar: turismul și ospitalitatea se află deja în declin, iar majorarea TVA riscă să accelereze colapsul. „Orice procent accentuează viteza cu care se scufundă barca. În plin sezon, locațiile se închid pe capete sau sunt de vânzare. Numărul turiștilor e la 30% față de acum 2 ani. Nu suntem competitivi nici măcar regional”, a declarat acesta. Costea, care îndeplinește și funcția de vicepreședinte al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIOR) , a subliniat în mod repetat că prețurile din sectorul HoReCa din România au atins niveluri care depășesc cu mult capacitatea de plată a majorității populației. În acest context, mulți consumatori au devenit mai precauți în privința cheltuielilor, ceea ce a dus la o scădere a numărului de clienți dispuși să frecventeze restaurantele și hotelurile. Această dinamică a generat o presiune suplimentară asupra operatorilor din HoReCa, care se văd nevoiți să găsească soluții inovatoare pentru a atrage clienți și a menține viabilitatea afacerilor lor. Costea a apelat la autoritățile competente pentru a lua măsuri care să sprijine industria ospitalității, subliniind că este esențial să existe un dialog constructiv între sectorul privat și cel public pentru a găsi soluții viabile. În concluzie, el a evidențiat că, fără o intervenție adecvată și o strategie bine definită, viitorul industriei HoReCa din România ar putea fi pus în pericol, afectând nu doar afacerile, ci și locurile de muncă și economia locală în ansamblu. „Această creștere care lor li se pare mică, în realitate nu ne-o putem permite. Nici noi ca afaceri, nici clienții noștri. Sectorul nostru are nevoie ca de aer de relaxare fiscală  și acces la granturi, nu de presiune suplimentară.” Din Botoșani până în Timișoara: mesajul e același Răzvan Baltă, președinte al Patronatului HoReCa Botoșani și antreprenor cu două cluburi și un pub în oraș, a descris metaforic impactul creșterii TVA: „Orice punct procentual e ca un săculeț cu plumb legat la piciorul unui înotător. Nu face decât să tragă în jos HoReCa. Orice completare poate oricând scufunda tot sectorul.” În vestul țării, la Timișoara, Corina Macri – antreprenoare în ospitalitate și vicepreședintă FPIOR – transmite un mesaj de resemnare amară , dar lucidă: „Mediul privat e pe creștere. Se formează, muncește, se dezvoltă. Doar statul este în faliment. Noi încercăm să le explicăm cum se poate crește economia, dar pare că unii muncesc și alții doar iau decizii.” FPIOR: „Am prezentat studii, analize, argumente. Nu se vrea ascultarea lor.” Valentin Șoneriu, președinte al FPIOR  și fondator al CarmOlimp – unul dintre cei mai mari furnizori HoReCa din România – a subliniat eforturile făcute pentru a preveni această decizie: „Am comandat, din fonduri private, studii și analize de piață. Am explicat clar: orice punct procentual în plus poate îngropa industria. Mărirea TVA și a impozitului pe dividende vor duce la scăderea veniturilor statului, nu la creștere.” Federația pe care o conduce a transmis constant semnale către Guvern, avertizând asupra efectului în lanț pe care o majorare fiscală îl are: scăderea consumului, falimente, pierderi de locuri de muncă, scăderea încasărilor la buget. Context: Ce anunță Guvernul În declarația oficială de miercuri, premierul Ilie Bolojan a confirmat că de la 1 august 2025 , TVA în HoReCa va fi crescut de la 9% la 11% , cu posibilitatea extinderii la 21% , în funcție de rezultatele colectării bugetare. Totodată, TVA standard va fi majorat de la 19% la 21% . Decizia face parte dintr-un plan de consolidare bugetară , dar operatorii economici acuză Guvernul că penalizează tocmai sectorul care a fost grav afectat în pandemie și care aduce o contribuție importantă la turism, fiscalizare și locuri de muncă. România riscă să piardă și ceea ce mai funcționează în HoReCa În lipsa unei strategii de susținere reală a industriei ospitalității, cu măsuri de sprijin și predictibilitate