De ce o ciorbă de burtă costă 17 lei în Drumul Taberei și 46 de lei în Centrul Vechi? Cum alegem corect restaurantul în funcție de bugetul disponibil
- Florea Marian

- 12 iul.
- 5 min de citit
Actualizată în: 13 iul.
Reportaj de teren – Top Hospitality România
Într-un oraș în care gastronomia urbană este în plină efervescență, iar restaurantele concurează nu doar prin gust, ci și prin imagine, localizare, ambianță și storytelling de brand, alegerea unui local în care să iei masa devine un proces tot mai complex, în care variabila „buget” este doar una dintre componentele ecuației. Bucureștiul, cu peste 6.000 de unități HoReCa active și o diversitate impresionantă de concepte culinare, oferă zilnic zeci de mii de opțiuni – însă în spatele fiecărui preparat, fie că vorbim despre o simplă ciorbă sau un meniu degustare de opt feluri, stă o structură de costuri, decizii strategice și diferențieri deliberate care influențează radical prețul de vânzare.
Indicator | Valoare (2023) |
Unități HoReCa în București | peste 6 000 (~13% din totalul național) |
Restaurante (CAEN 56XX) în București | 3 309 |
Profit obținut de restaurante | circa 225 mil. € |
Angajări în restaurante | 34 427 angajați |
O capitală, șase sectoare și zeci de realități gastronomice
Pentru a înțelege mai bine diferențele de preț dintre restaurantele bucureștene, am realizat o investigație pe teren, parcurgând toate cele șase sectoare ale orașului. Am discutat cu proprietari de restaurante, bucătari-șefi și clienți din zone diferite – de la Herăstrău la Rahova, de la Dorobanți la Titan – și am analizat meniuri, structuri de preț și strategiile adoptate de operatori. Scopul: să înțelegem de ce același preparat – de exemplu, o ciorbă de burtă – poate costa 17 lei într-un restaurant din Drumul Taberei și până la 46,80 lei într-un local din Centrul Vechi.
Mai jos găsiți un tabel cu prețurile pentru o porție de ciorbă de burtă, pe care le-am identificat și organizat pe sectoare:
Sector / Cartier | Locație / Restaurant | Cantitate | Preț (lei) |
Sector 1 | La Gil | 330 g | 25 |
Mananci Acasa (livrare oriunde București) | 2.4 l (≈8 porții) | 105 total (~13 lei/porție) | |
Sector 2 | Socului Kebap | 330 ml | 21 |
Sector 3 | Casa Luica Berceni | 350 mi | 28 |
Trattoria Colosseum (Livrare)** | 425 ml | 25 | |
Sector 4 | Ceaun | 400 mi | 28,99 |
Ciorbarie Wolt | 400 mi | 40 | |
Sector 5 | Socului Kebap | 330 ml | 21 |
Sector 6 | Ciorbarie (Glovo) | 470 ml | 36 (livrare) |
La Năsu’ | 430 ml | 20 | |
Zeina Kebab | 35 ml | 17 | |
Autoservire La Tei | 300 ml | 17 | |
Casa Condor | 300 ml + chiflă | 25 | |
Hanul Drumetului | 420 ml | 23,99 | |
Central / București | Caru’ cu Bere (Wolt) | 350 ml | 46,80 |
Restaurant Zet (Wolt) | 300 ml | 29 | |
Restaurant Elena (Wolt) | 250 ml | 33 | |
Cocosu Roșu (Wolt) | 300 ml | 27 | |
Cuptorul cu lemne | 350 ml | 28,90 |