fiscală, România riscă să își piardă competitivitatea nu doar pe plan internațional, ci și regional. Majorarea TVA nu este doar o ajustare de cifre: este, în viziunea antreprenorilor, un semnal că statul alege să nu asculte vocea unei industrii care a demonstrat, în mod repetat, că poate contribui la redresarea economică a țării. 📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) își exprimă preocuparea și nemulțumirea față de majorarea cotei de TVA de la 9% la 11% pentru produse alimentare, cu aplicare începând cu 1 august 2025, într-o scrisoare adresată ministrului Finanțelor și prim-ministrului, obținută de StartupCafe.ro. Decizia anunțată miercuri de premierul Ilie Bolojan, împreună cu alte măsuri economice generale, riscă să aibă „un impact devastator asupra unei industrii care a demonstrat reziliență și a contribuit semnificativ la economia națională, mai ales în perioadele de criză”, se menționează în scrisoarea semnată de Daniel Mischie , Vicepreședinte al HORA și CEO al grupului de restaurante City Grill. „HORA susține intenția Guvernului României de a asigura redresarea economică a țării prin măsuri responsabile, precum reducerea cheltuielilor bugetare, combaterea evaziunii fiscale și creșterea veniturilor la buget”, subliniază organizația. Cu toate acestea, majorarea taxelor ar trebui să fie ultima soluție utilizată de autorități, după epuizarea altor opțiuni, pentru a proteja mediul de afaceri, locurile de muncă și competitivitatea economică, avertizează reprezentanții industriei ospitalității din România. Redăm scrisoarea HORA către premier și ministrul Finanțelor: „Industria ospitalității din România, cu aproximativ 23.300 de firme și 40.000 de unități, a traversat perioade extrem de dificile în ultimii ani. După un vârf al cifrei de afaceri de 3,5 miliarde euro în 2019, industria a înregistrat o scădere drastică în anii pandemiei (2,7–2,8 miliarde euro în 2020–2021). Revenirea recentă, cu o cifră de afaceri estimată la 6,5 miliarde euro în 2024, s-a datorat unor eforturi considerabile și unei politici fiscale relativ stabile, care a permis consolidarea și dezvoltarea industriei. Menționăm că, în realitate, în industria HoReCa aproximativ 70% din încasări provin din produse cu TVA redus (actual TVA de 9% la mâncare) și 30% din încasări sunt cu TVA la cota generală de 19%. Această structură face ca TVA-ul mediu efectiv în industrie să fie în prezent de aproximativ 12%. Majorarea TVA de la 9% la 11% la mâncare, coroborată cu creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, va ridica TVA-ul mediu la circa 14%, ceea ce reprezintă o creștere efectivă de aproape 17% a poverii fiscale în sector, cu impact semnificativ asupra consumului și competitivității. România , cu TVA de 9% la mâncare (proiectată la 11%), se situează deja în zona mediană superioară a statelor europene privind TVA-ul aplicat restaurantelor, depășind țări precum Italia, Austria, Franța, Spania, Cehia, Slovacia, Slovenia, Olanda, Bulgaria și Polonia, care aplică cote de 10% sau mai mici. Creșterea la TVA de 11% la mâncare va amplifica dezavantajul competitiv al industriei românești. Majorarea TVA de la 9% la 11% la mâncare va conduce la o creștere a prețurilor pentru consumatorul final cu aproximativ 1,8%. Estimările noastre indică o scădere a cifrei de afaceri cu circa 15% în 2025, până la 5,5 miliarde euro, comparativ cu estimarea de 6,5 miliarde euro pentru 2024. Această diminuare se va datora, pe de o parte, frânării consumului din cauza creșterii prețurilor și a incertitudinii economice, iar pe de altă parte, creșterii evaziunii fiscale. Paradoxal , deși TVA-ul ar fi majorat, proiecțiile noastre arată că încasările din TVA la bugetul de stat provenite din industria restaurantelor ar fi mai mici în 2025 (0,74 miliarde euro) decât în 2024 (0,75 miliarde euro). Consecințele majore ale acestei măsuri vor fi: - Frânarea consumului , prin descurajarea clienților și reducerea volumului vânzărilor. - Concedieri , generate de scăderea cifrei de afaceri și a marjelor de profit, cu impact negativ asupra ocupării forței de muncă. - Creșterea evaziunii fiscale , întrucât o cotă mai mare de TVA descurajează respectarea legii și favorizează practicile ilegale, penalizând contribuabilii corecți și încurajând operatorii economici care eludează legea. HORA își exprimă ferm dezacordul față de această abordare, care sancționează un sector productiv și transparent, având în vedere utilizarea caselor de marcat conectate la ANAF și implementarea programelor e-Factura, eTVA, eTransport etc. Solicităm Guvernului României să reconsidere această decizie, să o limiteze ca durată și să analizeze cu atenție impactul său real și de durată asupra economiei și societății, având în vedere necesitatea revenirii la TVA de 9% la mâncare. Implementarea TVA de 11% la mâncare trebuie să fie însoțită de măsuri compensatorii proporționale , menite să atenueze efectele negative și să sprijine industria ospitalității, precum: - Reducerea altor sarcini fiscale pentru angajatori. - Stimulente pentru investiții și digitalizare în industrie. - Programe de sprijin pentru menținerea locurilor de muncă și educație profesională. - Intensificarea controalelor și sancționarea fermă a evaziunii fiscale. HORA rămâne deschisă dialogului și colaborării cu autoritățile pentru identificarea celor mai bune soluții, care să asigure dezvoltarea sustenabilă a industriei ospitalității din România”. HoReCa 📌 Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

Tărtășești, iulie 2025  – Emoție, mândrie și recunoștință: acestea sunt cuvintele care au definit ceremonia de absolvire a celei de-a treia generații de viitori cofetari-patiseri din cadrul programului educațional Bakery School România . După trei ani de formare intensivă la Tărtășești, elevii au finalizat cu succes un parcurs care le va transforma visul într-o carieră în lumea dulce a cofetăriei și patiseriei. Programul Bakery School , inițiat de Puratos România  în parteneriat cu autorități locale și instituții educaționale, își propune să formeze profesioniști în domeniul cofetăriei și panificației, oferind tinerilor acces gratuit la educație de calitate, stagii de practică alături de mentori și oportunități reale de angajare. 🧁 „Au fost trei ani de muncă, pasiune și muuultă ciocolată. Acum suntem gata să ne îndreptăm cu încredere spre viitor, pas cu pas și prăjitură cu prăjitură”, a declarat unul dintre absolvenți, vizibil emoționat în cadrul festivității. „ Generațiile de tineri absolvenți ai Bakery School vor fi deja considerați calificați în domeniu după terminarea liceului. Ne dorim să continuăm extinderea misiunii Bakery School, ideal în fiecare oraș mare din țară ”. - Gabriela Bereș, Director Regional Puratos pentru Europa Centrală și de Est Cu fiecare generație, Bakery School  nu doar că oferă o formare tehnică solidă, ci cultivă și valori precum responsabilitatea, creativitatea și dorința de a construi un viitor mai dulce – la propriu și la figurat. Elevii învață să lucreze cu ingrediente moderne și tehnici inovatoare, dar și să respecte tradiția artizanală a meseriei. Începând cu această toamnă, noii absolvenți vor putea activa în laboratoare de cofetărie și patiserie din întreaga țară, iar mulți dintre ei își doresc să devină antreprenori sau să lucreze alături de maeștri cofetari în marile orașe ale României. Ce este Bakery School Foundation? Bakery School Foundation, înființată în 2016 de fondatorii Puratos Group NV, Puratos NV și Coprem NV, este o organizație non-profit dedicată instruirii tinerilor din medii defavorizate pentru a deveni brutari, patiseri și cofetari profesioniști. Misiunea sa este de a le oferi acestora șansa la o viață mai bună, printr-o meserie nobilă și căutată. „La Bakery School le oferim elevilor șansa la o educație de calitate, nu îi învățăm doar o meserie, ci îi învățăm să