Localizarea: factorul-cheie care influențează întreaga strategie de preț
„Plătim o chirie de 12.000 de euro pe lună pentru spațiul din Piața Victoriei. E imposibil să supraviețuiești dacă nu adaptezi prețurile la realitatea financiară a zonei”, ne-a declarat Adrian G., managerul unui restaurant din zona Primăverii, cu un meniu inspirat din bucătăria românească reinterpretată. Localizarea unui restaurant nu determină doar valoarea chiriei, ci și profilul clientului-țintă, așteptările acestuia în privința decorului, servirii, gamei de vinuri sau calității serviciului. În zonele centrale sau premium, prețurile sunt dictate și de proximitatea față de clienți cu putere de cumpărare ridicată sau față de zonele de afaceri și turism.
Prin contrast, restaurantele din zone mai periferice – cum ar fi Rahova, Colentina sau Berceni – funcționează într-un ecosistem economic diferit. Aici, costurile operaționale sunt semnificativ mai mici, clientul este mai atent la raportul cantitate-preț, iar restaurantele sunt adesea de tip autoservire sau fast casual, cu accent pe viteză și eficiență, nu pe rafinament.
Tipul de restaurant: de la cantină urbană la fine dining cu stele
Există o diferență majoră între un restaurant de cartier, care servește mâncare tradițională la prețuri populare, și un restaurant gourmet, care oferă o experiență multi-senzorială. În primul caz, accentul cade pe volum, pe simplitatea preparatelor și pe rapiditate. În al doilea caz, vorbim despre materii prime de top, procese lente (cum ar fi gătitul sous-vide sau fermentația controlată), plating artistic, selecție riguroasă de vinuri și o echipă de servire instruită după standarde internaționale.
„Noi folosim doar burtă de vită de import, fără congelare, pe care o fierbem lent, în două etape, apoi clarificăm supa cu ou și o strecurăm. E un proces care durează peste cinci ore și implică patru oameni din echipă. Nu putem vinde sub 40 de lei o porție și să rămânem rentabili”, spune chef Andrei D., executive chef al unui restaurant din Sectorul 1.
Ingredientele, trasabilitatea și nivelul de procesare
Calitatea materiei prime este, poate, cea mai evidentă variabilă care influențează percepția prețului. Însă, mai puțin vizibil pentru clientul final este efortul logistic din spatele aprovizionării corecte. Restaurantele care lucrează cu ferme locale certificate bio sau cu pescării care livrează pește sălbatic în 24 de ore din Grecia sau Norvegia se confruntă cu prețuri mai mari, cu timpi de livrare mai stricți și cu pierderi potențiale mai mari. Aceste riscuri și eforturi se reflectă, inevitabil, în prețul final al preparatelor.
Serviciul și costurile invizibile: de la licențe muzicale la detergentul pentru pahare
Mulți clienți nu realizează că într-un restaurant premium, prețul preparatelor include și o serie de costuri „invizibile”, dar esențiale pentru experiența generală. De la licențele pentru muzică ambientală la sistemele moderne de ventilație, de la trainingurile periodice pentru staff la costurile cu echipamentele de bucătărie de ultimă generație, toate acestea fac parte din structura reală de costuri ale unui local.
„Noi schimbăm tacâmurile după fiecare fel, folosim pahare speciale pentru fiecare tip de vin și avem personal suplimentar doar pentru degustări. E normal ca aceste detalii să se regăsească în nota de plată”, explică Irina C., managerul unui restaurant de tip business fine dining din Floreasca.
Perspectiva clientului: între prețul corect și percepția de valoare
Am stat de vorbă și cu clienții. Unii dintre ei preferă localurile de cartier, pe care le consideră „mai autentice” și mai accesibile. Alții caută constant experiențe rafinate și nu se uită la preț dacă au parte de servicii ireproșabile. Dar ceea ce am constatat unanim este că lipsa de transparență sau necorelarea dintre preț și valoare percepută generează nemulțumiri, uneori chiar reacții negative online.
„Nu am nicio problemă să plătesc 250-350 de lei pentru un meniu degustare, dar vreau să simt că a fost muncă în spate. Să fie servire impecabilă, atmosferă, poveste. Nu doar plating frumos pentru Instagram”, ne-a spus Vlad G., consultant IT care frecventează restaurante de top din zona de nord a Bucureștiului.
Cum îți alegi corect restaurantul în funcție de buget?
Alegerea unui restaurant nu ar trebui să fie un act aleator, ci unul informat și adaptat scopului acelei ieșiri. Dacă îți dorești o masă rapidă și accesibilă, autoservirile moderne sau restaurantele de cartier pot oferi opțiuni excelente sub 30 de lei pe porție. Dacă, în schimb, vrei o experiență completă – cu vinuri alese, preparate gourmet și servicii premium – trebuie să fii pregătit să plătești între 150 și 400 de lei de persoană, în funcție de local.
Este important să iei în considerare întreaga experiență, nu doar mâncarea în sine. Un preț mai mare nu înseamnă neapărat că ești păcălit, la fel cum un preț mic nu înseamnă că faci un compromis. În spatele fiecărei decizii de afaceri sunt motive operaționale și strategii bine gândite.
Industria ospitalității din București este un ecosistem complex, în care fiecare leu din nota de plată are o justificare, fie ea vizibilă sau nu. Educația clientului, transparența restaurantelor și înțelegerea realităților economice din spatele unei farfurii pot duce la o relație mai matură între consumator și operator. Alegerea unui restaurant, în funcție de buget și așteptări, nu este doar o chestiune de bani – ci și una de respect, informare și echilibru.
ciorbă de burtă
Cum apreciezi acest articol?
A fost foarte util
A fost ok
Nu m-a convins
📌Pentru știri esențiale din domeniul HoReCa, insight-uri practice din Formare profesională, studii de caz despre Modele de business, tendințe care conturează viitorul ospitalității și analize de profunzime în Competiții culinare, urmărește TopHospitality.ro – destinația dedicată profesioniștilor din industrie care își propun excelență, acces la informație relevantă și oportunități de networking valoroase.
📩 Pentru opinii, propuneri sau colaborări, ne puteți scrie la pagina de contact

.jpg)






































Comentarii