fie oameni și să pășească cu dreptul în viața lor de adult.” - Andreea Ciocănescu, Marketing Manager la Puratos România Prezență globală Până în prezent, Bakery School Foundation a deschis 12 școli în întreaga lume: în India, Brazilia, Mexic, Africa de Sud, România (două școli), Portugalia, Filipine, SUA, Liban, El Salvador și Vietnam. Obiectivul este de a ajunge la 20 de școli până în 2030 și de a forma peste 1.000 de studenți anual. Cum a apărut Bakery School România? Prima școală din România a fost inaugurată în septembrie 2020, în comuna Tărtășești, în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Marin Grigore Năstase”. A doua unitate a fost deschisă în 2022 la Cluj-Napoca, consolidând un sistem de învățământ dual: cursuri teoretice la liceu și pregătire practică în laboratoare moderne. Structura programului Programul educațional are o durată de aproximativ doi ani (patru semestre) și însumează circa 1.600 de ore de formare. Elevii învață atât competențe tehnice – brutărie, patiserie, cofetărie, temperare a ciocolatei, decorare, produse dospite – cât și module complementare precum siguranță alimentară, matematică aplicată, limba engleză, management și tehnici de vânzare. La final, tinerii obțin o diplomă recunoscută la nivel internațional. Programul include burse lunare pentru elevii din medii vulnerabile, precum și sprijin logistic (uniforme, transport, masă). Impactul social și comunitar Elevii provin în majoritate din familii cu dificultăți materiale sau sociale. Bakery School România acoperă toate costurile asociate educației, oferindu-le tinerilor o șansă reală de integrare profesională. Chiar și în timpul pandemiei, programul a continuat în format online, asigurând materiale și suport permanent pentru elevi. Scopul esențial al proiectului este integrarea reală a absolvenților pe piața muncii: fie în cadrul companiei Puratos, fie la alți angajatori din domeniu, sau chiar ca antreprenori în propriile afaceri. De ce contează Bakery School România? Răspunde unui deficit major de forță de muncă calificată în domeniul cofetăriei și brutăriei. Oferă o a doua șansă unor tineri care altfel ar fi putut rămâne în afara sistemului educațional sau profesional. Asigură o pregătire de înalt nivel, cu echipamente moderne, mentori dedicați și o abordare aplicată. Contribuie la dezvoltarea comunităților locale și la construirea unei economii sustenabile.

După luni de dialoguri intense, poziții publice ferme și audiențe susținute, industria ospitalității din România primește o gură de aer: Guvernul a decis menținerea unei cote reduse de TVA de 11%  pentru sectorul HoReCa. Decizia vine în urma unei mobilizări comune a principalelor organizații din domeniu – HORA, FPIOR, FPTR și FIHR  – care au acționat solidar pentru a evita un colaps iminent al unei industrii deja afectate de instabilitate fiscală și lipsa predictibilității. Deși cota de 11% este valabilă, deocamdată, până în luna octombrie 2025 , autoritățile vor evalua gradul de colectare fiscală și impactul noii cote asupra bugetului de stat. În funcție de aceste rezultate, se va decide dacă TVA-ul va rămâne la același nivel sau va crește în continuare. Organizațiile din ospitalitate subliniază că menținerea TVA-ului redus este esențială pentru supraviețuirea și dezvoltarea sectorului , și că parteneriatul onest cu statul, bazat pe predictibilitate fiscală, este singura cale sustenabilă. Până atunci, actorii din industria ospitalității sunt chemați să demonstreze, prin conformare fiscală și responsabilitate, că o cotă redusă este nu doar justificată, ci și eficientă.  📌Pentru știri esențiale  din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională , studii de caz despre Modele de business , tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare , urmărește TopHospitality.ro  – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase. 📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact